Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1340/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1340/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 4623/296/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 1340/2015
Ședința publică de la 28 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. M. C.
Judecător E. A.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, spre soluționare, apelul formulat de petenta ., împotriva sentinței civile nr.4630/2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimat fiind I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție OG37/2007.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Tribunalul, față de împrejurarea că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de solicitat, în raport de actele și lucrările dosarului constată terminată cercetarea judecătorească și rămâne în pronunțare asupra apelului.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 23.04.2013 pe rolul Judecătoriei Satu M. sub nr._, declinată în favoarea Judecătoriei Pitești, petenta ., în contradictoriu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER, a formulat plângere împotriva procesului-verbal . nr._ din data de 04.04.2013, solicitând în principal constatarea nulității absolute a procesului-verbal, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.
În motivarea plângerii formulate, se arată că procesul-verbal este nelegal, petenta, în calitate de operator de transport neavând calitatea de contravenient, cea din urmă și implicit vinovăția aparținând conducătorului auto, Karoly Mihaliy. Totodată, procesul-verbal a fost întocmit în lipsa unui martor asistent, fiind trecut în mod greșit conducătorul auto, câtă vreme acestuia din urmă îi aparține culpa exclusivă pentru nerespectarea perioadei de odihnă. Mai arată că agentul constatator a omis să-i aducă la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, ceea ce atrage nulitatea procesului-verbal conform art.16 alin.7 din O.G. nr.2/2001. Nu au fost luate în considerare și nici consemnate obiecțiunile și explicațiile șoferului.
Prin sentința civilă nr. 4630/2014, Judecătoria Pitești a respins plângerea, cu motivarea că prin procesul-verbal . nr._/04.04.2013 întocmit de către intimat, petenta a fost sancționată potrivit disp. art. 9 alin.1 lit. c din O.G. nr.37/2007 pentru săvârșirea contravenției prev. de art. art.8 alin.1 pct.8 din aceeași ordonanță, cu amendă în cuantum de 4000 lei.
S-a reținut că în ziua de 04.04.2013, în urma controlului efectuat pe DN 7, în localitatea Bascov, s-a constatat că, după analizarea înregistrărilor tahografice, în intervalul 10.03.2013, ora 1833 și 10.03.2013, ora 2236, petenta, conducând în echipaj, a efectuat o perioadă de odihnă zilnică de 4 ore și 03 minute, cu 4 ore și 57 minute mai scurtă decât cea minimă legală de 9 ore.
La verificarea din oficiu a legalității procesului-verbal contestat, conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, nu au fost identificate cauze de nulitate absolută a acestuia, fiind respectate la completarea sa dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, astfel că nu există motive care să conducă la nulitatea procesului-verbal.
Conform prevederilor art.8 alin.1 pct.8 din O.G. nr.37/2007, reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale, nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică, într-un interval de 30 de ore, atunci când vehiculul este condus de un echipaj, cu două ore sau mai mult. Potrivit art.9 alin.1 lit. c din O.G. nr.37/2007, se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei faptele prevăzute la alin. (1) pct. 1 - 11, 31 și 32, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.
Prin urmare, fapta reținută prin procesul-verbal contestat corespunde textelor de lege precitate atât din punct de vedere al descrierii contravenției, cât și al încadrării juridice, iar sancțiunea a fost în mod corect aplicată petentei; față de dispozițiile legale precitate, sancțiunea nu putea fi aplicată conducătorului auto, cum în mod eronat susține petenta.
Critica petentei privind întocmirea procesului-verbal în lipsa martorului asistent nu a fost reținută, în raport de prevederile art.19 alin.1 și 2 din O.G. nr.2/2001, conform cărora procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. În calitate de martor asistent a semnat procesul-verbal chiar conducătorul auto, care nu avea calitatea de contravenient, legea prevăzând interdicția doar în privința altui agent constatator.
Motivul de anulare invocat de petentă referitor la neaducerea la cunoștința contravenientei a dreptului de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare nu este întemeiat, din moment ce procesul-verbal a fost încheiat în lipsa acesteia, nefiind astfel încălcate dispozițiile art.16 alin.7 din O.G. nr.2/2001. Consemnarea eventualelor obiecțiuni poate fi făcută doar de contravenient, adică de persoana juridică, iar nu de prepusul acesteia.
Totodată, s-a avut în vedere că prin procedura de soluționare a plângerii petenta are posibilitatea de a-și dovedi nevinovăția prin exercitarea dreptului la apărare, în acest sens pronunțându-se și Curtea Constituțională prin mai multe decizii (de ex., decizia nr.349/2003, decizia nr.380/2003, decizia nr.270/2004).
Motivele invocate nu constituie cauze de nulitate absolută, întrucât dispozițiile art.17 din O.G. nr.2/2001 sunt în sensul că: lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se constată și din oficiu. Lipsa celorlalte mențiuni din cuprinsul procesului-verbal, conform art.16 din O.G. nr.2/2001, atrag sancțiunea nulității relative a actului, anume doar în condițiile existenței vătămării, dovadă ce nu a fost efectuată de petentă.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Petenta nu a invocat motive de netemeinicie a procesului-verbal, ci doar motivele de anulare care au fost mai sus analizate.
Față de considerentele arătate, instanța a reținut, raportat la probatoriul solicitat și administrat, că forța probantă a procesului-verbal de contravenție nu a fost înlăturată, bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Solicitarea petentei, în sensul de a se dispune în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment este neîntemeiată, nu atât în raport de atitudinea acesteia de nerecunoaștere a faptei contravenționale săvârșite, prin motivarea plângerii fiind invocate strict motive de nelegalitate, iar nu și de netemeinicie, dar mai ales raportat la dispozițiile O.G. nr.37/2007, fapta contravențională reprezentând o încălcare foarte gravă a dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE), iar sancțiunea aplicată este direct proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise, fiind aplicat minimul prevăzut de lege.
Prin urmare, instanța apreciază ca fiind legal și temeinic procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 04.04.2013, motiv pentru care, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, a respins plângerea formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petenta pe care a criticat-o pe considerentul că agentul constatator trebuia să analizeze un interval de 30 de ore care să prevadă în mod obligatoriu nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică cu minim 2 ore; instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile art. 7 din Regulamentul CE 561/2006; pentru a intra sub incidența actului atacat este nevoie ca vehiculul să fie condus de un echipaj, or din cuprinsul actului atacat nu reiese acest lucru.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și în raport de prevederile art. 477 Ncpc, tribunalul reține următoarele:
Prima instanță, în analiza probatoriului administrat, a pronunțat o soluție legală și temeinică în cauză constatând că procesul verbal atacat respectă dispozițiile art. 16 și urm. din OG 2/2001 R și reține adevărata situație de fapt.
Astfel, deși, prin plângerea formulată apelanta – petentă a invocat doar motive de nelegalitate a actului atacat, în mod corect, judecătorul fondului s-a pronunțat și asupra temeiniciei acestui înscris.
Cât privește motivele de nelegalitate, se reține că acestea au vizat lipsa calității de contravenient a petentei (împrejurare ce nu poate fi reținută față de dispozițiile art. 9 alin. 1 lit. c din OG 37/2007 R, unde se arată expres că pentru fapta de la art. 8 alin. 1 pct. 8 se aplică amenda doar operatorului de transport rutier), lipsa unui martor asistent și lipsa obiecțiunilor, aspecte ce atrag doar nulitatea relativă a procesului verbal atacat, însă, în situația producerii unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, dovada acesteia nefiind făcută la dosar.
Referitor la situația de fapt reținută, de altfel, necontestată prin plângerea formulată, tribunalul are în vedere că petenta a fost sancționată pentru faptul că nu s-a respectat, de către echipajul de șoferi, perioada minimă legală de odihnă zilnică, împrejurare pentru care nu a reușit a face dovada contrară, astfel că aceasta se face vinovată de contravenția imputată în sarcina sa.
D. urmare, neexistând nici un motive de nelegalitate sau netemeinicie a actului atacat, sentința primei instanțe apare legală și temeinică, în baza art. 480 Ncpc, apelul urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de către ., cu sediul în Satu M., ., jud. Satu M. împotriva sentinței civile nr. 4630/2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în prezenta cauză, intimat fiind ISCTR, cu sediul în București, .. 38, sector 1, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Aprilie 2015.
Președinte, E. M. C. | Judecător, E. A. | |
Grefier, E. R. |
E.A. 06 mai 2015/4 ex
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1656/2015.... → |
|---|
