Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 683/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 683/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 17-06-2013 în dosarul nr. 5776/190/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 683/R/CA/2013
Ședința publică de la 17 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. S.
Judecător C. C. O.
Judecător O. M. U.
Grefier A. F. S.
Pe rol judecarea recursului de contencios administrativ și fiscal formulat de recurentul I. B. cu sediul în Oradea, județul B. în contradictoriu cu intimatul VRĂȘMAȘ V. D. cu dom. în Bistrița Bârgăului, Colibița nr. 156, județul Bistrița-Năsăud împotriva sentinței civile nr. 3842 din data de 19.03.2013 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare a părților este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, recursul este motivat, scutit de plata taxei de timbru. Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, după care:
Instanța constată că prin serviciul de registratură al instanței s-a depus de către reprezentantul intimatului cerere de judecare a cauzei în lipsă și împuternicire avocațială.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND:
Asupra recursului de față Tribunalul, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3842 din data de 19.03.2013 pronunțată de Judecătoria Oradea s-a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul V. V. D. D. IN ., nr. 156, jud. B. privind procesul verbal . nr_/03.05.2012 formulata în contradictoriu cu intimata I. B. ORADEA, județul B..
A înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1000 lei cu sancțiunea avertismentului.
S-a dispus restituirea mărfii confiscate sau contravaloarea acesteia.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal . nr_/03.05.2012, petentul V. V. D. fost sancționat pentru contravenția prevăzută de art. 1, lit. a din Legea nr. 12/1990 și amendat cu 1000 lei, conform art. 2, lit. c din Legea 12/1990. Reprezentanții intimatei au constatat ca petentul se afla la data de 03.05.2012 in vama Borț in timp ce transporta cauciucuri semiuzate de diferite dimensiuni fără a avea acte de proveniență a bunurilor si fără a îndeplini condițiile art. 1 lit. a din Legea nr. 12/1990
Temeiul de drept in baza căruia petentul a fost sancționat este art. 1 lit. h din legea 12/1991 „Constituie activități comerciale ilicite si atrag răspunderea contravențională sau penală, dupa caz, fata de cei care le-au săvârșit, următoarele fapte:.. efectuarea de acte sau fapte de comerț de natura celor prevăzute în Codul comercial sau în alte legi, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege” din legea 12/1991 fapta sanctionata de agentul constatator cu 1000 lei .
În conformitate cu dispozițiile art.16 din O.G. 2/2001, modificată și completată, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data săvârșirii contravenției si locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea si instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei si locului în care a fost săvârșita, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția etc.
Verificând procesul-verbal prin prisma acestor dispoziții legale, instanța de fond a constatat ca acestea au fost respectate.
Astfel cum s-a reținut de CEDO in cauza A. contra Romaniei, contravenția reținută in sarcina petentului a întrunit elementele expuse in art.6 par.1 din CEDO, întrucât câmpul de aplicare al Legii 12/1990 a privit toți cetățenii iar sancțiunea instituita a avut un caracter preventiv si represiv.
Pe cale de consecință, petentului i-au fost recunoscute si garanțiile procesuale specifice in materie penala in ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care ți prezumția de nevinovăție prevăzută de par.2 al art. 6.
Aceasta prezumție, ca orice prezumție legala relativa a condus la răsturnarea sarcinii probei.
Pe de alta parte, in favoarea intimatului a operat prezumția instituita prin art. 1171 C.civ. privind legalitatea, veridicitatea si autenticitatea actului întocmit de un funcționar public, aflat in exercitarea atribuțiunilor sale de serviciu si in limitele competenței sale. Prezumția instituita prin art. 1171 C.civ. a avut de asemenea un caracter relativ, a dispensat de sarcina probei si a fost susceptibila a fi combătută prin proba contrarie.
Am avut de a face așadar cu doua prezumții legale, ambele cu caracter relativ, cate una in favoarea fiecăreia dintre părți iar pentru a asigura echilibrul procesual dintre ei a urmat ca fiecare să producă in fața instanței probe pertinente si concludente în susținerea afirmațiilor sale.
Procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională e un act juridic administrativ unilateral ce emană de la o autoritate publică, ce are competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale, și se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și de veridicitate, are forță probantă și se execută din oficiu. Dar existența acestei prezumții nu scutește organul constatator de obligația ce îi incumbă în momentul contestării procesului verbal și anume de a susține cu probe veridicitatea celor reținute în procesul verbal, obligația pe care a îndeplinit-o în prezenta cauză, prin depunerea înscrisurilor ce emană direct de la contestatorul petent și prin care acesta recunoaște fapta reținută în sarcina sa.
Acest act administrativ de sancționare nu trebuia astfel să încalce prezumția de nevinovăție a persoanei contraveniente, care a putut face dovada contrară.
Instanța de fond a apreciat ca fapta săvârșita de petent a întrunit in drept elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.1 lit. a din Legea nr. 12/1990 actualizata, petentul a achiziționat cauciucurile in scopul revânzării fără a avea calitatea de persoana fizica autorizata .
Pe de alta parte insă, instanța de fond a apreciat ca trebuia să se țină cont de prev. art.21 al.3 din OG 2/2001 prin care au fost instituite criterii generale și obligatorii ce trebuiau avute in vedere atât de agentul constatator in momentul aplicarii sanctiunii, cât și de instanța de judecată atunci cand analizează legalitatea si temeinicia acesteia.
Tinând cont de aceste criterii, de faptul ca prin săvârșirea contraventiei nu s-au produs urmari grave, de faptul ca petentul a deținut acte de proveniență pentru marfa ( f 17-18 din dosar ), instanța de fond a considerat că sancțiunea aplicată nu a corespuns gradului de pericol social concret al faptei săvârșite, astfel incât, in temeiul art.5 al.2 lit a,art.6,7 ,art.21.al 3 si art.34 din OG 2/2001 a admis in parte plângerea si a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicata petentului prin procesul verbal de contraventie cu sanctiunea ,,avertisment,, apreciind ca aceasta a fost de natura a-și indeplini scopul coercitiv –educativ, fiind suficientă si proporțională raportat la pericolul social concret produs. De asemenea instanța de fond a înlăturat sancțiunea complementară și a dispus restituirea mărfii confiscate sau contravaloarea acesteia.
Împotriva acestei sentințe în termenul legal prevăzut de art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor a declarat recurs recurentul intimat I. B. solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție . nr._/03.05.2012 ca temeinic și legal. Recurenta nu a motivat cererea de recurs iar în drept a invocat dispoz. 304 C. C. Proced. Civ. și OG nr. 2/2001 solicitând judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art. 242 C. proced. Civ.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs formulate și din oficiu, potrivit art. 304 C. Proced. Civ. tribunalul constată că recursul nu este fondat, prima instanță făcând o corectă aplicare a dispoz. legale incidente la o stare de fapt judicios stabilită pe baza probatoriul administrat în cauză.
Se constată că instanța de fond a apreciat în mod corect că în speță petentul poate beneficia de prevederile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 prin care au fost instituite criterii generale și obligatorii în aprecierea sancțiunii aplicate care trebuie să corespundă gradului de pericol social concret al faptei săvârșite.
Astfel, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/03.05.2013 încheiat de I. B. petentul a fost sanționat pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 1 lit A din Legea nr. 12/1990- privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite reținându-se că în data de 03.05.2013 petentul a fost depistat în vama B. în timp ce transporta cauciucuri semiuzate de diferite dimensiuni fără a avea acte de proveniență pentru acestea.
Prima instanță a constatat verificând procesul verbal prin prisma dispozițiilor art. 16 din OG nr. 2/2001- privind regimul juridic al contravențiilor că procesul verbal contestat a fost încheiat cu respectarea acestor dispoziții legale și totodată a constatat că fapta săvârșită de petent întrunește în drept elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 1 lit. A din Legea nr. 12/1990, modificată.
Față de prevederile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 s-a apreciat că sancțiunea aplicată petentului nu corespunde gradului de pericol social concret al faptei săvârșite și în consecință în temeiul art. 5 alin. 2 lit A și art. 6 și 7, art. 21 alin. 3 și art. 34 din OG nr. 2/2001 s-a dispus înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Din considerentele expuse, reținând temeinicia și legalitatea hotărârii pronunțate de instanța de fond în raport de dispozițiile art. 304 și art. 312 alin. 1, teza a II-a din C. Proced. Civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul introdus de recurentul I. B. cu sediul în Oradea, județul B. în contradictoriu cu intimatul VRĂȘMAȘ V. D. cu dom. în Bistrița Bârgăului, Colibița nr. 156, județul Bistrița-Năsăud împotriva sentinței civile nr. 3842 din data de 19.03.2013 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care o menține în totul.
IREVOCABILĂ.
Fără cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședința publică din data de 17.06.2013.
Președinte, D. S. | Pt. judecător, C. C. O.- promovat C.A.O. semnează președintele instanței M. C. | Judecător, O. M. U. |
Grefier, A. F. S. |
Red.Jud. D.S./12.07.2013
Red.jud.fond. R.N.
Tehn.red. A.S./2 ex/12.07.2013.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 243/2013.... → |
|---|
