Anulare act administrativ. Sentința nr. 1340/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1340/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 24-04-2013 în dosarul nr. 1370/44/2012
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 1340/2013
Ședința publică de la 24 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. E. V.
Grefier M. P.
Pe rol, soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul B. M., domiciliat în B., ., . în contradictoriu cu pârâtul G. Romaniei, cu sediul în Bucuresti, P-ța Victoriei, nr. 1, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care ;
Tribunalul, din oficiu, pune in discutie exceptia de necompetență materială a Tribunalului B. – Secția Comercială și de C. Administrativ privind solutionarea prezentei cauze
Deliberând, instanța a pronunțat următoarea hotărâre de contencios administrativ:
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curtii de Apel G. sub nr._ reclamantul B. M., în contradictoriu cu pârâtul G. R., a solicitat ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta, să se dispuna anularea în parte a actului administrativ cu caracter normativ respectiv art.18 și 19 ale art.II din O.U.G. nr.80/2010 pentru completarea art.11 din O.U.G. nr.37/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.283/2011, prevederi care sunt cuprinse și în art.9 din O.U.G. nr.84/12 12 2012.
S-a precizat de reclamant că se consideră o persoană vătămată într-un drept al său și într-un interes legitim în sensul Legii nr.554/2004 de către autoritatea publică G. R., care a emis actul administrativ cu putere de lege – O.U.G. nr.84/2012 ilegal și netemeinic cu încălcarea Legii nr.52/2003 și a Constituției R..
Reclamantul a solicitat anularea în parte a actului atacat, suspendarea executării acestuia pe durata procesului, recunoașterea dreptului pretins și a interesului legitim și obligarea pârâtului să abroge art.9 din O.U.G. nr.84/12.12.2012 referitoare la beneficiarii Legii nr.341/2004.
Prin încheierea din data de 19.03.2013 a Curtii de Apel G. s-a dispus scoaterea actiunii de pe rol și trimiterea dosarului la Tribunalul B. apreciindu-se ca, in raport de obiectul litigiului sub aspectul competenței de solutionare, cauza intra sub incidenta Legii nr.2/2013 coroborate cu art.10 alin.2 din Legea nr.554/2004.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul B. la data de 09.04.2013.
La termenul din data de 24.04.2013. instanta, din oficiu, a pus in discutia partilor excepția de necompetență materială a Tribunalului B. – Secția Comercială și de C. Administrativ pentru solutionarea prezentei cauze.
Analizând aceasta excepție prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Din dispozitiile art.2 pct.1 lit.d cod de procedură civilă reiese „Tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competența curților de apel” iar art.10 alin.1 teza a II a din Legea nr.554/2004 acelasi cod prevede ca „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.
În cauză se observa că acțiunea este formulată în contradictoriu cu G. R. și are ca obiect principal anularea în parte a unei ordonanțe de urgență emisă de acesta astfel că devin incidente dispozițiile art.10 alin.1 teza II din Legea nr.554/2004.
Potrivit art.V din Legea nr.2/2013, după art.25 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la B. din noiembrie 1987 nr.341/2004, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea I, nr.654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 26, cu următorul cuprins: „Art.26 - Prin derogare de la dispozițiile art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, litigiile legate de aplicarea dispozițiilor prezentei legi, în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 sau Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, se soluționează, în fond, de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, iar în recurs, de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel."
Tribunalul va considera insa ca acest text nu este aplicabil in cauza deoarece, pe de o parte, parat in cauza este emitentul unei ordonante de urgenta, respectiv G. R. si nu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 sau Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989. Sub un alt aspect, obiectul cauzei nu este legat de aplicarea dispozițiilor Legii nr.341/2004 ci este anularea ordonantei care modifica Legea nr.341/2004. Prin urmare, nici una din cele doua conditii pentru situatiile in care s-a efectuat o derogare de competenta de drept comun nu este indeplinita in cauza, actiunea avand alte parti si obiect diferit de cel stabilit de legiuitor prin art.V din Legea nr.2/2013.
Întrucat litigiul priveste un act administrativ emis de o autorităte publica centrala, tribunalul va aprecia că instanța competentă să soluționeze cererea introductiva este Curtea de Apel G. .
În cauză sunt incidente și prevederile art.159 pct.2 din codul de procedură civilă care arată că „necompetența este de ordine publică când pricina este de competența unei instanțe de alt grad”.
Având în vedere considerentele expuse mai sus și dispozițiile legale menționate, tribunalul va aprecia că excepția de necompetență materială a instanței invocată din oficiu este întemeiată și o va admite ca atare.
Pe cale de consecință, tribunalul va dispune, potrivit art.158 alin.1 și 3 din Codul de procedură civilă, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel G. și va dispune înaintarea dosarului la această instanță.
Tribunalul va aprecia ca nu s-a ivit un conflict negativ de competenta care sa fie solutionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie potrivit art.21-22 din Codul de procedură civilă, intrucat Curtea de Apel Galati nu s-a declarat necompetenta in baza art.158 Codul de procedură civilă ci a trimis dosarul prin incheiere in aplicarea art.XXIII alin.3 din Legea nr.2/2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art.158 alin.1 și 3 din Cod procedură civilă declină competența de soluționare a actiunii formulata de reclamantul B. M., domiciliat în B., ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul G. R., cu sediul în București, Piața Victoriei, nr.1, sector 1, in favoarea Curții de Apel G. și dispune înaintarea dosarului la această instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publica, azi, 24.04.2013.
Președinte,
G. E. V.
Grefier,
M. P.
Red. si Dact. G.E.V.
4 ex./24.04.2013.
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 1567/2013. Tribunalul BRĂILA | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2174/2013.... → |
|---|
