Obligaţia de a face. Sentința nr. 1567/2013. Tribunalul BRĂILA

Sentința nr. 1567/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 639/44/2012

Dosar nr._

OPERATOR DATE CP 4481

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 1567/FCa

Ședința publică din data de 20 mai 2013

Completul compus din:

Președinte – G. E. V.

Grefier – F. P.

Pe rol fiind soluționarea cauzei de contencios administrativ formulată de reclamanta E. Steluța, domiciliată în B., str. ., ., . cu pârâta U. S. Haret, cu sediul în Bucuresti, .. 13 și chemat în garanție M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu sediul în București, .. 28-30, având ca obiect obligația de a face.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13.05.2013, când instanța pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 20.05.2013.

In urma deliberării a pronunțat următoarea sentință de contencios administrativ:

TRIBUNALUL

Asupra acțiunii în contencios administrativ de față ;

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel G. sub nr._ reclamanta E. Steluța, în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret București a solicitat ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să fie obligată pârâta să-i elibereze diploma de licență și suplimentul la diplomă în termen de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii. Totodată, reclamanta a solicitat obligarea chematului în garanție M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aprobe formularele diplomei de licență în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii, sub sancțiunea plății de 100 lei penalități de întârziere precum și pentru a recunoaște diploma de licență.

In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a urmat cursurile Universității S. Haret București – Facultatea de D. și Administrație Publice, specializarea D., forma de învățământ la distanță în perioada 2006-2009 susținând examenul de licență în sesiunea 2009 cu un număr de 240 credite, pârâta eliberându-i adeverința ce atestă faptul că este licențiată în drept.

A precizat reclamanta că, deși au trecut mai mult de 12 luni de la eliberarea adeverinței nr.4639/09.07.2009, pârâta nu i-a eliberat diplomele iar la solicitarea sa din 1.04.2011 a fost informată că nu deține formularele aferente.

Reclamanta a susținut că și-a îndeplinit toate obligațiile ce-i reveneau conform contractelor anuale de studii universitare de licență încheiate cu pârâta în sensul că a achitat toate taxele de studii și a susținut și promovat toate examenele, inclusiv examenul de licență. Corelativ, pârâta avea obligația potrivit OMECT nr.2284/2007 să elibereze diplomele în cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență.

In drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.22 din Legea nr.544/2001.

Pârâta U. S. Haret București a depus întâmpinare prin care a solicitat să se constate că și-a îndeplinit obligațiile legale față de reclamantă în sensul că după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licență a eliberat adeverințele aferente, a solicitat Romdidact SA – Compania de material didactic desemnată de MECT tipărirea unor formulare pentru licență precum și MECTS aprobarea necesară comunicându-i numărul acestora pentru emiterea comenzii de tipărire.

In consecință, a precizat pârâta, se află în imposibilitate practică de a elibera reclamantei diplomele la care este îndreptățită, nefiind în posesia formularelor tipizate datorită refuzului MECTS de aprobare a numărului necesar de materiale pentru actele de studii destinate absolvenților din anul universitar 2008-2009.

Pentru aceste motive, în temeiul art.60-63 c.pr.civ. art.18 și 28 din Legea nr.554/2004, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin care a solicitat ca acesta să fie obligat la aprobarea tipăririi formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamantă în termen de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii sub sancțiunea plății daunelor cominatorii de 50 lei/zi de întârziere.

In drept, s-au invocat dispozițiile art.60-63 c.pr.civ și OMEC nr.2284/2007.

Prin sentința nr.600/4.12.2012 pronunțată de Curtea de Apel G. s-a dispus declinarea competenței materiale de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului B. – Secția de C. Administrativ și Fiscal reținându-se aplicabilitatea art.10 alin.1 teza 1 din Legea nr.554/2004 precum și faptul că pârâta este asimilată unei autorități publice locale – opinie exprimată și în ședința de unificare a practicii judiciare a plenului judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal a Inaltei Curți de Casație și Justiție din 20.02.2012.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul B. la data de 20.12.2012.

Chematul în garanție M. Educației Naționale (fost M.E.C.T.S.) a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii întrucât nu exista un raport juridic cu pârâta care ar putea determina admiterea unei asemenea solicitari. Astfel, a arătat chematul în garanție, atribuțiile și competențele MECTS sunt reglementate în H.G. nr.536/2011 iar potrivit Legii nr.288/2004 organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior. In plus, s-a precizat în întâmpinare, urmare a analizării documentațiilor transmise de pârâtă, ministerul a transmis către Romdidact SA avizul de achiziționare a formularelor tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților astfel că cererea universității este lipsită de obiect.

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri depuse la dosar de părți.

Analizând acțiunea introductivă prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul o va aprecia ca fondată pentru următoarele motive:

Reclamanta E. Steluța a urmat în perioada 2006-2009 cursurile Universității „S. Haret” București – Facultatea de D. și Administrație Publică, specializarea D., învățământ la distanță iar în luna iulie 2009 a susținut și promovat examenul de licență conform adeverinței nr.4639/09.07.2009.

Întrucât adeverința menționată avea un termen de valabilitate de maxim 12 luni, potrivit art.38 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat de OMECT nr.2284/2007, la împlinirea termenului respectiv, în baza art.20 alin.1 din Regulamentul susmenționat, reclamanta a solicitat universității pârâte eliberarea diplomei de licență și a suplimentului la diplomă la data de 01.04.2011, însă nu a primit nici un răspuns la această solicitare.

Se reține de instanță că, din momentul înscrierii la facultate și până la absolvirea acesteia, reclamanta și-a îndeplinit toate obligațiile ce îi reveneau potrivit contractelor de studiu încheiate cu pârâta și Regulamentului privind activitatea profesională a studenților, în sensul că a plătit taxele de studiu și a susținut și promovat toate examenele, inclusiv examenul de licență. În aceste condiții, potrivit și Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de pârâtă sub nr.1405/21.05.2009, precum și art.20 alin.1 din Regulamentul aprobat de OMECT nr.2284/2007, pârâta era obligată să elibereze reclamantei actele de studii completate.

Tribunalul constată că U. “S. Haret” din București a fost înființată prin Legea nr.443 din 05 iulie 2002, ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, și că, prin H.G. nr.676/2007, au fost acreditate sau autorizate, să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ de zi, domeniile de licență: management, sociologie, psihologie, drept, științe ale educației, informatică, și altele.

Ca parte a sistemului național de învățământ, U. “S. Haret” se bucură, conform dispozițiilor Legii nr.84/1995, în vigoare în perioada în care reclamanta a urmat cursurile acestei instituții de învățământ superior, de autonomie universitară, care presupunea, printre altele, și dreptul comunității universitare respectiv de a-și conduce și de a-și exercita libertățile academice, și de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații, inclusiv dreptul de a înființa și de a asigura funcționarea facultăților, a colegiilor și a specializărilor universitare.

Se mai constata că, în aplicarea dispozițiilor Legii nr.84/1995, M. Educației a emis, la data de 07 martie 2006, Ordinul nr.3404, în cuprinsul căruia se stabilește, la art.2, că “Admiterea în învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studiu de licență, pe baza metodologiilor stabilite de fiecare universitate”; la art.8 prevăzându-se că “Formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, în domeniile respective și dispun de departamente specializate”.

În raport de acest cadru normativ, care permitea Universității “S. Haret” să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță, pentru domeniile pentru care era acreditată/autorizată să organizeze cursuri de zi, și având în vedere că Facultatea de D. și Administrație Publică figurează, în cuprinsul Anexei nr.2 la H.G. nr.676/2007, ca fiind abilitată să organizeze forma de învățământ de zi pe aceste domenii de studiu de licență, instanța constată că nici după încheierea perioadei de monitorizare, prevăzută de art.8 din Legea nr.443/2002, nici după emiterea H.G. nr.676/2007 și a H.G. nr.635/2008, și nici după data intrării în vigoare a O.U.G. nr.75/2005 privind asigurarea calității educației, factorii cu atribuții de decizie în conducerea sistemului național de educație nu au sesizat nereguli semnificative în procesul de organizare și desfășurare a procesului educațional la nivelul Universității “S. Haret”, și că M. Educației nu contestă faptul că a autorizat eliberarea de diplome de licență pentru absolvenții formei de învățământ la distanță, organizată de instituția de învățământ superior menționată, anterior momentului în care reclamanta din prezenta cauză a încheiat contract de studii de licență cu pârâta.

În aceste condiții de reglementare și în raport de conduita adoptată de organul de specialitate al administrației publice centrale, chemat să organizeze și să conducă sistemul național de educație, instanța apreciază că aprobarea de către U. “S. Haret” din București a admiterii la forma de învățământ la distanță, pentru specializarea drept ca și pentru celelalte specializări acreditate/autorizate, corespunzătoare formei de pregătire prin cursuri la distanță, ține de exercițiul autonomiei universitare, garantate prin art.32 alin.6 din Constituția României și Legea nr.84/1995.

Recunoașterea, prin chiar art.8 din Ordinul nr.3404/2006, emis de către M. Educației, a posibilității organizării de către universitățile acreditate a formei de învățământ la distanță, pentru domeniile în care acestea erau autorizate să organizeze cursuri de zi, conferă reclamantei dreptul de a cere să i se elibereze Diploma de licență, însoțită de Suplimentul la Diplomă, drept recunoscut de pct. VII din Metodologia organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor, aprobată de Senatul Universității “S. Haret” la data de 13 mai 2009, act de reglementare ce a fost înregistrat sub nr. 1405 din 21.05.2009.

Acest drept nu poate fi afectat și cu atât mai puțin suprimat, în fapt sau în drept, de divergențele ce au apărut, în decursul timpului, între U. “S. Haret” și M. Educației, pe seama valabilității inițierii și desfășurării formei de învățământ la distanță, pentru specializările la care se organizau și cursuri de zi acreditate/autorizate, atât timp cât M. Educației sau Agenția Română de Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS), înființată în baza O.U.G. nr. 75/2005, nu au demarat și nu au finalizat vreo procedură administrativă care să conducă la concluzia că menționata instituție de învățământ superior a acționat în afara cadrului legal, în condițiile în care, în principiu, ministerului Educației I se recunoștea, prin art.6 din Legea nr.443/2002, dreptul de a “propune încetarea activității de învățământ și desființarea prin lege a universității”.

În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casatie și Justitie prin Decizia nr.2534/22.05.2012 și Decizia nr.2874 din 01 iunie 2010, care a considerat că finalizarea cursurilor universitare organizate de U. “S. Haret” București, în cadrul formei de învățământ la distanță, prin susținerea examenului de licență și obținerea, în urma acestuia, a unei diplome, “presupune în fapt recunoașterea formei de învățământ urmată, de către M. Educației, Cercetării și Inovării”.

Întrucât reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de pârâtă în sensul că a achitat taxele de studiu și a absolvit cursurile Facultății de D. și Administrație Publică inclusiv examenul de licență, instanța constată că pârâta are obligația de a-i elibera diploma de licență și suplimentul la diploma.

Tribunalul constata ca din dispozițiile art.38 din Regulamentul privind regimul actelor de studii din sistemul de învățământ superior, aprobat prin OMECT nr.2284/2007, rezulta că după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maxim 12 luni.

Art.2 din acelesi regulament arata ca actele de studii din sistemul național de învățământ superior, care confirmă studiile de învățământ superior efectuate și titluri sau calități dobândite și conferă titlurilor acestora drepturi și obligații ce decurg din Legea nr.84/1995/R și din celelalte reglementări legale în vigoare, sunt diploma, certificatul și atestatul. Foaia matricolă sau suplimentul la diplomă sunt anexe la actele de studii.

In cauza sunt incidente si prevederile art.5, potrivit carora instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii precum si ale art.11 care arata ca activitatea de completare a formularelor actelor de studii se efectuează în termen de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor.

Totodata, in baza art.20, titularii au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de Senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor.

Tribunalul mai retine ca, in conformitate cu Metodologia organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de U. S. Haret și înregistrată sub nr.1405/12.05.2009 - Capitolului VII, universitatea respectivă, ca instituție organizatoare a examenelor de licență, s-a obligat să elibereze diplomă de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, în cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență, până la eliberarea diplomei de licență, facultățile putând elibera, la cerere, adeverințe prin care să se certifice promovarea examenului de licență, precum și rezultatele la examenul de licență și valabilitatea adeverinței până la elaborarea diplomei.

Întrucat reclamanta a urmat cursurile pe care pârâta le-a organizat la formele de învățământ legal stabilite și a emis acesteia acte ce recunosc acest fapt și calitatea de licențiată în drept înscrisuri ce premerg diplomelor finale de studii, instanța, având în vedere dispozițiile legale sus-expuse, constată că cererea reclamantei este fondată sub aspectul obligării pârâtei de a emite diploma de licență și suplimentul la diplomă.

Referitor la cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale (fost M.E.C.T.S.)formulată de reclamantă, tribunalul va observa că aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, urmând a fi respinsă.

Astfel, potrivit art. 60 alin 1 din codul de procedură civilă „partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubire”.

Or, reclamanta nu ar putea să cadă în pretenții în raport de obiectul acțiunii principale, aceasta fiind pretinsul titular al diplomei de licență a cărei eliberare a fost solicitată din partea pârâtei. De asemenea, nici pentru al doilea capăt al cererii de chemare în garanție nu ar putea să se îndrepte o altă persoană împotriva sa deoarece recunoașterea diplomei de licență nu este în atribuțiile sale.

In ceea ce privește cererea de chemare în garanție a MECTS formulată de pârâtă, tribunalul o va aprecia ca fondată in parte, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.60 c.pr.civ.

Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la eliberarea de înscrisuri este întemeiată însă, pentru tipărirea și difuzarea către pârâta U. „S. Haret” București a formularelor actelor de studii de către unitatea de specialitate desemnată de M. Educației Naționale conform art.7 din OMECT nr.2284/2007 este necesară aprobarea scrisă a chematului în garanție care în cauză nu a fost dovedită. Prin urmare, obligația pârâtei in acțiunea introductivă este corelativă obligației chematului în garanție de a aproba formularele tipizate astfel că cererea de chemare în garanție va fi considerată întemeiată sub aspectul analizat.

Tribunalul va înlătura apărarea chematului în garanție ce vizează faptul că acesta a acordat avizul de achiziționare de către universitate a formularelor tipizate solicitate prin adresele nr.769/2009, nr.960/2009 și 1224/2009, neexistând concordanță între solicitările pârâtei formulate în 2009 și avizele conținute în adresele nr._/2010 și nr._/2010.

Pe de altă parte, se reține de tribunal că în mod constant s-a statuat în jurisprudența Inaltei Curți de Casație și Justiție în litigii de aceeași natură că M. Educației Naționale (fost MECTS) are obligația legală de a aproba tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul la diplomă, soluția din prezenta decizie impunându-se și în considerarea respectării principiului coerenței și unității jurisprudenței consacrat ca atare în practica Curții Europene a Drepturilor Omului.

Insă, solicitarea pârâtei de aplicare a sancțiunii prevăzută de art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004 va fi respinsă de instanță întrucât aceste dispoziții sunt aplicabile în cazul refuzului la executare, pârâta având și dreptul la despăgubiri astfel că acest capăt de cerere va fi apreciat ca nefondat și va fi respins ca atare.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, tribunalul va aprecia că acțiunea introductivă este fondată și o va admite ca atare, cererea de chemare în garanție formulata de reclamanta urmând să fie respinsă.

Pe cale de consecință va obliga pârâta să elibereze reclamantei diploma de licență și suplimentul la diplomă.

Totodată, va admite în parte cererea de chemare în garanție și va obliga pe chematul în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamanta E. Steluța, urmând să fie respins capătul de cerere privind aplicarea sancțiunii în cuantum de 50 lei/zi de întârziere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamanta E. Steluța, domiciliată în B., str. ., ., . cu pârâta U. S. Haret, cu sediul în Bucuresti, .. 13.

Obligă pe pârâta să elibereze reclamantei diploma de licență și suplimentul la diplomă.

Respinge cererea de chemare în garanție formulată de reclamanta C. M. D. împotriva chematului în garanție M. Educației Naționale (fost M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului), cu sediul în București, .. 28-30.

Admite în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. S. Haret împotriva chematului în garanție M. Educației Naționale (fost M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului).

Obliga pe chematul în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamanta C. M. D..

Respinge capătul de cerere privind aplicarea sancțiunii în cuantum de 50 lei/zi de întârziere.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17 aprilie 2013.

Președinte,

G. E. V.

Grefier,

F. P.

Red. Dact. VGE

5 ex/29.05.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţia de a face. Sentința nr. 1567/2013. Tribunalul BRĂILA