Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2169/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2169/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 02-10-2013 în dosarul nr. 489/113/2013
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 2169/Fca/2013
Ședința publică de la 02 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. A. P.
Grefier – G. A.
Pe rol judecarea cauzei în C. administrativ privind pe reclamanții IF P. L., cu sediul în B., ., ., județul B., P. C. și P. L., ambii cu domiciliul în B., .,., județul B. în contradictoriu cu pârâta D.-Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în B., ., județul B. având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 25 septembrie 2013 care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru a depune concluzii scrise părțile, instanța a amânat pronunțarea la data de 02 octombrie 2013.
Deliberând, instanța a pronunțat următoarea hotărâre în contencios administrativ.
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamanții IF P. L., P. C. și P. L. au chemat în judecată pe pârâta D.G.F.P. B. - Agenția Naționala de Administrare Fiscala pentru a se dispune anularea Raportului de Inspecție Fiscală nr._/11.09.2012, a Deciziilor de impunere privind obligații fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr._/11.09.2012 și nr._/11.09.2012 si în mod corelativ, anularea Deciziei nr. 1973/07.11.2012 privind soluționarea contestației împotriva acestor acte administrative fiscale, in baza dispozițiilor art. 218 din OG 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala si ale Legii nr.554/2004.
S-a solicitat totodată suspendarea efectelor actelor administrative contestate pana la soluționarea definitiva si irevocabila a cauzei, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. 1 din Legea nr.554/2004, fără a se depune însă cauțiunea stabilită de instanță.
Reclamanții au precizat că obiectul acțiunii îl reprezintă obligația suplimentara de plata a impozitului pe venitul net anual stabilita de organele de inspecție fiscala si a dobânzilor/majorărilor de întârziere si penalităților aferente, respectiv impozit pe venit stabilit in plus in cuantum de 10.610 lei și obligații fiscale accesorii in cuantum de 2.490 lei.
În motivarea cererii s-a arătat că în perioada 03.09._12, reprezentanții D. - AIF B. au efectuat inspecție fiscala la I.F. P. L., având ca obiective modul de calcul, evidențiere si declarare in termenele si cuantumurile stabilite de lege a obligațiilor față de bugetul general consolidat. A fost întocmit Raportul de inspecție fiscala nr._/11.09.2012, în care s-a evidențiat activitatea societății pentru perioada 01.01._11.
Pe baza acestui raport, organul de control a întocmit: 1. Decizia de impunere privind impozitul pe venit stabilit suplimentar de plata de inspecția fiscala pentru persoane fizice care desfășoară activități independente in mod individual sau . asociere nr._/11.09.2012, prin care s-a stabilit in sarcina IF P. L., prin P. C., impozit pe venitul net anual stabilit suplimentar in cuantum de 5.305,00 lei si majorări de întârziere in valoare de 1.218,00 lei.
2. Decizia de impunere privind impozitul pe venit stabilit suplimentar de plata de inspecția fiscala pentru persoane fizice care desfășoară activități independente in mod individual sau . asociere nr._/11.09.2012, prin care s-a stabilit în sarcina IF P. L., prin P. L., impozit pe venitul net anual stabilit suplimentar în cuantum de 5.305,00 lei și majorări de întârziere în valoare de 1218,00 lei.
Împotriva acestor acte s-a formulat contestație, care a fost respinsa ca neîntemeiata. Reclamanții au considerat ca sumele stabilite prin actele fiscale sunt netemeinice si nelegale din următoarele motive:
Referitor la suma de 10.610 lei - impozit pe venitul net anual stabilit suplimentar și majorări de întârziere si penalități aferente aferente in cuantum de 2490 lei, s-a precizat că pentru anul 2009 organul de inspecție fiscala a procedat la diminuarea cheltuielilor cu suma de 24.412 lei si a recalculat impozitul pe venit aferent anului 2009, stabilind un impozit pe venitul net recalculat in cuantum de 1.898 lei pentru P. C. (asociat in cadrul IF P. L. cu o cota de participare de 50%) si 1.898 lei pentru P. L. (asociat in cadrul IF P. L. cu o cota de participare de 50%)
S-au calculat si accesorii in cuantum de 760 lei in sarcina fiecăruia dintre asociați.
Potrivit raportului de inspecție fiscala, suma de 22.732 lei a fost inregistrata pe cheltuieli in baza unor facturi si chitanțe care nu au înscrise corect datele de identificare ale furnizorului, respectiv denumirea si codul de inregistrare.
Reclamanții au susținut că, fară nici o motivare in drept, organul de inspecție fiscala a diminuat cheltuielile cu suma de 22.732 lei.
Astfel, prin RIF s-a reținut ca pe facturile de achiziție a mărfurilor, unii furnizori au adresa greșita iar alții au denumirea greșita (de exemplu, . SRL are înscris pe factura sediul in București, .. 5, ., iar in evident fiscala aceasta societate are sediul in București .. 67, camera 1).
S-a considerat că nu poate fi reținută motivarea organului de control in sensul ca mărfurile respective au fost achiziționate pe baza unor facturi si chitanțe care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative deoarece nu au înscrise toate elementele de identificare ale cumpărătorului (denumire, adresa, CNP/C.), întrucât toate facturile si chitanțele au înscrise aceste date. Faptul ca aceste date sunt eronate, nu poate fi in nici un caz imputat reclamanților, ci furnizorilor care au emis facturi si chitanțe cu date eronate.
Referitor la suma de 1.680 lei, contravaloarea unei facturi emise de . in data de 20.01.2009, organul de inspecție fiscala a constatat ca aceasta societate este radiată din data de 19.12.2008.
S-a apreciat ca nu poate fi reținuta vreo culpa din partea reclamanților, atât timp cat nu exista posibilitatea practica de a verifica, in momentul achiziționării, daca firma respectiva funcționează in mod legal.
De asemenea, pentru anul 2010 organul de inspecție fiscala a procedat la diminuarea cheltuielilor cu suma de 25.120 lei si a recalculat impozitul pe venit aferent anului 2010, stabilind un impozit pe venitul net recalculat in cuantum de 2.064 lei pentru P. C. si 2.064 lei pentru P. L.. S-au calculat si accesorii in cuantum de 485 lei in sarcina fiecăruia dintre asociați.
Potrivit raportului de inspecție fiscala, suma de 25.120 lei a fost înregistrata pe cheltuieli in baza unor facturi si chitanțe care nu au înscrise corect datele de identificare ale furnizorului, respectiv denumirea si codul de înregistrare. De asemenea, s-a apreciat că organul de inspecție fiscala a diminuat cheltuielile cu suma de_ lei, fără nici o motivare in drept.
S-a precizat că pentru anul 2011, organul de inspecție fiscala a procedat la diminuarea cheltuielilor cu suma de 16.785 lei si a recalculat impozitul pe venit aferent anului 2011, stabilind un impozit pe venitul net recalculat in cuantum de 1.343 lei pentru P. C. si 1.343 lei pentru P. L.. Potrivit raportului de inspecție fiscala, suma de 16.785 lei a fost înregistrata pe cheltuieli in baza unor facturi si chitanțe care nu au înscrise corect datele de identificare ale furnizorului, respectiv denumirea si codul de înregistrare. Fără nici o motivare in drept, organul de inspecție fiscala a diminuat cheltuielile cu suma de 16.785 lei.
În acest sens reclamanții au învederat faptul ca documentele fiscale (facturile si documentele de plata) emise de către furnizorii respectivi îndeplinesc toate condițiile legale pentru a produce efectele fiscale si juridice prevăzute de lege.
Astfel, IF P. L. a achiziționat efectiv mărfurile respective, acestea fiind însoțite de facturi si achitate pe baza de documente legale. Mărfurile au fost înregistrate in patrimoniu si au fost utilizate in activitatea firmei, prin comercializare, generând pentru noi venituri si profit iar pentru bugetul de stat impozit pe profit.
Totodată, au fost ținute in condițiile legii toate evidentele legate de aceste bunuri, au fost efectuate toate raportările în scop fiscal si achitate obligațiile către buget in condițiile cerute de lege.
Potrivit art.127 alin. 2 din Codul Fiscal, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii.
In speța, bunurile ce au făcut obiectul tranzacțiilor au fost achiziționate pentru a satisface trebuințele activității firmei - activitate de comerț, iar prin vânzarea lor s-a obținut profit, pentru care s-a plătit impozit pe venit către bugetul de stat, astfel încât aceste tranzacții au avut un caracter strict economic, fapt ce nu justifica in nici un fel masurile luate de organele fiscale.
Ca urmare, s-a apreciat că reclamanta nu a încălcat nici o dispoziție legala cu privire la achiziționarea si înregistrarea in contabilitate a acestor bunuri, solicitându-se admiterea acțiunii așa cum a fost formulata.
Prin întâmpinarea depusă, filele 70-71, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Cu privire la anularea actelor administrativ-fiscale pârâta a arătat că reclamanții nu au indicat motive de nelegalitate a deciziei nr. 1973/07.11.2012 si a actelor care au stat la baza emiterii acesteia (raportul de inspecție fiscala si deciziile de impunere), motivele expuse fiind identice cu cele menționate in contestația administrativa prealabila, asupra cărora D. B. s-a pronunțat prin Decizia nr. 1973/07.11.2012, fără nici o referire la considerentele deciziei menționate.
S-a arătat în acest sens că Decizia nr.1973/07.11.2012 emisa in soluționarea contestației administrative prealabile este temeinica si legala, in raport de dispozițiile legale si situația de fapt constatată.
Astfel, reclamanții datorează bugetului de stat suma totală de 13.100 lei, din care 10.610 lei reprezentând impozit pe venitul net anual stabilit suplimentar și 2.490 lei reprezentând accesoriile aferente (dobânzi/majorări de întârziere și penalități de întârziere), în condițiile în care întreprinderea familială a efectuat tranzacții comerciale cu o societate comercială radiată și a înregistrat în contabilitate înscrisuri (facturi fiscale) ce nu aveau calitatea de documente justificative, potrivit prevederilor legale.
În fapt, prin Deciziile de impunere nr._/11.09.2012 și nr._/11.09.2012 organele de inspecție fiscală au stabilit în sarcina persoanelor fizice P. L. și P. C., asociați având cotă procentuală de 50% la I.F. P. L., o diferență de impozit pe venitul net anual stabilit suplimentar în sumă de 10.610 lei și accesoriile (dobânzi/majorări de întârziere și penalități de întârziere) aferente în sumă de 2.490 lei.
S-a susținut că sunt aplicabile în cauza prevederile art. 6 alin (1) din Legea contabilității nr.82/1991, republicată în 2008, și ale pct.2 și pct.3 din Normele metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar - contabile, aprobate prin Ordinul M.E.F. nr.3.512/2008 privind documentele financiar-contabile.
Referitor la impozitul pe venit, pârâta a arătat că sunt incidente prevederile art.48 alin.(4) lit. a) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care evidențiază regulile generale de stabilire a venitului net anual din activități independente, determinat pe baza contabilității în partidă simplă.
Informațiile obligatorii pe care trebuie să le conțină o factură pentru a îndeplini calitatea de document justificativ sunt menționate la art.155 alin.(5) lit.c) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: ... ,,c) denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare prevăzut la ort. 153, după caz. ale persoanei impozabile care emite factura;... "
Având in vedere dispozițiile legale menționate, documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate dobândesc calitatea de documente justificative în condițiile în care furnizează toate informațiile corecte, prevăzute de normele legale în vigoare.
S-a precizat că relațiile comerciale derulate de reclamantă cu S.C. JIAO JIAO Comercial S.RL., .., S.C. San Zin Trading, S.C. West .., .., S.C. Zelina Expert S.R.L., .., S.C. Vallor Impex .., S.C. Denmar Consart S.R.L. și S.C. Class om Impex S.R.L. cuprind date eronate privind sediul furnizorilor înscris in facturile verificate.
Referitor la relațiile comerciale derulate de I.F. P. L. cu S.C. Bolory .., S.C. Dexim Qiang Impex S.R.L., .., S.C. D. Prod S.R.L. și S.C. Cristal Shoes Prod S.R.L., din consultarea bazei de date a A.N.A.F. a rezultat că în facturile fiscale s-a înscris un Cod fiscal ce nu a fost identificat ca fiind al societăților comerciale, astfel că acestea nu reprezintă documente justificative, potrivit legii.
În ceea ce privește relațiile comerciale derulate cu S.C. Tanex Prod S.R.L., S.C. Elecos ..L., S.C. Skin Shoes And și .. organul de inspecție fiscală a constatat faptul că numărul de ordine al facturilor emise de cele trei societăți furnizoare nu se încadrează în plaja de numere alocată prin deciziile emise de către administratorii acestora, potrivit prevederilor legale, astfel că acestea nu îndeplinesc calitatea de documente justificative.
Față de situația de fapt constatată a rezultat ca, in cauză, cheltuielile înregistrate de I.F. P. L. în evidența contabilă în baza înscrisurilor ce aveau la rubrica furnizor contribuabilii mai sus menționați sunt cheltuieli nedeductibile fiscal la calculul venitului impozabil.
Dispozițiile legale menționate reglementează consecințele fiscale ale relațiilor comerciale, respectiv faptul că, în calitate de contribuabil, reclamantul avea posibilitatea de a adopta măsuri în scop de evitare a acestei situații, în sensul de a se informa corespunzător, în interesul desfășurării unei activități comerciale legale din punct de vedere fiscal, dar mai ales al consecințelor fiscale pe care le pot genera, uzitând de toate informațiile fiscale publice, aflate la dispoziția sa, privind partenerii de afaceri.
In mod eronat a motivat reclamanta ca nu poate fi reținută vreo culpă în sarcina acesteia, deoarece nu a existat posibilitatea practică de a verifica în momentul achiziționării dacă S.C. Arafal Trading S.R.L., societate constatată ca radiată din data 19.12.2008, funcționa în mod legal.
Potrivit prevederilor art.ll alin.(l) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic.
Ori, D. B. a constatat că I.F. P. L. a efectuat tranzacții cu un agent economic radiat care, potrivit legii, nu mai avea dreptul să desfășoare activități economice, respectiv nu mai avea dreptul să efectueze tranzacții economice și să emită facturi fiscale. Prin urmare, documentele emise de acesta nu dobândesc calitatea de documente justificative de la data radierii agentului economic.
Cum potrivit prevederilor art.6 alin.(2) din Legea contabilității nr.82/1991 republicată în 2008, documentele justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate angajează și răspunderea celor care le-au înregistrat, s-a apreciat că în mod corect organul de inspecție fiscală nu a luat în considerare tranzacția efectuată cu agentul economic radiat.
În dovedirea acțiunii formulate, reclamanții au depus înscrisurile anexate, respectiv: Decizia nr. 1973/07.11.2012; Deciziile de impunere privind obligații fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr._/11.09.2012 și nr._/11.09.2012; Raportul de inspecție fiscală nr._/11.09.2012 emis de Activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul D.G.F.P. B. cu anexe; dovezi de comunicare, declarație, filele 7- 62.
S-a administrat în cauză proba cu înscrisuri și expertiza contabilă.
Din actele și lucrările dosarului instanța constata în fapt următoarele:
Prin Decizia nr.1973/07.11.2012 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B. s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de I.F. P. L. prin asociații P. L. și P. C. împotriva Deciziilor de impunere nr._/11.09.2012 și nr._/11.09.2012 emise pentru suma totală de 13.100 lei, din care 10.610 lei - impozit pe venitul net anual stabilit suplimentar și 2.490 lei accesorii - dobânzi/majorări de întârziere si penalități de întârziere aferente.
Aceste obligații fiscale au fost stabilite prin Deciziile de impunere menționate, ce au avut la bază Raportul de Inspecție Fiscală nr._/11.09.2012, D.G.F.P. B. reținând în soluționarea contestației administrative că in mod corect organul de inspecție fiscală nu a luat în considerare tranzacțiile efectuate de I.F. P. L. cu contribuabilii societăți comerciale care au fost enumerați și grupați în decizie, în funcție de situație, procedând la încadrarea ca și cheltuieli nedeductibile fiscal a sumelor înscrise in facturile fiscale emise de aceștia.
S-a reținut în fapt că I.F. P. L. a înregistrat pe cheltuieli contravaloarea unor mărfuri achiziționate în baza unor facturi care nu au calitatea de documente justificative, deoarece nu au înscrise corect datele de identificare ale furnizorilor, respectiv denumirea, sediul, codul de înregistrare, ș.a iar în anul 2009 a fost înregistrată în contabilitate o tranzacției efectuată cu o societate comercială care la data respectivă era radiată, respectiv S.C. Arafal Trading S.R.L..
Astfel, organul de inspecție fiscală a constatat că reclamanta IF P. L. a efectuat tranzacții cu o societate comerciala radiata și cu agenți economici care au emis facturi ale căror date nu corespund cu cele reale din evidența organelor fiscale, fiind aplicabile dispozițiile art.6 alin (1) din Legea contabilității nr.82/1991 republicată în 2008 și ale pct.2 și pct.3 din Normele metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar - contabile, aprobate prin Ordinul M.E.F. nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, în referire la elementele principale pe care trebuie să le cuprindă documentele justificative.
S-a precizat că informațiile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă o factură pentru a îndeplini calitatea de document justificativ sunt prevăzute de art.155 alin.5 lit.c din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal iar în referire la impozitul pe venit s-a reținut incidența dispozițiilor art.48 alin.4 lit.a) din Codul fiscal.
În cauză s-a administrat proba cu expertiza contabilă, la solicitarea reclamantei, având ca obiective."1. Sa se precizeze daca facturile pe baza cărora au fost diminuate cheltuielile I.F. P. L. au fost înscrise in contabilitate in conformitate cu prevederile legale si daca aceste facturi îndeplinesc calitatea de documente justificative. 2. Sa se precizeze daca in momentul achiziționării bunurilor exista vreo modalitate de a verifica daca societatea vânzătoare este radiata, daca datele înscrise pe facturi sunt corecte, precum si daca factura emisa de către furnizor are un număr care se încadrează in plaja de numere declarate de acesta la A.N.A.F. 3. Sa se precizeze daca mărfurile înscrise în facturile evidențiate în raportul de inspecție fiscală au fost înregistrate în patrimoniul I.F. P. L. și dacă aceste bunuri au fost utilizate în activitatea firmei prin comercializare";
Expertul contabil desemnat - S. Pandelica a avut în vedere un număr de 24 facturi fiscale emise de reclamanta în perioada 2009-2011 cu a căror valoare au fost diminuate cheltuielile înregistrate de I.F. P. L..
În acest sens, pe baza analizării documentelor contabile s-a stabilit că IF P. L. a achiziționat bunuri cu o valoare totala de 6.6317 lei, astfel: în anul 2009 de la noua societăți comerciale bunuri in valoare totala de 24.412 lei conform celor noua facturi fiscale emise ; în anul 2010 de la șapte societăți comerciale bunuri in valoare totala de 25.120 lei conform celor opt facturi fiscale emise iar in anul 2011 de la sase societăți comerciale, bunuri in valoare totala de 16.785 lei conform celor șapte facturi fiscale emise.
Expertul a concluzionat în raportul întocmit, filele 103 - 120 cu anexe, că facturile pe baza cărora au fost diminuate cheltuielile I.F. P. L. au fost înscrise in contabilitate in mod legal pe baza documentelor justificative întocmite (NIR-uri) cu respectarea prevederilor legale și corect prin consemnarea acestora în documentele justificative care au stat la baza înregistrării in contabilitate in momentul efectuării acestora.
Din totalul celor 24 facturi fiscale analizate, cu o valoare totala de 66.317 lei, expertul a considerat că 17 facturi cu o valoare de 49.347 lei îndeplinesc calitatea de documente justificative deoarece cuprind toate elementele de identificare a furnizorilor si toate informațiile necesare înregistrărilor in contabilitate, fiind corectă includerea acestora in cheltuielile deductibile ale firmei.
Pentru 7 facturi fiscale cu o valoare de 16.970 lei care au datele de identificare diferite de cele din baza de date cu informații agenți economici de pe site-ul MFP/ANAF, s-a apreciat că este întemeiata excluderea din cheltuielile deductibile.
În referire la al doilea obiectiv stabilit, expertul a precizat că în momentul achiziționării bunurilor nu exista o modalitate a de a verifica în timp real dacă societatea vânzătoare este radiată, pe site-ul ANAF figurând Registrul contribuabililor inactivi/reactivați, care este public, dar se actualizează semestrial.
Pentru perioada expertizată s-a apreciat că baza de date pe site-ul ANAF nu a fost considerată relevantă pentru a se verifica dacă datele înscrise pe facturi sunt corecte, în momentul aprovizionării, nefiind actualizată la zi iar pentru a se verifica dacă factura emisă de furnizor are un număr care se încadrează în plaja de numere declarate la ANAF nu există o bază de date publice în acest sens.
Totodată, expertul a constatat că mărfurile înscrise în facturile evidențiate în raportul de inspecție fiscală au fost înregistrate în patrimoniul I.F. P. L. în mod legal și corect, pe baza NIR- urilor întocmite iar bunurile au fost utilizate în activitatea firmei prin comercializare, confirmând că operațiunile efectuate sunt reale și au avut caracter strict economic.
Față de situația de fapt constatată, tribunalul apreciază că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 6 alin 1) din Legea contabilității nr.82/1991 republicată în 2008, potrivit cărora "Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. "
Conform prevederilor pct.2 și pct.3 din Normele metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar - contabile, aprobate prin Ordinul M.E.F. nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile: "2. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:
denumirea documentului;
denumirea/numele și prenumele și, după caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmește documentul;
-numărul documentului și data întocmirii acestuia;
menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii económico-financiare (când este cazul);
conținutul operațiunii económico-financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia;
-datele cantitative și valorice aferente operațiunii económico-financiare efectuate, după
caz;
-numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii económico-financiare, ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale persoanelor în drept să aprobe operațiunile respective, după caz;
-alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condițiile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare.
3. In cuprinsul oricărui document emis de către o societate comercială trebuie să se menționeze și elementele prevăzute de legislația din domeniu, respectiv forma juridică, codul unic de înregistrare și capitalul social, după caz. "
Tribunalul constată că părțile nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în cauză, astfel încât instanța va reține concluziile expertului referitoare la calitatea de document justificativ în sensul Legii contabilității nr.82/1991 republicată, a 17 din facturile fiscale analizate, care au completate elementele prevăzute de art.155 alin.5 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, nefiind astfel justificată deducerea din cheltuielile deductibile.
Pentru 7 facturi fiscale cu o valoare de 16.970 lei, din care 6 au datele de identificare diferite de cele din baza de date cu informații agenți economici de pe site-ul MFP/ANAF și o tranzacție comercială conform facturii nr.3050/20.01.2009 cu o firmă radiată din 2008 - S.C. Arafal Trading S.R.L., s-a apreciat că este întemeiata excluderea din cheltuielile deductibile.
Facturile identificate în acest sens sunt menționate în anexa 1 la raport, respectiv - . SRL factura nr._/03.02.2009 pentru 1.300 lei, . factura nr._/05.05.2011 pentru 1.080 lei, .._/02.06.2011 pentru 1080 lei, . SRL factura nr._/28.05.2009 pentru 3.000 lei, . factura. nr._/06.10.2010 pentru 3.970 lei și . factura nr._/23.10.2009 pentru 4.860 lei.
In funcție de aceste sume s-au recalculat obligațiile de plata suplimentare la bugetul de stat, conform Anexei 2 la raport, în total suma de 3.541 lei, din care 2.716 lei impozit suplimentar si 825 lei accesorii reprezentând dobânzi calculate si penalizări, datorate de fiecare din cei doi asociați ai întreprinderii familiale - P. L. si P. C. proporțional cu cota de 50% deținuta.
În acest sens, se reține că potrivit art.11 alineat 1/2 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, nu sunt luate în considerare de autoritățile fiscale tranzacțiile efectuate cu un contribuabil inactiv iar beneficiarii care achiziționează bunuri de la firme inactive/radiate nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor respective.
Cu privire la impozitul pe venit, sunt incidente prevederile art.48 alin.(4) lit. a) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care evidențiază regulile generale de stabilire a venitului net anual din activități independente, determinat pe baza contabilității în partidă simplă, astfel " ...4) Condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) să fie efectuate în cadrul activităților desfășurate în scopul realizării venitului justificate prin documente;... "
Față de dispozițiile legale exprese menționate anterior, instanța apreciază că în soluționarea cauzei nu prezintă relevanță lipsa culpei invocată de reclamanți, privind imposibilitatea de verificare în timp real a datelor înscrise în facturile fiscale emise de furnizori.
Chiar dacă facturile fiscale analizate au fost înscrise legal în contabilitate iar bunurile au fost utilizate în activitatea firmei prin comercializare, se impunea excluderea din cheltuielile deductibile a celor 7 facturi fiscale cu o valoare de 16.970 lei, menționate în raportul de expertiză, care în mod obiectiv nu reprezintă documente justificativ în sensul Legii contabilității nr.82/1991 republicată.
Față de considerentele expuse, tribunalul apreciază că prezenta acțiune este fondată în parte, urmând să o admită ca atare, potrivit dispozițiilor art. 218(2) Cod procedură fiscală și art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în sensul că va dispune anularea în parte a Deciziei nr.1973/07.11.2012 emisă de D. B. în soluționarea contestației administrative, a Deciziilor de impunere nr._/11.09.2012 și nr._/11.09.2012 și a Raportului de inspecție fiscală nr._/11.09.2012 emise de D. B. - Activitatea de Inspecție Fiscală, în privința obligațiilor de plată stabilite suplimentar cu titlu de impozit pe venit și accesorii, aferente sumei de 49.347 lei reprezentând cheltuieli deductibile pe perioada 2009 - 2011.
Tribunalul va menține obligația de plată aferentă cheltuielilor nedeductibile în suma de 16.970 lei pe perioada 2009 - 2011, stabilită pentru suma totală de 3.541 lei din care 2.716 impozit pe venit suplimentar și 825 lei accesorii - dobânzi și penalități, datorată în părți egale de fiecare din reclamanții - asociați P. L. și P. C..
Reținând dispozițiile art.274 alineat 1 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga pârâta la plata către reclamanți a sumei de 1.504,3 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa timbru - 4 lei, timbru judiciar - 0,3 lei și onorariu expert în suma de 1.500 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte ca fondată acțiunea formulată de reclamanții IF P. L., cu sediul în B., ., ., P. C. și P. L., ambii cu domiciliul în B., .,., județul B., în contradictoriu cu pârâta D. B. - Agenția Națională de Administrare Fiscală, actuala Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în B., ., județul B..
Anulează în parte Decizia nr.1973/07.11.2012 emisă de D. B., Deciziile de impunere nr._/11.09.2012 și nr._/11.09.2012, precum și Raportul de inspecție fiscală nr._/11.09.2012 emise de D. B. - Activitatea de Inspecție Fiscală, în privința obligațiilor de plată stabilite suplimentar cu titlu de impozit pe venit și accesorii, aferente sumei de 49.347 lei reprezentând cheltuieli deductibile pe perioada 2009 - 2011.
Menține obligația de plată aferentă cheltuielilor nedeductibile în suma de 16.970 lei pe perioada 2009 - 2011, stabilită pentru suma totală de 3.541 lei din care 2.716 impozit pe venit suplimentar și 825 lei accesorii - dobânzi și penalități, datorată în părți egale de fiecare din reclamanții - asociați P. L. și P. C..
Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 1.504,3 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa timbru, timbru judiciar și onorariu expert.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 02 octombrie 2013.
Președinte,
A. A. PavelGrefier,
G. A.
Red. A.A.P.
Dact. G.A.-6 ex./12.11.2013
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2413/2013. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 1709/2013. Tribunalul BRĂILA → |
|---|
