Anulare act administrativ. Sentința nr. 5/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 06-01-2014 în dosarul nr. 8710/117/2013
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5/2014
Ședința publică din data de 6 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: A. G. C.
Grefier A. D. G.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant M. C.-N. reprezentat prin PRIMAR E. B., reclamant C. L. AL MUN. C.-N. reprezentat prin PRIMAR E. B. și pe pârât C. JUDEȚEAN C., pârât S. P. JUDEȚEAN SALVAMONT - SALVASPEO C., pârât G. R., având ca obiect anulare act administrativ împotriva Hotărârii Consiliului Județean nr. 61/06.03.2013.
Procedura îndeplinită, pronunțarea făcându-se fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constata că dezbaterile în fond, susținerile și concluziile părților au avut loc în ședința publică de la data de 16 decembrie 2013, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta; la acel termen de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, tribunalul a amânat pronunțarea la data de 20 decembrie 2013 și mai apoi la 6 ianuarie 2014 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanții M. C.-N. prin Primar și C. L. al municipiului C.-N. prin Primar au solicitat ca în contradictoriu cu pârâții C. Județean C. și S. P. Județean Salvamont - Salvaspeo C. să se dispună anularea Hotărârii Consiliului Județean C. nr. 61 din 6 martie 2013 privind darea în folosință gratuită Serviciului P. Județean Salvamont - Salvaspeo C. a imobilului situat în M. C.-N., ., proprietate publică a Județului C. și obligarea pârâților în solidar la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții arată că prin Hotărârea atacată s-a aprobat transmiterea în favoarea Serviciului P. Județean Salvamont - Salvaspeo C. a dreptului de folosință cu titlu gratuit, pe o perioadă de 10 ani, asupra imobilului situat în M. C.-N., ., județul C., compus din 2 încăperi în suprafață de 41,83 mp și dependințe cu suprafața 15,145 mp, aflat în proprietatea publică a Județului C., în vederea continuării activității de salvare montană la nivel local. Se mai menționează în cuprinsul art. 2 al hotărârii faptul că dreptul de folosință cu titlu gratuit se stinge odată cu încetarea dreptului de proprietate publică a Județului C. asupra imobilului sau prin hotărârea de revocare adoptată de C. Județean C., în condițiile legii, dacă interesul public o impune. Pe fondul cauzei, reclamanții arată că Județul C. nu are un drept de proprietate asupra imobilului care face obiectul Hotărârii nr. 61/2013, identificat în art. 1 din hotărâre. Dreptul de proprietate asupra întregului imobil situat administrativ în M. C.-N., . aparține în exclusivitate Consiliului L. al municipiului C.-N., fiind înscris în Cartea funciară colectivă nr._, nr. topografic 512/1/3/C1, respectiv Cartea funciară individuală nr._, precum și Cartea funciară colectivă nr._, nr. topografic 512/1/3/C2. Acest imobil constituie proprietatea Municipiului C.-N. încă din anul 1938, anterior actului administrativ abuziv HCJ nr. 61/2013. Toate aceste aspecte referitoare la dreptul de proprietate al Municipiului C.-N. sunt statuate cu putere de lucru judecat și prin Sentința civilă nr._/17.11.2003, pronunțată de Judecătoria C.-N. în dosar nr. 5772/2003, unde reține instanța de judecată faptul că potrivit CF 1431 C.-N., imobilul evidențiat în această carte funciară are nr. top 512/1 se află în proprietatea Municipiului C.-N.. Se mai arată că imobilul a făcut în trecut obiectul Hotărârii Consiliului L. al municipiului C.-N. nr. 251/10.07.1997, prin care s-a decis atribuirea în folosință gratuită pe termen de 10 ani acest imobil Consiliului Județean C., dar termenul stabilit prin acest act administrativ pentru exercitarea dreptului de folosință gratuită s-a împlinit în anul 2007, nefiind prelungit prin vreun alt act administrativ. De altfel, Hotărârea Consiliului L. al municipiului C.-N. nr. 251/2007 nu conferea vreun alt drept Consiliului Județean C. în afara de dreptul de folosință gratuită și în niciun caz nu este un act care să consfințească un transfer al dreptului de proprietate către pârâtul de rândul 1. Temeiurile de drept invocate în preambulul Hotărârii nr. 61/2013 (art. 10, art. 91 alin. 1 lit. c, art. 124 din Legea nr. 215/2001) se referă în esență la administrarea bunurilor proprietate publică a județelor, or pârâtul de rândul 1 nu a putut dobândi dreptul de proprietate asupra imobilului în cauză, câtă vreme dreptul de proprietate aparține Consiliului L. al municipiului C.-N.. În aceste condiții, nu se putea dispune prin hotărâre de bunul proprietatea altei persoane, chiar dacă aceasta este o autoritate publică.
În drept, au fost invocate prevederile art. 7 și 14 din Legea nr. 554/2004, art. 10, 91 alin. 1 lit. c, art. 124 din Legea nr. 215/2001.
Prin întâmpinarea formulată (filele 50-54), pârâtul C. Județean C. a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată. Pe cale de excepție, pârâtul a invocat lipsa calității procesuale active a Consiliului L. al Municipiului C.-N., care nu este „persoană” în sensul Legii contenciosului administrativ, ci o autoritate deliberativă, organ colegial de conducere, fără personalitate juridică, așa cum reiese din definiția menționată la articolul 1, alineat 2, litera d) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Pe fondul cererii, se arată că imobilul situat în municipiul C.-N., ., proprietate a Județului C., face parte din domeniul public al acestuia, fiind înscris prin Hotărârea Consiliului Județean C. nr.14/2001. Prin Hotărârea Consiliului L. al Municipiului C.-N. nr. 133/2005, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului L. al Municipiului C.-N. nr. 682/2005 a fost însușit domeniul public al municipiului, însă acest imobil nu este menționat ca aparținând acestuia. Totodată, dreptul de proprietate al Județului C. asupra imobilului este atestat și de către Hotărârea Guvernului nr. 969/2002 privind atestarea domeniului public al județului C., precum si al municipiilor, orașelor si comunelor din județul C., cu excepția municipiului C.-N., (Anexa nr. 1) publicată în Monitorul Oficial nr. 684 bis/17.09.2002. Domeniul public al Municipiului C.-N. a fost atestat prin Hotărârea Guvernului nr. 193/2006 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 969/2002 și de asemenea imobilul nu este menționat ca aparținând municipiului. Având în vedere toate aceste motive, solicită respingerea acțiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea Hotărârii Consiliului Județean C. nr.61/2013 ca fiind neîntemeiată.
În drept, au fost invocate Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Și S. P. Județean Salvamont - Salvaspeo C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată (filele 84-87). Pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active a Consiliului L. al Municipiului C.-N. iar pe fond a reluat apărările prezentate de C. Județean C..
Odată cu răspunsul la întâmpinare, reclamanții au formulat excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Județean nr. 14/31.03.2001 privind aprobarea de către C. Județean C. a Inventarului bunurilor care aparțin domeniului public al județului C., - poziția 7, pct. 1.6.4. – „Sediu D.G.A.E.C.C., . (Birou Sinteze, Prognoze, Control Comercial)” și a Hotărârii de Guvern nr. 969/17.09.2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 684 bis, Partea I, privind atestarea apartenenței la domeniul public al județului C., precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul C., cu excepția municipiului C.-N., a bunurilor cuprinse în anexele nr. 1-80 care fac parte integrantă din hotărâre - cu privire la Anexa I, poziția 6, pct. 1.6.4 – „Sediu D.G.A.E.C.C., . (Birou Sinteze, Prognoze, Control Comercial)”. În susținerea excepției s-a arătat că niciunul din cele două act administrative nu are la bază documentele justificative prevăzute de lege care să ateste că imobilul din C.-N., . a devenit proprietatea Județului C..
C. Județean C., prin întâmpinare (filele 139-143), a solicitat respingerea excepției de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Județean C. nr. 14/2001 și a Hotărârii Guvernului nr.969/2002, invocând excepția de inadmisibilitate prin prisma faptului că cele două acte administrative au fost adoptate anterior intrării în vigoare a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 iar înainte de . Legii nr. 554/2004, vechea reglementare, respectiv Legea nr. 29/1990, nici nu prevedea posibilitatea ca instanțele de contencios administrativ să soluționeze excepții de nelegalitate ale unor acte administrative, invocate în cauze de altă natură. Pe fondul excepției de nelegalitate, s-a arătat că din extrasele de carte funciară reiese că atestarea dreptului de proprietate a Consiliului local al Mun. C.-N. începe cu data de 16.02.2004, or, imobilul în speță făcea deja parte din domeniul public al Județului C., încă din data de 31.03.2001, data aprobării Hotărârii Consiliului Județean C. nr. 14/2001. Mai mult, un organ de conducere nu poate deține dreptul de proprietate asupra unui bun, ceea ce dovedește faptul că înscrierea dreptului de proprietate a "Consiliului local al Mun. C.-N." în cartea funciară este eronată, și nu poate dovedi proprietatea.
Pârâtul S. P. Județean Salvamont - Salvaspeo C., prin întâmpinare, a preluat aceleași apărări (filele 154-158).
Și emitentul G. României a formulat întâmpinare la excepția de nelegalitate a dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 969/2002 privind atestarea domeniului public al județului C., precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul C., cu excepția municipiului C.-N. (filele 169-176), prin care a invocat excepția inadmisibilității întrucât dispozițiile art.4 din Legea nr.554/2004 nu pot retroactiva. Pe fondul cauzei, învederează că actul administrativ este temeinic și legal, solicitând respingerea cererii ca nefondată. Se arată că, în temeiul dispozițiilor legale incidente, în județul C. au fost inventariate bunurile care aparțin domeniului public al județului, municipiilor, orașelor și comunelor, inventarierea bunurilor fiind efectuată, potrivit art.21 alin. 1 din lege, de către comisiile special constituite, în fiecare unitate administrativ-teritorială. Ulterior, inventarele astfel întocmite au fost însușite prin hotărâri de către consiliile locale, respectiv de către C. Județean C.. În conformitate cu art.21 alin.3 din Legea nr. 213/1998, inventarele însușite de către autoritățile locale au fost centralizate de către C. Județean C., fiind întrunite astfel condițiile prevăzute de lege pentru atestarea, prin hotărâre de Guvern, a apartenenței bunurilor la domeniul public județean sau local, după caz. Astfel, solicită instanței să observe că încă înainte de adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 969/2002, inventarierea bunurilor din domeniul public local al județului C. fusese realizată de către comisia specială și însușită de C. Județean C. printr-o hotărâre proprie (Hotărârea nr. 14/31.03.2001), la baza adoptării de către Executiv a actului contestat aflându-se această hotărâre a autorității publice locale. Bunurile imobile asupra cărora părțile invocă, deopotrivă, drepturi proprii au făcut, așadar, obiectul unei hotărâri a autorității locale, care, dacă ar fi afectat drepturile legitime ale vreunei persoane, trebuia atacată în fața instanțelor de contencios administrativ, în condițiile și termenele prevăzute de lege. Deoarece hotărârea autorității locale nu au fost contestată în termen legal la instanța de contencios administrativ, inventarul, așa cum a fost aprobat de autoritatea locală, a fost transmis Ministerului Administrației Publice, organul de specialitate al Guvernului, pentru a fi atestat prin hotărâre de guvern. Pe de altă parte, susținerile părții reclamante nu sunt de natură a demonstra nelegalitatea actului administrativ adoptat de Guvern și vătămarea de către această autoritate a unui drept existent și recunoscut de lege în favoarea sa, în condițiile în care aceasta nu face dovada că a solicitat și a obținut anterior anularea parțială a Hotărârii Consiliului Județean C. nr. 14/31.03.2001, act administrativ distinct de cel al Executivului și pe care acesta s-a fundamentat.
În ședința publică din data de 16.12.2013 instanța a admis atât excepția lipsei calității procesuale active a Consiliului L. al municipiului C.-N. cât și excepția inadmisibilității cu privire la excepția de nelegalitate invocată de reclamantul M. C.-N., pentru considerentele cuprinse în încheierea de ședință de la acea dată (filele 195-196).
În cauză, instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri.
Analizând înscrisurile depuse la dosar și dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele:
Prin Hotărârea Consiliului Județean C. nr. 61 din 6 martie 2013 s-a aprobat transmiterea în favoarea Serviciului P. Județean Salvamont - Salvaspeo C. a dreptului de folosință cu titlu gratuit, pe o perioadă de 10 ani, asupra imobilului situat în M. C.-N., ., proprietate publică a Județului C., compus din 2 încăperi în suprafață de 41,83 mp și dependințe cu suprafața de 15,145 mp, aflat în proprietatea publică a Județului C., în vederea continuării activității de salvare montană la nivel local (filele 4-5).
Cu respectarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, reclamanții M. C.-N. și C. local al municipiului C.-N. au formulat plângere prealabilă împotriva acestei hotărâri, înregistrată sub nr.8189/26.04.2013, prin care au solicitat Consiliului Județean C. revocarea hotărârii (filele 15-17), dar nu s-a răspuns procedurii prealabile, motiv pentru care solicită acum în instanță anularea actului administrativ menționat, motivul de nelegalitate invocat fiind lipsa dreptului de proprietate a Județului C. asupra imobilului.
Instanța reține că, potrivit CF colectivă nr._, nr. top. 512/1/3/CI, respectiv CF individuală nr._, precum și CF colectivă nr._, nr. top. 512/1/3/C2, dreptul de proprietate asupra întregului imobil situat administrativ în municipiul C.-N., . aparține Consiliului L. al municipiului C.-N. (filele 24-34). Conform CF nr. 1431, imobilul a fost înscris sub nr. A+11 și în proprietatea Municipiului C.-N. încă din anul 1938, din această carte funciară fiind apoi transcris, în anul 2004, în proprietate pe apartamente în CF_ –_ (filele 18-23).
Prin Hotărârea Consiliului L. al municipiului C.-N. nr. 251/10.07.1997 imobilul situat în . a fost atribuit în folosință gratuită, pe termen de 10 ani, în favoarea Consiliului Județean C. (fila 43).
Dreptul de folosință gratuită dobândit în temeiul acestei hotărâri de consiliu local s-a împlinit în anul 2007, termenul de 10 ani nefiind prelungit prin vreun alt act administrativ, conform susținerilor necontestate ale reclamanților.
Prin Hotărârea Consiliului Județean C. nr. 14/2001 imobilul în discuție a fost înscris în proprietatea Județului C., ca făcând parte din domeniul public al județului.
Prin Hotărârea Consiliului L. al Municipiului C.-N. nr. 133/2005, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului L. al Municipiului C.-N. nr.682/2005 a fost însușit domeniul public al municipiului, însă acest imobil nu este menționat ca aparținând unității administrativ-teritoriale.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 969/17.09.2002, publicată în Monitorul Oficial nr.684 bis, Partea I, privind atestarea apartenenței la domeniul public al județului C., precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul C., cu excepția municipiului C.-N., a bunurilor cuprinse în anexele nr. 1-80 care fac parte integrantă din hotărâre, a fost înscris în Anexa I, poziția 6, pct. 1.6.4 – „Sediu D.G.A.E.C.C., . (Birou Sinteze, Prognoze, Control Comercial)”.
Domeniul public al Municipiului C.-N. a fost atestat prin Hotărârea Guvernului nr. 193/2006 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.969/2002, iar imobilul nu este menționat ca aparținând municipiului.
Date fiind aceste acte administrative individuale, pârâții susțin că imobilul face parte din domeniul public al Județului C., putându-se astfel dispune darea sa în folosință gratuită prin hotărâre de consiliu județean.
În cadrul prezentului proces, reclamanții au invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Județean C. nr. 14/2001 și a Hotărârii de Guvern nr. 969/2002 cât privește atestarea imobilului în discuție, însă instanța a admis excepția inadmisibilității cu privire la posibilitatea de invocare a excepției.
Cu toate acestea, tribunalul apreciază că se impune a se proceda la compararea titlurilor de care se prevalează părțile, pentru a decide modalitatea de soluționare a litigiului.
În acest sens, dispozițiile art. 18-24 ale Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în baza cărora au fost emise Hotărârea Consiliului Județean C. nr. 14/2001 și Hotărârea de Guvern nr. 969/2002, prevăd că prin hotărâre de guvern se atestă apartenența bunurilor la domeniul public de interes local. Scopul procedurii era inventarierea bunurilor, iar nu trecerea acestora din proprietatea unei unități administrativ-teritoriale în proprietatea alteia.
În consecință, hotărârile de consiliu local și județean, respectiv hotărârea de guvern nu produc un efect constitutiv de drepturi de proprietate în favoarea unității administrativ-teritoriale. Efectul juridic al acestor acte administrative este doar de atestare a regimului juridic diferențiat de regimul juridic al proprietății private, ce aparține tot unității administrativ teritoriale.
Hotărârile autorităților locale prin care se declară regimul juridic al proprietății publice al unor bunuri în condițiile art. 3 alin. 4 din Legea nr. 213/1998 nu reprezintă un mod de dobândire a proprietății prevăzut de lege.
După cum precizează chiar emitentul acesteia, Hotărârea Guvernului nr. 969/2002 are doar efectul de delimitare a proprietății publice de proprietatea privată a comunelor, orașelor sau municipiilor din județul C.. Iar aceasta cu atât mai mult cu cât G. nu avea decât competența de a atesta inventarul domeniului public de interes local și județean, neavând abilitarea legală de a inventaria el însuși aceste bunuri, deci de a interveni într-un fel sau altul asupra inventarelor așa cum au fost ele întocmite de comisiile locale sau județene de inventariere și așa cum au fost însușite de consiliile locale, respectiv județene, după caz, prin hotărâri proprii.
Intervenția Guvernului asupra inventarelor însușite de autoritățile locale, în sensul adăugării sau eliminării unor bunuri ar fi reprezentat o ingerință inacceptabilă în autonomia locală, autonomie consfințită prin Constituția României și prin Legea administrației publice locale nr.215/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și o depășire a atribuțiilor conferite prin dispozițiile Legii nr. 213/1998.
Reținând, așadar, că includerea în lista de inventar a imobilului în discuție nu împiedică demersul instanței de verificare a titlului preferabil de proprietate, se reține că art.7 din Legea nr. 213/1998, în vigoare și la data de 31.03.2001, prevede că:
„Dreptul de proprietate publica se dobândește:
a)pe cale naturala;
b)prin achiziții publice efectuate in condițiile legii;
c)prin expropriere pentru cauza de utilitate publica;
d)prin acte de donație sau legate acceptate de Guvern, de consiliul județean sau de consiliul local, după caz, daca bunul in cauza intra in domeniul public;
e)prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ- teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica;
f) prin alte moduri prevăzute de lege”.
Or, prin raportare la aceste dispoziții legale, se observă că pârâtul C. Județean C. nu opune niciun titlu legal de proprietate celui prezentat de reclamantul M. C.-N., constând în cartea funciară în care reclamantul este înscris încă din anul 1938.
Cât privește necorelarea proprietarului de carte funciară, în sensul că prin cărțile funciare noi a fost înscris C. L. al municipiului C.-N. iar nu M. C.-N. (cum figura în CF nr. 1431), această eroare poate fi remediată pe calea rectificării de carte funciară și, oricum, nu este de natură a afecta dreptul de proprietate al unității administrativ-teritoriale.
Astfel, întrucât pârâtul nu a prezentat niciun fel de documente din care să rezulte că a dobândit dreptul de proprietate publică asupra imobilului într-una din modalitățile reglementate de lege iar simpla includere într-o listă de inventar a unui imobil nu îl plasează, automat, în domeniul public al unității administrativ teritoriale, atestarea unui bun în domeniul public având doar caracter declarativ, tribunalul apreciază că imobilul situat în municipiul C.-N., . se află în proprietatea publică a Municipiului.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 18 din Legea nr. 544/2004, se va admite prezenta cerere de anulare a Hotărârii Consiliului Județean C. nr. 61/06.03.2013 privind darea în folosință gratuită a imobilului, ca fiind emisă cu depășirea competențelor legale.
Ca urmare a admiterii excepției, se va respinge acțiunea promovată de reclamantul C. local al municipiului C.-N. ca fiind introdusă de o persoană lipsită de legitimare procesuală activă.
Reclamantul M. C.-N. a solicitat și acordarea cheltuielilor de judecată, dar nu a făcut dovada existenței și întinderii acestora, astfel că, în temeiul art. 452 din Codul de procedură civilă, se va respinge acest petit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea promovată de reclamantul C. local al municipiului C.-N., cu sediul în C.-N., ., ca fiind introdusă de o persoană lipsită de legitimare procesuală activă.
Respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Județean C. nr. 14/31.03.2001 și a Hotărârii de Guvern nr. 969/17.09.2002, invocată de reclamant.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. C.-N., cu sediul în C.-N., ., Cod fiscal_, C. IBAN RO25TREZ__, deschis la Trezoreria C., în contradictoriu cu pârâții C. Județean C., cu sediul în C.-N., Calea Dorobanților, nr. 106, C.-N. și S. P. Județean Salvamont - Salvaspeo C., cu sediul în C.-N., ., jud. C..
Anulează Hotărârea Consiliului Județean C. nr. 61/06.03.2013 privind darea în folosință gratuită a imobilului situat în municipiul C.-N., Bulevardul Eroilor nr. 2, în favoarea pârâtului S. P. Județean Salvamont - Salvaspeo C..
Respinge ca nefondat petitul privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul C., Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 ianuarie 2014.
Președinte, A. G. C. | ||
Grefier, A. D. G. |
Plecată din instanță
Semnează grefier-șef M. C.
Red.A.G.C./Tehnored. VAM
6 ex./06.03.2014
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 3152/2014.... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
