Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința nr. 2379/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2379/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 11-03-2014 în dosarul nr. 9399/117/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI F., DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator cu caracter personal: 3184
Sentința civilă nr.2379/2014
Ședința publică din 11 martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. L.
Grefier: M. B.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul B. G., pe pârâta S. F. ORĂȘENESC HUEDIN și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cauza având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut se prezintă reprezentantul reclamantului B. G., av. C. L., cu delegație avocațială la dosarul cauzei, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată faptul că cererea este legal timbrată.
Tribunalul procedează la verificarea din oficiu a competenței, stabilind că este competent general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Totodată, constată faptul că reprezentantul reclamantului depune la dosarul cauzei chitanța privind achitarea onorariului avocațial.
Instanța întreabă participantul dacă mai are alte cereri de formulat ori excepții de ridicat.
Reprezentantul reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat ori excepții de ridicat.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a cauzei.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată, respectiv taxă de timbru și onorariu avocațial.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul B. G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj – S. F. Orășenesc Huedin, obligarea pârâtei la restituirea sumelor de:
- 8.088 lei, cu titlu de taxă de poluare nedatorată
- 1.617 lei, cu titlu de taxă de poluare nedatorată
sume care să fie actualizate cu dobânda legală de la data plății și până la restituirea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, a arătat reclamantul că a achiziționat două autoturisme marca Skoda, și marca Volkswagen, autoturisme ce erau înmatriculat într-un stat membru al U.E., iar în vederea înmatriculării în România a fost obligat să achite o taxă de poluare în sumă de 8.088 lei, respectiv în sumă de 1.617 lei. Consideră reclamantul că perceperea acestor taxe de către pârâtă este în contradicție cu dispozițiile art. 90 din Tratatul de la R. de constituire a Comunităților Europene, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor. Mai arată reclamantul că prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul României. Taxa specială de primă înmatriculare nu este și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. Pe piața din România se tranzacționează autoturisme similare cu norme de poluare Non EURO, EURO1, sau EURO2, fără plata vreunei taxe de poluare, astfel încât această taxă nu poate fi considerată ca fiind o una de mediu. Obligarea proprietarului la îndeplinirea unor formalități suplimentare, respectiv plata unei taxe de poluare în România, condiționează exercitarea dreptului de folosință asupra autoturismului, în contradicție cu normele de drept comunitar referitoare la libera circulație a mărfurilor.
În drept a invocat disp. art. 148 alin.2 din Constituția României, art. 90 par. 1 din Tratatul CE (actualul art. 110 din TFUE).
Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj – S. F. Orășenesc Huedin, a formulat întâmpinare prin care a invocat, pe cale de excepție inadmisibilității acțiunii întrucât reclamantul, după date de 13.01.2012, ca urmare a intrării în vigoare a L.9/2012 nu are un drept de restituire în integralitate a taxei de primă înmatriculare, ci numai a unei diferențe dintre taxa plătită și taxa pe emisiile poluante, însă reclamantul nu a respectat procedura prealabilă de a solicita pârâtei restituirea parțială a taxei.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că dispozițiile OUG nr.50/2008 nu contravin prevederilor tratatelor europene invocate, respectiv nu se încalcă art.90 din TCE, iar în speță taxa de poluare nu se aplică exclusiv autoturismelor second-hand provenind din alte state membre ale UE, ci ea se aplică tuturor autoturismelor noi sau second-hand înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent de proveniența lor geografică și națională, precum și autoturismelor noi din producția națională a României.
Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj - S. F. orășenesc Huedin, a formulat și o cerere de chemare în garanție față de chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu, solicitând ca, în ipoteza admiterii cererii de chemare în judecată, chemata în garanție să fie obligată să-i restituie sumele de bani pe care ar trebui să le achite reclamantului. În motivarea cererii de chemare în garanție se arată că taxa a cărei restituire se solicită în speță se face venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de către chemata în garanție.
Referitor la excepția invocată de către pârâtă, instanța o va respinge, întrucât prin decizia nr.24 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii în dosarul nr.9/2011, s-a statuat că procedura de contestare prevăzută de art.7 din O.U.G. nr.50/2008 raportat la art.205-208 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod.
Examinând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, tribunalul reține următoarele:
Reclamantaul a achiziționat un autovehicul marca Skoda în cursul anului 2009, un autovehicul marca Volkswagen în cursul anului 2011, autovehicule ce erau înmatriculate într-un stat membru al U.E.
În momentul în care a dorit să înmatriculeze autovehiculele în România, i-au fost întocmite de către pârâta A.F.P. Huedin următoarele decizii:
- o decizie de calcul a taxei de poluare în sumă de 8.088 lei, pe care a achitat-o la data de 24.12.2009;
- o decizie de calcul a taxei de poluare în sumă de 1.617 lei, pe care a achitat-o la data de 16.08.2011.
Considerând nelegală perceperea acestor taxe, reclamantul a formulat prezenta acțiune.
Tribunalul urmează a analiza legalitatea solicitării taxelor de poluare, apreciind că solicitarea acestor taxe este una nelegală pentru considerentele care urmează a fi expuse mai jos:
Astfel, în data de 07.04.2011 s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. împotriva României, respectiv în cauza C-402/09 referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. nr.50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, în speță cu dispozițiile art.110 din TFUE, dispunându-se următoarele:
„Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”
Avându-se în vedere conținutul identic al dispozițiilor ce reglementează modul de determinare al taxei de poluare în versiunea inițială a O.U.G nr.50/2008 și cel în vigoare începând cu 15.02.2010, respectiv modificarea adusă prin Legea nr.329/2009, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr.761/2009, reținem că hotărârea pronunțată în Cauza T. se aplică atât cauzelor în care se solicită restituirea taxelor de poluare achitate înainte de data de 15.02.2010, cât și celor în care se solicită restituirea taxelor de poluare achitate după data de 15.02.2010.
Apreciem că, în baza principiilor supremației dreptului comunitar și al efectului direct aplicabil al dreptului comunitar, hotărârea preliminară sus-menționată este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și al actului comunitar în cauză, iar această obligativitate a fost stabilită în mod constant de jurisprudența CJUE, spre exemplu C 52/76, Benedetti c. Munari, rezultând de asemenea și din dispozițiile art.20 alin.2 din Constituția României.
Pentru aceste argumente apreciem că taxa de poluare instituită prin O.U.G. 50/2008, cu modificările aduse prin Legea nr.329/2009, încalcă prevederile art.90 din Tratatul de Institute a Comunităților Europene.
Astfel, în jurisprudența referitoare la art.110 din Tratatul CE, Curtea de Justiție Europeană a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurență între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art.90 este aplicabil, iar norma fiscala națională contrara art.90 trebuie înlăturată de la aplicare.
Concluzionăm că norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art.90 din Tratatul CE. Astfel, exista atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează in România și autoturismele second-hand deja înmatriculate în România și mai mult, există și o discriminare între o anumita categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Există desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speță fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat că reclamantul a solicitat acordarea dobânzii legale. Tribunalul apreciază ca în speță se poate acorda dobânda legală întrucât perceperea taxelor din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.U.G. nr.9/2000 reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxelor din speță și până la data restituirii lor integrale.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, tribunalul, în baza art.8 și 18 din Legea nr.554/2004 și a prevederilor anterior menționate, va admite acțiunea formulată de reclamant, față de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj – S. F. Orășenesc Huedin și va obliga această pârâtă la restituirea taxelor de poluare sus-menționate, cu dobânda legală în materie civilă de la data plății taxelor și până la data restituirii lor integrale.
Luând în considerare cele menționate mai sus, precum și faptul că în baza O.U.G. nr.50/2008 taxele de poluare achitate au fost virate de către pârâtă în contul administrat de chemata în garanție, în temeiul art.60 și urm. C.pr.civ. va admite și cererea de chemare în garanție în întregime.
În baza art.453 C.pr.civ tribunalul va obliga pârâta, aflată în culpă procesuală, să plătească reclamantului suma de 1061,7 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial și taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B. G., CNP_, cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj – S. F. Orășenesc Huedin, cu sediul în Huedin, ., jud. Cluj și în consecință:
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 8.088 lei cu titlu de taxă de poluare nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de 24.12.2009 și până la data restituirii efective a sumei arătate mai sus.
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 1.617 lei cu titlu de taxă de poluare nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de 16.08.2011 și până la data restituirii efective a sumei arătate mai sus.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 1061,7 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, împotriva chematei în garanție Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.294, corp A, sector 6.
Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 8.088 lei reprezentând taxa de poluare restituită reclamantului, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de 24.12.2009 și până la data restituirii efective a sumei arătate mai sus.
Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 1.617 lei reprezentând taxa de poluare restituită reclamantului, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de 16.08.2011 și până la data restituirii efective a sumei arătate mai sus.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 martie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. L. M. B.
Red. M.L./D.M./2 ex.
| ← Pretentii. Sentința nr. 4224/2014. Tribunalul CLUJ | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
