Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința nr. 2383/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2383/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 12-03-2014 în dosarul nr. 10888/117/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2383/2014
Ședința publică de la 12 Martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A.-S. S.
GREFIER: L. C.
Pe rol se află judecarea cauzei în C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul C. S. și pe pârâtele - Direcția Generală Regională A Finanțelor Publice Cluj, Administrația Județeană A Finanțelor Publice Cluj, chemat în garanție Administrația F. Pentru Mediu, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantului, avocat Feier A. I., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentanta reclamantului arată că nu are alte cereri de formulat.
Tribunalul pune în discuție excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta AJFP Cluj .
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea excepției de inadmisibilitate raportat la dispozițiile Deciziei nr.24/2011 dată de ICCJ în recursul în interesul legii prin care s-a statuat că acțiunea având ca obiect restituirea taxei de poluare este admisibilă în lipsa parcurgerii procedurii prealabile.
Tribunalul după deliberare respinge excepția de inadmisibilitate, având în vedere cele statuate de ICCJ prin Decizia nr.24/2011.
Tribunalul pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice Cluj.
Reprezentanta reclamantului arată că nu se opune admiterii excepției.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul unește excepția cu fondul, declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat, potrivit chitanței pe care o depune la dosarul cauzei și taxa judiciară de timbru.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Reține că prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 13.11.2013 reclamantul C. S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 4191 lei plătite cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule cu chitanța . nr._ din 13.11.2008, împreună cu dobânda fiscală aferentă sumei de la data achitării până la restituirea sumei, cu cheltuieli de judecată.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat în subsidiar acordarea dobânzii legale.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând și practică națională și europeană relevantă.
La dosarul cauzei s-au depus decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, chitanța doveditoare a plății, actele de proveniență ale autoturismului, dovada înmatriculării anterioare a autoturismului în spațiul UE, actele de înmatriculare ale autoturismului din România, dovada îndeplinirii procedurii prealabile, alte înscrisuri relevante.
Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât dispozițiile tratatelor privind Uniunea Europeană nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții, sau a amenzilor.
Totodată a formulat cerere de chemare în garanție împotriva Administrației F. pentru Mediu solicitând ca în cazul admiterii cererii de chemare în judecată, chemata în garanție care este beneficiarul taxei de poluare să fie obligată la restituirea sumelor.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, Tribunalul reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca BMW cu nr. de identificare WBAHA01020BK50954, anterior înmatriculat într-un stat membru UE, respectiv Germania pentru prima dată la data de 12.10.2007, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OUG 50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 4191 lei la AFP Cluj-N., conform chitanței . nr._ din 13.11.2008.
Taxa de poluare a fost percepută în baza prevederilor OUG nr.50/2008 în forma inițială.
Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe,î nsă cererea i-a fost respinsă ca inadmisibilă, motivat de faptul că, decizia de calcul a acestei taxe nu a fost contestată. Astfel, OUG nr. 50/2008 în forma inițială stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul apreciază că în speță sunt încălcate dispozițiile art. 25,28,30, 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
Astfel, în data de 07.04.2011 s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. împotriva României, respectiv în cauza C-402/09 referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, în speță cu dispozițiile art. 110 din TFUE, și s-au dispus următoarele:
„Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”
Tribunalul apreciază că în baza principiilor supremației dreptului comunitar și al efectului direct aplicabil al dreptului comunitar, hotărârea preliminară sus menționată este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și al actului comunitar în cauză iar această obligativitate a fost stabilită în mod constant de jurisprudența CJUE –, spre exemplu C 52/76, Benedetti c. Munari și rezultă și din dispozițiile art. 20 alin 2 din Constituția României.
Pentru aceste argumente apreciază că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de Institute a Comunităților Europene în vigoare la data încasării taxei de poluare (actualmente art. 110 TFUE ).
Astfel, în jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție Europeană a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurența între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau sa fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art. 110 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 110 trebuie înlăturată de la aplicare.
Concluzionăm că norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, există atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează în România și autoturismele second hand deja înmatriculate în România și mai mult, există și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Există desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speța fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat ca reclamantul a solicitat acordarea dobânzii fiscale, iar în subsidiar a dobânzii legale . Tribunalul apreciază că în speță se poate acorda doar dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite adică de la data încasării sumei din speță .Ca atare în temeiul prevederilor OUG 13/2011 reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale .
Întrucât între reclamant și Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj nu există nici un raport juridic obligațional tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Având în vedere considerentele mai sus expuse tribunalul în baza art. 8,18 din Legea 554/2004 și a prevederilor anterior menționate va în parte admite acțiunea așa cum a fost formulată față de pârâtă
Având în vedere considerentele de mai sus și faptul că în baza OUG 50/2008 taxa de poluare achitată a fost virata de către pârâtă în contul administrat de chemata în garanție în temeiul art. 72 si urm C.pr.civ va admite și cererea de chemare în garanție respectiv pentru debit și dobândă.
În baza art. 453 raportat la art.451 alin.2 C.pr.civ tribunalul va obliga pârâta aflată în culpă procesuală să plătească reclamantului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând taxă timbru și onorariu avocațial.
La stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată, tribunalul a avut în vedere faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr.492/2006 Curtea a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărui efect creanța dobândește caracter, cert, lichid și exigibil. În același sens a statuat și CEDO, apreciind că cheltuielile de judecată în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale urmează a fi recuperate numai în măsura în care au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil. Prin urmare, ținând cont de cuantumul pretențiilor și munca prestată, tribunalul apreciază că onorariul de 400 lei corespunde cerințelor de proporționalitate și rezonabilitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul C. S. D. cu domiciliul procesual ales la cab av Feier A. I. în Cluj-N., ., nr.57, . împotriva pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice a Cluj cu sediul în Cluj-N., Piața A. I., nr.19, jud. Cluj și, în consecință:
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 4191 lei achitată cu titlu de taxă poluare, conform chitanței . nr._ din 13.11.2008 plus dobânda legală începând cu data de 13.11.2008 până la restituirea integrală a sumei. Respinge cererea de acordare a dobânzii fiscale.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice Cluj cu sediul în Cluj-N., Piața A. I., nr19, jud. Cluj.
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu DGFP Cluj ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Obligă pârâta să plătească AJFP Cluj reclamantului cheltuieli parțiale de judecată în sumă de 700 lei.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj în contradictoriu cu chemata în garanței Administrația F. pentru Mediu cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.294 Corp A, sector 6, București și în consecință:
Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 4191 lei achitată cu titlu de taxă poluare, conform chitanței . nr._ din 13.11.2008 plus dobânda legală începând cu data de 13.11.2008 până la restituirea integrală a sumei, plus 700 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Martie 2014.
Președinte, A.-S. S. | ||
Grefier, L. C. |
L.C. 14 Martie 2014
Red.A.S.S./Tehn.L.C.
5 ex./17.03.2014
| ← Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Sentința... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
