Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 599/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 599/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 03-09-2014 în dosarul nr. 11010/211/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 599/A/2014
Ședința publică de la 03 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. C. J.
Judecător M. T.
Grefier C. S.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta M. C. TRANS SRL împotriva intimatului I. DE S. PENTRU CONTROL IN TRASPORTUL RUTIER - ISCTR, I. TERITORIAL NR. 4, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică se atât la prima cât și la a doua strigare se constată lipsa părților de la dezbateri..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se constată că prezenta cauză se află la primul termen de judecată după efectuarea procedurii de verificare și regularizare a cererii de chemare în judecată prevăzută de disp. art. 200 Noul Cod de Procedură Civilă, apelul fiind formulat în termen și legal timbrat.
Instanța, în temeiul art. 131 din Noul Cod de Procedură Civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței, stabilind că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, raportat la dispozițiile art. 95 pct. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Se procedează la estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului la un termen de judecată, ținând cont de împrejurările cauzei, în temeiul art. 238 Noul Cod de Procedură Civilă.
Se constată că s-a depus la dosar de către intimat, la 25 iunie 2014, prin serviciul registratură al instanței completare întâmpinare la apelul declarat, în 2 exemplare.
Instanța constată că prin motivele de apel s-a solicitat de către apelantă audierea martorului R. N., teza probatorie constând în indicarea circumstanțelor în care s-a desfășurat controlul din data de 27.03.2013.
Totodată, instanța constată că s-a invocat excepția nulității apelului.
Instanța respinge cereae în probațiune privind audierea martorului Râțulea N..
În temeiul art. 255 Noul cod de proc. civ., încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându-se în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, reține cauza spre soluționare pe baza actelor de la dosar,atât asupra excepției cât și pe fond.
INSTANȚA
Prin Sentința civilă nr._/05.11.2013 pronunțată in dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N. s-a respins plângerea contravențională formulată de petenta . SRL în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROL IN TRANSPORTUL RUTIER, împotriva procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/27.03.2013.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de constatare a contravenției nr. . nr._/27.03.2013, încheiat de agent constatator din cadrul intimatei, petenta a fost sanctionata contraventional cu amenda in cuantum de 4000 lei pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 37/2007 si cu amenda in cuantum de 3000 lei pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002, in sarcina petentei fiind consemnate doua fapte contraventionale, prima pentru ca angajatul societatii, conducator auto al ansamblului format din autotractorul cu nr._ și semiremorca cu nr._, nu a putut justifica cu documente activitatea desfășurată pentru intervalul 26.03.2013 ora 20:43 - 27.03.2013 ora 9:38, iar a doua pentru ca ansamblul auto susmentionat nu avea rovinieta valabila.
În ceea ce privește prima faptă consemnată in procesul verbal, instanța de fond a reținut că pentru a determina activitatea conducatorului auto, nu este suficienta inmanarea pentru control a cartelei tahografice, ci presupune si procesarea informatiilor continute de aceasta si determinarea activitatii desfasurate . temporal, in vederea stabilirii daca s-au respectat perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto care efectuează operațiuni de transport rutier iar în situatia concreta a petentei, s-a constatat ca angajatul sau nu a putut justifica activitatea desfășurată pentru intervalul 26.03.2013 ora 20:43 - 27.03.2013 ora 9:38.
In ceea ce priveste cea de-a doua fapta contravenționala retinuta in sarcina petentei, privind fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă, s-a constatat că argumentul valabilității rovinietei pe zile pline nu este de natura sa subziste. Potrivit acestui raționament, detinatorilor de vehicule li s-ar crea posibilitatea de a circula nestingheriti pe drumurile publice fara a detine rovinieta pentru ca, in situatia survenirii unui control, sa-si poata procura in aceeasi zi rovinieta si sa se prevaleze de valabilitatea acesteia incepand din acea zi pentru a se sustrage consecințelor faptei lor contraventionale, ceea ce excede intentiei legiuitorului.
Întrucât autovehiculul în cauză nu deținea rovinietă valabilă la momentul efectuării controlului, prima instanta a constatat ca petenta a săvârșit contravenția prevăzută de art. 8 al. 1 din OG nr. 15/2002.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelanta . SRL, solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că fapta aparține în exclusivitate conducătorului auto care nu a introdus cardul său in aparatul din dotarea ansamblului auto pentru a se înregistra orele, respectiv că instanța de fond nu a analizat motivele invocate în cadrul plângerii contravenționale și nu a fost administrată proba cu martori cu toate că s-a solicitat audierea numitului R. N..
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 466 și urm. C.pr.civ.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul I. DE S. PENTRU CONTROL IN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR, a solicitat respingerea apelului ca netemeinic și nelegal și menținerea sentinței atacate.
Intimatul a arătat că petenta a săvârșit contravențiile reținute în sarcina sa și că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea prevederilor OG nr.2/2001.
Analizând apelul declarat,în raport cu dispozițiile art. 466 și urm. C.pr.civ, tribunalul apreciază că acesta este nefondat.
Astfel, tribunalul reține ca prin Procesul verbal de constatare a contravenției nr. . nr._/27.03.2013, încheiat de agent constatator din cadrul intimatei, petenta a fost sanctionata contraventional cu amenda in cuantum de 4000 lei pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 37/2007 si cu amenda in cuantum de 3000 lei pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002, in sarcina petentei fiind consemnate doua fapte contraventionale, prima pentru ca angajatul societatii, conducator auto al ansamblului format din autotractorul cu nr._ și semiremorca cu nr._, nu a putut justifica cu documente activitatea desfășurată pentru intervalul 26.03.2013 ora 20:43 - 27.03.2013 ora 9:38, iar a doua pentru ca ansamblul auto susmentionat nu avea rovinieta valabila.
Procesul verbal se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate.
În aceste condiții, petenta era ținut sa răstoarne aceste prezumții prin propunerea de probe în fața instanței de judecată.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, după cum reiese din dispozițiile art. 31 – 36 din Ordonanța Guvernului numărul 2 / 2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentului.
Sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional, astfel cum s-a arătat și în cauza A. împotriva României.
Răspunderea contravențională se poate cu ușurința circumscrie noțiunii de acuzație în materie penală, în acord cu practica judiciară impusă de către Curtea Europeană A Drepturilor Omului.
Totuși, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeana A Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit dar și respectarea dreptului la apărare.
Curtea Europeană A Drepturilor Omului a reținut în cauza I. P.
împotriva României și în cauza N. G. împotriva României că, din moment ce sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața instanței de judecată conform dreptului național, petentul se expune în mod conștient riscului de a fi condamnat doar în baza elementelor de la dosar, inclusiv în temeiul procesului verbal de contravenție, care se bucura de o prezumție de temeinicie ce poate fi răsturnată însă, prin dovada contrară celor reținute în cuprinsul actului de constatare și sancționare a contravenției.
Esențial este ca instanțele naționale să îi ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.
Astfel în condițiile în care petenta nu a răsturnat la fond prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal, plângerea contravențională nu poate fi admisă.
În realitate, petenta nici nu a negat faptele reținute în sarcina sa, a arătat doar că răspunderea contravențională nu poate fi stabilită în sarcina petentei ci în sarcina conducătorului auto, având în vedere principiul potrivit căruia răspunderea contravențională este individuală și personală.
Prin urmare, nici nu a avut intenția să dovedească o altă stare de fapt. Din această perspectivă, audierea martorului, atât la fond cât și în apel nu este o probă utilă, pertinentă și concludentă.
În ceea ce privește răspunderea contravențională a persoanei juridice, instanța reține că aceasta este aplicabilă și persoanelor juridice, cu mențiunea că răspunderea trebuie să fie prevăzută în actul sancționator. În cauză însă, temeiurile juridice care au stat la baza reținerii celor două fapte contravenționaleîn sarcina petentei, permit stabilirea răspunderii contravenționale în sarcina acesteia.
Pentru motivele arătate, în baza art. 480 C.pr.civ, tribunalul va respinge apelul declarat,menținând în întregime dispozițiile sentinței atacate.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta . SRL cu sediul ales în mun.B. . .,. în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROL IN TRANSPORTUL RUTIER cu sediul ales în mun.Cluj-N. . nr.63, jud.Cluj împotriva Sentinței civile nr._/05.11.2013 pronunțată in dosar în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Septembrie 2014.
Președinte, F. C. J. | Judecător, M. T. | |
Grefier, C. S. |
Red.MT/tehn.MG
4 ex. 27.11.14
Jud. fond S. C.
| ← Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Sentința... | Alte cereri. Decizia nr. 2/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
