Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 958/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 958/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 27544/211/2012
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 958/R/2014
Ședința publică de la 07 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. C. J.
Judecător E. B.
Judecător A. G. C.
Grefier O.-R. L.
S-a luat spre examinare recursul declarat de recurentul M. C. N. - DIRECȚIA POLIȚIA COMUNITARĂ împotriva sentinței civile nr. 5688/2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. N., privind și pe intimata ., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, în temeiul art. 159 ind.1 4, art. 2 pct.3 C.pr.civilă și art. 34 alin.2 din O.G. 2/2001, tribunalul procedează la verificarea din oficiu a competenței, stabilind că este competent general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Se constată că recursul a fost declarat în termen, motivat și comunicat cu intimatei.
Instanța apreciază că la dosarul cauzei există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, solicitându-se judecarea și în lipsă, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5688/2013 pronunțată de Judecătoria C. - N. în dosarul nr._ /201 s-a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta . în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – Direcția Poliția Locală împotriva procesului-verbal de contravenție nr._/484/29.10.2012 și, în consecință, s-a reindividualizat sancțiunea contravențională aplicată, în sensul înlocuiriie sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 400 lei cu sancțiunea contravențională principală a avertismentului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a retinut că prin procesul verbal contestat a fost sancționată contravențional petenta . pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 1 lit. a din HCL 149/2009, reținându-se ca la data de 18.10.2012, în jurul orelor 10,26, a staționat auto cu nr. de înmatriculare_ pe . Mun. C.-N. cu autoutilitara marca IVECO cu o masă totală maximă autorizată de peste 2 tone.
Analizând legalitatea procesului verbal contestat, instanța a retinut ca acesta a fost încheiat cu respectarea prevederilor OG nr.2/2001, neexistând nici un motiv de nulitate a acestuia.
Analizând temeinicia procesului verbal, instanța de fond a constatat pe baza probelor administrate in cauza ca starea de fapt reținuta de intimat corespunde realității fiind recunoscută chiar și de către petentă, in sensul ca la data si ora reținuta in procesul verbal, petenta a parcat auto cu nr. de înmatriculare_ având o masă totală maximă autorizată de peste 2 tone pe domeniul public al mun. C.-N., pe .>
La reținerea acestei stari de fapt, instanța a avut in vedere procesul verbal de contravenție intocmit la data de 29.10.2012, precum si împrejurarea ca aceasta fapta a fost constatata in mod personal de catre agentul constatator. De asemenea, fata de prevederile art.1169 cod civil si art.129 al.1 teza finala din Codul procedura civila, instanta a retinut ca petenta nu a facut dovada unei stari de fapt diferite de cea descrisa in actul constatator, deși ii revenea sarcina probei, potrivit prevederilor legale mai sus menționate. Mai mult, acesta a recunoscut împrejurarea reținută în procesul verbal, însă a adăugat faptul că nu reprezentanții societății nu au avut cunoștință de prevederile HCL nr. 149/2009.
Prima instanță a considerat că argumentul petentei de necunoaștere a dispozițiilor unui act normativ nu este susceptibil a înlătura obligația acesteia de a lua la cunoștință de aceste norme, neputându-și invoca propria turpitudine.
Instanța de fond a avuat in vedere imprejurarea ca fapta contraventionala savarsita de petentă nu a avut urmari grave, faptul ca petenta a recunoscut săvârșirea faptei, susținerea acestuia că, la data menționată în actul contravenției, aceasta deținea tichet de parcare valabil, fiind în eroare cu privire la natura spațiului de parcare destinat exclusiv conducătorilor de auto cu abonamente de parcare sau contracte de închiriere, astfel incât a considerat că sanctiunea amenzii aplicata petentei este prea severa, iar sanctiunea avertismentului este mai adecvata in raport de toate imprejurarile prezentate mai sus.
Pentru aceste motive, instanța de fond a admis in parte plângerea contraventionala formulata de petenta . și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate în cuantum de 400 lei cu sancțiunea avertismentului, atrăgând totodată atenția petentei ca pe viitor sa respecte prevederile legale in vigoare.
Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat recurs M. C.-N. solicitând respingerea recursului si modificarea sentinței atacate cu consecința respingerii plângerii contravenționale.
În motivare, intimatul a susținut, în esență, faptul că la individualizarea sancțiunii aplicate prin procesul verbal contestat, agentul constatator a respectat principiul proporționalității, iar, raportat la gravitatea faptei și la urmările produse, aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 400 de lei este pe deplin justificată .
Analizând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate și din oficiu, prin prisma normelor și dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține că recursul declarat de intimatul M. C.-N., este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
În fapt, în prezenta cauză s-a probat în fața instanței de fond, sub aspectul stării de fapt, împrejurarea că intimata nu a respectat dispozitiile art. 1 lit. a din HCL 149/2009 în sensul a parcat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ având o masă totală maximă autorizată de peste 2 tone pe domeniul public al mun. C.-N., pe .>
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Tribunalul constată că prima instanță a indicat motivele de fapt și de drept pentru care a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, hotărârea fiind motivată sub acest aspect.
În mod judicios a considerat instanța de fond că sancțiunea avertismentului este proportionala cu pericolul social concret al faptei savârsite și, tototodată, este în măsură să disciplineze conduita intimatei în circumstante asemanatoare, fiind relevant faptul că intimata nu a mai fost avertizată sau sancționată pentru abateri de natura celei reținute în procesul – verbal contestat.
Împrejurarea că procesul verbal a fost legal întocmit și că agentul constatator a reținut o stare de fapt corectă, nu reprezintă un impediment la redozarea sancțiunii, instanța putând examina legalitatea si proporționalitatea sancțiunii contravenționale, dispunând aplicarea avertismentului chiar si atunci când actul normativ sancționator nu îl prevede alternativ cu amenda, conform art. 7 alin.2 si 3 din O.G. nr. 2/2001.
În concluzie, tribunalul apreciază că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a reindividualizării sancțiunii în raport de pericolul social al faptei concrete cu respectarea principiilor individualizării și proporționalizării acesteia cu respectarea prevederilor art. 21 alin.3 din OG 2/2001.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 C.proc.civ., tribunalul va respinge recursul formulat în cauză și va menține în integralitate sentința nr. 5688/2013 pronunțată de Judecătoria C. - N. în dosarul nr._ /201.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiat, recursul formulat de către recurentul M. C. Napocacu sediul în loc. C.-N., .-5, jud. C. in contradictoriu cu intimatul ., cu sediul în loc. C.-N., ., jud. C. împotriva sentinței civile nr.5688/2013 pronunțată de Judecătoria C. - N. în dosarul nr._, pe care o menține în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă .
Pronuntata în sedinta publica, azi 07 mai 2014.
Președinte, F. C. J. | Judecător, E. B. | Judecător, A. G. C. Fiind în concediu, semnează președintele secției | |
Grefier, O.-R. L. | |||
Red.F.C.J./ Tehnored. F.C.J/2 ex.
Jud. fond: C. – S. N.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 957/2014.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 959/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
