Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 750/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 750/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 23863/211/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 750/2014
Ședința publică de la 16 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE B. G. Z.
Judecător A. R.
Judecător V. B.
Grefier M.-C. D.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurent M. C. N., DIRECTIA POLITIA COMUNITARA împotriva sentinței civile nr._/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. N., privind și pe intimat M. C., având ca obiect
anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatului, av. M. A., lipsă fiind recurentul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se constată că la data de 11.04.2014 intimatul a depus la dosar întâmpinare.
Instanța, verificându-și competența, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cale de atac, conform dispozițiilor art. 159 ind.1 alin. 4 Cod proc. civ. raportat la art. 2 pct. 3 Cod proc. civilă.
Instanța constată că recursul este declarat în termenul legal, este motivat și a fost comunicat intimatului.
Reprezentanta intimatului arată că nu mai are alte cereri de formulat sau înscrisuri de depus, împrejurare față de care instanța declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond, pentru motivele invocate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare pe baza actelor depuse la dosar.
TRIBUNALUL
Asupra recursului declarat în cauză.
Prin sentința civilă nr._ din 12.11.2012 pronunțată de Judecătoria C. N. în doar nr._ s-a admis plângerea contravențională formulată de petentul M. C. în contradictoriu cu intimatul M. C. N. – DIRECTIA POLITIA LOCALĂ.
S-a dispus anularea procesului verbal atacat, exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale atacate, în cuantum de 200 lei cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr._/485/13.07.2011 incheiat de catre intimatul M. C.-N. – DIRECTIA POLITIA LOCALA, petentul M. C. a fost sanctionat de intimat cu amenda contraventionala in suma de 200 lei pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 10 lit. a din HCL nr. 26/2010, retinandu-se ca cu ocazia controlului efectuat in data de 07.06.2011, ora 11.12, pe domeniul public apartinand municipiului C.-N., . loc de parcare cu plata, s-a constatat ca proprietarul (utilizatorul) autoturismului cu numarul de inmatriculare_ ar fi incalcat prevederile HCL 26/2010, art. 10, lit. a, ce interzic stationarea fara tichet sau abonament de parcare valabil.
Sub aspectul legalității procesului-verbal atacat, instanța a observat că dispozițiile art. 6 din CEDO sunt incidente în materie contravențională, așa cum a statuat și Curtea Constituțională prin decizia nr. 197/2003; în consecință, instanța a apreciat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție de legalitate, care trebuie însă să fie corelată cu prezumția de nevinovăție aplicabilă petentului, fapt ce implică dreptul contravenientului de a dovedi liber, cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor înscrise în procesul-verbal.
Analizand legalitatea procesului-verbal, instanta a constatat ca procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr._/484/13.07.2011 a fost incheiat cu respectarea dispozitiilor prevazute de art. 17 din OG nr. 2/2001, neexistand nici un motiv de nulitate a acestuia care sa poata fi invocata si din oficiu.
In privinta motivelor de nulitate invocate de catre petent, instanta a apreciat ca acestea nu pot conduce la anularea procesului-verbal, deoarece petentul nu a facut dovada ca i-ar fi fost cauzata vreo vatamare ce nu ar putea fi inlaturata altfel decat prin anularea procesului-verbal.
Analizand temeinicia procesului-verbal, instanta a constatat, pe baza probelor administrate, ca nu se poate retine in sarcina petentului savarsirea contraventiei pentru care a fost sanctionat.
Astfel, din cuprinsul contractului de comodat auto autentificat sub nr. 1360/03 iulie 2007 de catre N. Public Carlanaru M. (f. 7-8), depus la dosar de catre petent, rezulta ca petentul M. C., in calitate de comodant, i-a dat in comodat fiului sau, dl. M. S.-M., in calitate de comodatar, autoturismul marca Renault Clio III, cu nr. de inmatriculare_, in perioada 03.07.2007 – 31.12.2007.
Prin actul aditional la contractul de comodat nr. 1360 din 3 iulie 2007, act aditional incheiat in data de 20.12.2007 (f. 9), contractul de comodat a fost prelungit de parti pe durata nelimitata, iar calitatea de comodatar a fost transferata Cabinetului de avocat M. S.-M..
Prin actul aditional nr. 2 la contractul de comodat nr. 1360 din 3 iulie 2007, act aditional incheiat in data de 08.09.2008, calitatea de comodatar s-a transferat catre „V. & M.” – Societate civila de avocati (f. 10).
Din declaratia martorei S. B. (f. 31) rezulta ca petentul M. C. are mai multe masini, insa utilizeaza o masina marca Volkswagen, de culoare alba, iar masina marca Renault de culoare albastra, cu nr. de inmatriculare_ este data in folosinta d-lui M. S.. Martora a precizat ca in cursul anului 2011 masina respectiva a fost folosita de dl. M. S., acesta venea in fiecare zi la serviciu cu aceasta masina, iar petentul M. C. nu a folosit niciodata acea masina in cursul anului 2011. Martora a precizat ca are cunostinta de aceste aspecte deoarece dumneaei a fost practicanta la dl. M. S..
Din probele administrate in cauza – inscrisurile mentionate mai sus si declaratia martorei S. B. – rezulta ca petentul nu a savarsit contraventia pentru care a fost sanctionat, deoarece petentul nu a folosit autovehiculul cu nr. de inmatriculare_ in cursul anului 2011. Acest autovehicul a fost folosit de catre dl. M. S.-M., acesta fiind cel care a stationat cu autovehiculul pe .> Or, raspunderea contraventionala este personala, neputand fi sanctionata o alta persoana decat cea care a savarsit efectiv contraventia.
In consecinta, plangerea contraventionala este intemeiata si urmeaza a fi admisa, procesul-verbal de contraventie contestat fiind lipsit de temeinicie.
F. de considerentele de mai sus, in temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanta a admis plângerea contraventionala formulata de catre petentul M. C. impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr._/485/13.07.2011 incheiat de catre intimatul M. C.-N. – DIRECTIA POLITIA LOCALA.
In consecinta, instanta a anulat procesul-verbal atacat si il va exonera pe petent de la plata amenzii contraventionale aplicate, in cuantum de 200 lei.
Impotriva hotărârii pronunțate de către Judecătoria C. N. a declarat recurs M. C. N. prin Primar, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate cu consecința respingerii plângerii contraventionale în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
In dezvoltarea motivelor de recurs se critică hotărârea primei instanțe cu privire la faptul că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ a fost predat de către petent fiului său M. S., în baza unui contract de comodat, afirmatie pe care nu o consideră concludentă și relevantă, întrucât contractul de comodat încheiat între părți nu este opozabil terților și implicit recurentei, atâta timp cât nu a fost făcută publicitatea acestuia.
Se arată că potrivit dispozițiilor art. 1182 din Codul civil, data înscrisului sub semnătură privată nu este opozabilă tertilor decât după îndeplinirea anumitor formalități precum prezentarea la o instituție publică sau înscrierea în anumite registre publice, regulă instituită pentru protejarea intereselor tertilor împotriva manoperelor frauduloase ale părtilor, de regulă manifestate prin antedatare.
De asemenea, recurentul arată că respectivul contract de comodat nu se poate lua în considerare întrucât acesta nu are data certă, astfel acesta putând fi încheiat oricând.
Mai solicită reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată în raport de gradul de dificultate a cauzei, cu caracterul necesar și într-un cuantum rezonabil.
Intimatul legal citat a formulat întâmpinare la data de 11.04.2014 prin care solicită respingerea recursului ca nefundat, cu cheltuieli de judecată.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică incidente, tribunalul îl apreciază ca neîntemeiat și urmează a-l respinge pentru următoarele considerente:
Recurentul M. C.-N. susține că instanța de fond a pronunțat sentința fără temei legal ori cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii întrucât, în esență, contractul de comodat încheiat de petentul M. C. nu îi este opozabil.
Cu privire la aceste aspect, tribunalul apreciază că în mod judicios s-a concluzionat că procesul verbal de contravenție este netemeinic. Astfel, agentul constatator nu a perceput prin propriile simțuri faptul că intimatul M. C. a fost conducătorul auto care a parcat autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe domeniul public, ci s-a bazat pe prezumția că proprietarul acelui autoturism este și utilizatorul lui.
Or, în cursul procesului petentul a reușit să prezinte probe de natură a răsturna această prezumție.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosar reiese că autovehiculul în discuție a făcut obiectul unui contract de comodat încheiat între petent și comodatarul M. S.-M., contract autentificat și ulterior prelungit prin acte aditionale prin care calitatea de comodatar a fost transferata către M. S.-M. Cabinet de avocat, iar ulterior către V. și M. – Societate civilă de avocați.
Mai mult, în cauză a fost audiat un martor-cu privire la care recurentul nu face vorbire- care confirmă că petentul M. C. are mai multe masini, insa utilizeaza o masina marca Volkswagen, de culoare alba, iar masina marca Renault de culoare albastra, cu nr. de inmatriculare_ este data in folosinta d-lui M. S., precizând că ca in cursul anului 2011 masina respectiva a fost folosita de dl. M. S., acesta-și nu M. C.- deplasându-se in fiecare zi la serviciu cu aceasta masina. Martora a precizat ca are cunostinta de aceste aspecte întrucât a fost practicanta la dl. M. S.
În raport de aceste considerente, tribunalul, în acord cu prima instanță, reține că în speță nu s-a dovedit că intimatul este persoana care a săvârșit fapta contravențională reținută prin procesul verbal contestat, soluția primei instanțe fiind legală și temeinică.
În ce privește solicitarea recurentei de reducere a cuantumului cheltuielilor de judecată, tribunalul reține că într-adevăr potrivit Deciziei nr. 492/2006 a Curții Constituționale s-a stabilit că prerogativa instanței de judecată de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, cuantumul onorariului avocațial convenit este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit in cheltuieli de judecata, urmează a fi suportat de partea potrivnica, daca aceasta a căzut in pretenții, ceea ce presupune in mod necesar ca acesta sa-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa față de partea potrivnica, terț in raport de convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de către instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid si exigibil.
In contextul cauzei de față, ținând seama de gradul de complexitate a cauzei, evidențiat și de materialul probator administrat, apreciem că onorariul avocațial convertit în cheltuieli de judecată are un caracter real, necesar și rezonabil.
În raport de cele expuse anterior, în temeiul art. 312 C. pr. civilă, va respinge ca nefondat recursul formulat.
În baza art. 274 C.pr.civ. reținând culpa procesuală a recurentei, o va obliga să plătească intimatului suma de 350 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, acest cuantum fiind, de asemena apreciat ca având cu caracter real, necesar și rezonabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul M. C.-N. în contradictoriu cu intimatul M. C. împotriva Sentinței civile nr._/2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C.-N., pe care o menține în întregime.
Dispune obligarea recurentului față de intimat la plata cheltuielilor de judecată în recurs reprezentând onorariu avocat în cuantum de 350 lei.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16.04.2014.
Președinte, B. G. Z. | Judecător, A. R. | Judecător, V. B. |
Grefier, M.-C. D. |
VB/VB 2 ex 30 aprilie 2014
Jud. fond R. C. R.
| ← Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1832/2014.... → |
|---|
