Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1530/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1530/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 17-09-2014 în dosarul nr. 12658/211/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Cod operator de date cu caracter personal 3184
aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 1530/2014
Ședința publică de la 17 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. R. G.
Judecător O.-C. T.
Judecător A.-F. D.
Grefier G. P.
S-a luat spre examinare recursul promovat de către . în contra Sentinței civile nr. 8770 din 29.05.2013 pronunțată de Judecătoria C.-N. în prezentul dosar nr._, privind și pe intimat M. C.-N. - DIRECTIA POLITIA COMUNITARA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică de la ora 11:46, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Tribunalul dispune a se nota că prezentul recurs este declarat în termen, comunicat, nu este motivat și pe baza prevederilor OG nr. 2/2001 reține cauza în vederea pronunțării.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată următoarele
Prin Sentința civilă nr. 8770 din 29.05.2013 pronunțată de Judecătoria C.-N. în prezentul dosar nr._ a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petenta .., în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. –Direcția Poliția Comunitară și împotriva procesului-verbal de contravenție nr. 4154, încheiat la data de 07.08.2009 de către intimat, ca neintemeiata; s-a menținut procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat nr. 4154 din data de 07.08.2009, ca temeinic si legal intocmit.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarea stare de fapt si de drept, in limitele dispozitiei de rejudecare:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nr. 4154, întocmit la data de 07.08.2009 de către intimatul M. C.-N. - Direcția Poliția Comunitară, petenta a fost sancționata contravențional cu amendă în cuantum de 300 lei, reținându-se că, în data de 20.05.2009, în jurul orelor 19:10, pe domeniul public aparținând municipiului C.-N. – ., jud. C., autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, proprietatea reclamantului, a ocupat abuziv locul de parcare cu nr. 16 (pentru care exista emis abonamentul de parcare), semnalizat prin marcaj. Fapta a fost constatata prin actul de constatare nr._/20.05.2009. În drept, fapta petentului a fost încadrată în prevederile art. 1 lit. e) din H.C.L. nr. 149/2009, fiind sanctionata potrivit art. 2 lit. a) din HCL nr. 149/2009.
Petenta a criticat procesul-verbal de contravenție amintit sub aspectul temeiniciei, învederând instanței că, în mod netemeinic, agentul constatator a reținut culpa sa în comiterea contravenției prev. de art. 1 lit. e) din H.C.L. nr. 149/2009. Mai mult, petenta a invocat exceptia prescriptiei executarii sanctiunii contraventionale.
Cu privire la exceptia tardivitatii formularii plangerii contraventionale, invocata de intimat, instanta apreciaza ca aceasta este neintemeiata. Din examinarea actelor dosarului, precum si a probelor administrate in cauza, instanta retine ca, urmare a intocmirii actului contraventiei prin care a fost angajata raspunderea contraventionala a petentei, s-a procedat la comunicarea procesului-verbal de contraventie prin afisare la data de 28.08.2009, potrivit procesului-verbal de comunicare a procesului-verbal de contraventie, incheiat in data de 28.08.2009 (f. 14).
Cu toate acestea, instanta retine ca termenul de 15 zile de formulare a plangerii contraventionale nu poate fi calculat de la aceasta data, tinand seama ca procesul-verbal de comunicare prin afisare este lovit de nulitate relativa, intrucat a fost semnat de un martor asistent – C. C., ce are calitatea de agent constatator – inspector in cadrul intimatului, alaturi de celalalt agent care a procedat la intocmirea procesului-verbal de comunicare prin afisare, concluzie care se impune in raport de fisa postului numitului C. C. si depozitia acestuia (f. 37-40. 45-48), iar petenta a invocat o vatamare (neluarea la cunostinta de continutul actului contraventiei) ce nu poate fi inlaturata altfel decat prin constatarea nulitatii actului in discutie. In consecinta, instanta retine ca momentul de la care petenta a luat la cunostinta de exitenta procesului-verbal de contraventie contestat este data de 08.04.2010, reprezentand data comunicarii prin posta – prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire a somatiei executionale nr._/01.03.2010 (f. 29).
Astfel, raportat la momentul formularii plangerii contraventionale – 22.04.2010, instanta retine ca plangerea petentei a fost promovata in interiorul termenului de 15 zile, prev. de art. 31 din OG nr. 2/2001.
Pe fondul cauzei, sub aspectul temeiniciei, instanța reține că petenta nu a răsturnat prezumția de adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, întrucât nu a dovedit o stare de fapt contrară celei atestate de către agentul constatator în actul contravenției.
Procesul-verbal de contravenție face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale (ex propriis sensibus) ale agentului constatator, până la proba contrară care incumbă petentului. În ceea ce privește sarcina probei, conform principiul statuat de art. 1169 C. civil, cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că, în acest mod, s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
In realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflecta in mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră ca una din limitele pana la care poate sa acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personala a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, in raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absoluta a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt care constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
Astfel, instanța reține situația de fapt astfel cum a fost consemnată în procesul-verbal, iar în drept fapta petentei întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. 1 lit. c) din HCL nr. 149/2009 și sancționata conform aceluiași text normativ.
Mai mult, petenta nu a probat în speță existența unei cauze justificative, obiective având forța unei stări de necesitate de natură a înlătura caracterul contravențional al faptei săvârșite.
Având în vedere că, în speța de față, prin probele administrate în cauză nu rezultă o situație de fapt contrară celei atestate de agentul constatator în cuprinsul actului contravenției, petenta nereușind să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției contestat este legal și temeinic.
Față de considerentele ce preced și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petenta și va menține procesul-verbal de contravenție contestat.
Mai mult, în speță, instanța reține că nu se impune redozarea sancțiunii contravenționale aplicate, întrucât, în raport de contravenția concret săvârșită, amenda contravențională stabilită este proporțională cu gradul de pericol reliefat prin săvârșirea ilicitului contravențional, sancțiunea fiind aplicată prin orientare la minimul special prevăzut de lege, astfel că agentul constatator a realizat o individualizare temeinică și legală a sancțiunilor contravenționale aplicate în sarcina petentei.
În ceea ce priveste exceptia prescriptiei executarii sanctiunii contraventionale, instanta retine ca aceasta priveste etapa executarii sanctiunilor contraventionale, iar aceasta aparare nu poate fi valorificata pe calea plangerii contraventionale, ci doar ulterior, pe calea contestatiei la executare, cu ocazia eventualei executari silite a sanctiunii contraventionale.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs ., arătând că motivele de recurs le va depune ulterior.
Tribunalul constată însă, că aceste motive nu au mai fost depuse, situație în care, în baza art. 34 alin.2 din O.G. nr. 2/2001, cauza va fi analizată sub toate aspectele invocate la fond.
În privința excepției prescripției dreptului de a cere executarea silită raportat la prevederile art.14 din OG 2/2001 tribunalul constată într-adevăr că potrivit textului de lege invocat (Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii. Prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale.) instanța poate în cadrul plângerii să constate acest aspect, însă această excepție este neîntemeiată în condițiile în care procesul -verbal a fost întocmit în data de 07.08.2009, iar comunicarea acestui act s-a realizat la sediul petentei la data de 28.08.2009 conform procesului-verbal de comunicare întocmit de agentul constatator(fila 14 dosar judecătorie), așa încât termenul nu s-a împlinit.
În ceea ce privește critica privind netemeinicia procesului-verbal de contravenție în sensul că în zona în care a fost identificat autoturismul în discuție, nu există locuri special amenajate sau stabilite și semnalizate, adică, nu există nici un indicator sau marcaj în acest sens, aceasta este neîntemeiată.
În procesul-verbal de contravenție, se reține faptul că autoturismul respectiv ocupa abuziv locul de parcare cu nr. 16, pentru care era emis abonament de parcare, semnalizat prin marcaj.
În condițiile în care petentul nu a propus probe în vederea susținerii afirmațiilor sale, Tribunalul apreciază că procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate, făcând dovada deplină asupra situației de fapt reținute.
Față de cele ce preced, tribunalul va menține soluția judecătoriei ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat către . în contra Sentinței civile nr. 8770 din 29.05.2013 pronunțată de Judecătoria C.-N. în prezentul dosar nr._, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Septembrie 2014.
Președinte, O. R. G. | Judecător, O.-C. T. | Judecător, A.-F. D. |
Grefier, G. P. |
G.P. 22 Septembrie 2014
Red. O.C.T./ Tehnored. C.H.
2 ex. / 26 septembrie 2014-24 octombrie.
Jud. fond. G.-R. F.-H..
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 845/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 190/2014.... → |
|---|
