Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1605/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1605/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 8121/211/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1605/2014
Ședința publică din 24 septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I. P.
Judecător A. -L. I.
Judecător L. F.
Grefier A. D.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul O. M. R. împotriva Sentinței civile nr._/08.10.2012 a Judecătoriei Cluj-N. în contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta recurentului, av. A. M. M., în substituirea apărătorului titular av. R. D. E., cu împuternicire avocațială și delegație de substituire la dosar, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Tribunalul, verificându-și din oficiu competența, constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cale de atac, conform dispozițiilor art. 159¹ alin. 4, raportat la art. 2 pct. 3 Cod proc. civ.
Reprezentanta recurentului arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Tribunalul declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr._/08.10.2012 a Judecătoriei Cluj-N. a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de către petentul O. M. R., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat în data de 18.03.2011 de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj.
S-a anulat în parte procesul-verbal atacat, și anume cu privire la contravenția prevăzută și sancționată de art. 101 alin. 1 punctul 18 din OUG nr. 195/2002.
A fost exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale în sumă de 536 lei (echivalentul a opt puncte-amenda), amendă contravențională aplicată pentru contravenția prevăzută și sancționată de art. 101 alin. 1 punctul 18 din OUG nr. 195/2002.
S-a menținut procesul-verbal atacat cu privire la contravenția prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002.
S-a menținut amenda contravențională în sumă de 335 lei (echivalentul a cinci puncte-amenda) aplicată petentului pentru contravenția prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002.
S-a menținut sancțiunea contravențională complementara a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile aplicată petentului pentru contravenția prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002.
S-a luat act că petentul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. în data de 23.03.2011 în dosar nr._, petentul O. M. R. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj:
- în principal:
- anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat în data de 18.03.2011 de către intimat, ca fiind nelegal și netemeinic și, pe cale de consecință
- exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 871 lei (echivalentul a treisprezece puncte-amenda),
- anularea sancțiunii complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 30 zile și reținerea permisului de conducere pentru această perioadă;
- în subsidiar:
- înlocuirea amenzii cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
Motivele plângerii contravenționale, în fapt și în drept, se află expuse la filele 3-6 din dosar.
În probațiune, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale cu martorii B. A. și O. A. și a anexat plângerii contravenționale un set de înscrisuri (f. 7-8).
Plângerea contravențională a fost introdusa în termenul legal de 15 zile prev. de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, fiind scutita de la plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 36 din același act normativ.
Prin întâmpinare, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat.
Motivele întâmpinării, în fapt și în drept, se afla expuse la filele 16-17 din dosar.
A fost anexata întâmpinării copie a raportului agentului constatator (f. 18).
Intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa, conform prevederilor art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
În cauză au fost încuviințate și administrate următoarele probe: proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimoniala, fiind audiată martora B. A. (f. 28), solicitata de către petent. Martorul O. A. nu a fost audiat, intrucat acesta este fratele petentului, iar prin întâmpinare intimatul s-a opus audierii în calitate de martori a persoanelor prevăzute de art. 189 C.pr.civ., care nu pot fi audiate ca martori.
Analizand actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat în data de 18.03.2011 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj (f. 15), petentul O. M. R. a fost sancționat de intimat cu amendă contravențională în suma totală de 871 lei și cu sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea a două contravenții:
- contravenția prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002, pentru care s-au aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 335 lei (echivalentul a cinci puncte-amenda) și sancțiunea contravențională complementara a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile și
- contravenția prevăzută și sancționată de art. 101 alin. 1 punctul 18 din OUG nr. 195/2002, pentru care s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 536 lei (echivalentul a opt puncte-amenda),
reținându-se că în data de 18.03.2011, ora 09.37, pe . Cluj-N., petentul nu ar fi respectat indicațiile polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu prin aceea că ar fi refuzat să stea în autoturismul marca Nissan cu nr._ cu care a fost oprit și ar fi refuzat să dea plăcuța cu nr. de înmatriculare jos, de asemenea nu ar fi avut permisul de conducere asupra sa.
Sub aspectul legalității procesului-verbal atacat, instanța observă că dispozițiile art.6 din CEDO sunt incidente în materie contravențională, așa cum a statuat și Curtea Constituțională prin decizia nr. 197/2003; în consecință, instanța de fond a apreciat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție de legalitate, care trebuie însă să fie corelată cu prezumția de nevinovăție aplicabilă petentului, fapt care implică dreptul contravenientului de a dovedi liber, cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor înscrise în procesul-verbal.
Analizând legalitatea procesului-verbal, instanța de fond a constatat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 18.03.2011 a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din OG nr.2/2001, neexistând nici un motiv de nulitate a acestuia care să poată fi invocată și din oficiu.
Analizând temeinicia procesului-verbal, instanța de fond a constatat, pe baza probelor administrate, că starea de fapt reținută de intimat corespunde realității, în sensul ca în data de 18.03.2011, ora 09.37, pe . Cluj-N., petentul nu a respectat indicațiile polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu prin aceea ca a refuzat sa stea în autoturismul marca Nissan cu nr._ cu care a fost oprit și a refuzat să dea plăcuța cu nr. de înmatriculare jos, de asemenea nu a avut permisul de conducere asupra sa.
Această stare de fapt rezultă din procesul-verbal de contravenție contestat.
Față de starea de fapt reținuta, instanța de fond a constatat că faptele săvârșite de către petent întrunesc elementele constitutive a două contravenții:
- contravenția prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002 și
- contravenția prevăzută și sancționată de art. 101 alin. 1 punctul 18 din OUG nr. 195/2002.
Petentul nu a contestat faptul că ar fi săvârșit contravenția prevăzută și sancționată de art. 101 alin. 1 punctul 18 din OUG nr. 195/2002, însă a invocat faptul că pentru aceeași faptă a fost sancționat prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 18.03.2011, ora 09.50.
Instanța observa ca, într-adevăr, pentru contravenția prevăzută și sancționată de art. 101 alin. 1 punctul 18 din OUG nr. 195/2002 petentul a mai fost sancționat în aceeași zi prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/18.03.2011 (f. 7). Or, este inadmisibil ca pentru una și aceeași contravenție o persoană să fie sancționată de două ori. Potrivit art. 5 alin. 7 din OG nr. 2/2001, „Pentru una și aceeași contravenție se poate aplica numai o sancțiune contravențională principala și una sau mai multe sancțiuni complementare”. Or, prin sancționarea petentului de două ori pentru aceeași faptă contravențională intimatul a nesocotit principiul non bis în idem, principiu consacrat prin prevederile art. 5 alin. 7 din OG nr. 2/2001.
În consecință, instanța de fond a apreciat că se impune anularea în parte a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat în data de 18.03.2011, și anume cu privire la contravenția prevăzută și sancționată de art. 101 alin. 1 punctul 18 din OUG nr. 195/2002 și exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale în suma de 536 lei (echivalentul a opt puncte-amenda), amenda contravențională aplicată pentru contravenția prevăzută și sancționată de art. 101 alin. 1 punctul 18 din OUG nr. 195/2002.
Din ansamblul probelor administrate în cauza, instanța de fond a apreciat că petentul a săvârșit contravenția prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002.
Aceasta deoarece petentul nu a respectat indicația și dispoziția polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, și anume aceea de a da jos plăcuța cu numărul de înmatriculare neconforma. Nu prezintă relevanța motivele pentru care petentul nu s-a conformat dispoziției polițistului rutier. Petentul avea obligația de a se conforma acestei dispoziții, iar nu de a invoca diverse motive, cum că nu ar avea patent la dumnealui sau altele. Aceasta deoarece conducerea unui vehicul ale cărui plăcuțe cu numărul de înmatriculare nu corespund standardelor în vigoare constituie de asemenea contravenție, și anume contravenția prevăzută și sancționată de art. 99 alin. 1 punctul 17 din OUG nr. 195/2002 cu doua sau trei puncte-amenda. Rezulta ca petentul ar fi putut fi sancționat și pentru contravenția prevăzută și sancționată de art. 99 alin. 1 punctul 17 din OUG nr. 195/2002, însă nu a fost sancționat.
În privința declarației martorei B. A., instanța de fond a înlăturat-o, apreciind-o ca fiind subiectiva având în vedere relația dintre martora și petent, martora fiind asociata cu petentul la aceeași firma, așa cum a arătat în depoziție (f. 28). Pe de altă parte, chiar dacă ar fi luată în considerare aceasta depoziție, nu poate fi omis faptul că petentul nu a respectat indicația și dispoziția polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, și anume aceea de a da jos plăcuța cu numărul de înmatriculare neconforma cu standardele în vigoare, prin urmare petentul a săvârșit contravenția prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002.
Referitor la celelalte aspecte arătate de către petent cu privire la atitudinea și comportamentul agentului constatator, instanța a observat că acestea nu fac obiectul prezentei cauze.
Cât privește individualizarea sancțiunilor ce i-au fost aplicate petentului, instanța a reținut că potrivit art. 21 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În prezenta cauză, instanța de fond a apreciat, referitor la contravenția prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002, ca intimatul a făcut o justă individualizare a sancțiunii. Instanța de fond a apreciat că nu se justifică o noua individualizare a sancțiunii și nu a procedat la înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, întrucât fapta contravențională săvârșita de către petent prezintă un grad de pericol social suficient de ridicat pentru a atrage aplicarea amenzii contravenționale. De asemenea, instanța de fond a apreciat că nu se justifică înlăturarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenție.
În consecință, plângerea contravențională este întemeiată în parte și a fost admisă în parte.
Față de considerentele de mai sus, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a admis în parte plângerea contravențională formulată de către petentul O. M. R. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat în data de 18.03.2011 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj.
Instanța de fond a anulat în parte procesul-verbal atacat, și anume cu privire la contravenția prevăzută și sancționată de art. 101 alin. 1 punctul 18 din OUG nr. 195/2002.
În consecință, instanța l-a exonerat pe petent de la plata amenzii contravenționale în suma de 536 lei (echivalentul a opt puncte-amenda), amenda contravențională aplicată pentru contravenția prevăzută și sancționată de art. 101 alin. 1 punctul 18 din OUG nr. 195/2002.
Instanța de fond a menținut procesul-verbal atacat cu privire la contravenția prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002.
În consecință, instanța de fond a menținut amenda contravențională în suma de 335 lei (echivalentul a cinci puncte-amenda) aplicată petentului pentru contravenția prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002.
De asemenea, instanța de fond a menținut sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile aplicată petentului pentru contravenția prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, petentul O. M. R., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate pe care o consideră nelegală și netemeinică, rejudecarea cauzei după casarea sentinței și admiterea în totalitate a plângerii formulate cu consecința anulării procesului verbal de constatare a contravenției, exonerarea de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 871 lei precum și anularea sancțiunii complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile și reținerea permisului de conducere pentru această perioadă, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate pe care o consideră nelegală și netemeinică cu consecința admiterii în totalitate a plângerii formulate cu consecința anulării procesului verbal de constatare a contravenției, exonerarea de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 871 lei precum și anularea sancțiunii complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile și reținerea permisului de conducere pentru această perioadă.
În motivare arată că hotărârea atacată este criticabilă întrucât prin încălcarea limitelor puterii judecătorești instanța de fond ar fi reținut în motivarea sentinței că petentul-recurent ar fi trebuit să fie sancționat și pentru contravenția sancționată de dispozițiile art. 99 alin. 1 din OUG 195/2002, iar pe baza acestor rețineri instanța de fond și-ar fi clădit întregul fundament juridic.
Se mai critică înlăturarea declarației date de martorul B. A. pe motiv că aceasta, în calitate de asociat cu petentul, ar fi dat declarații subiective, precum și concluzia la care a ajuns instanța de judecată în sensul că petentul s-ar face vinovat de săvârșirea contravenției prev. de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG 195/2002, în condițiile în care acesta nu a refuzat în fapt să dea jos plăcuțele de înmatriculare, ci s-a aflat în imposibilitate de a proceda în acest mod, având în vedere că nu deținea un patent asupra sa.
Analizând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate și din oficiu, prin prisma normelor și dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține că recursul declarat de recurentul O. M. R. împotriva sentinței civile nr._ din 08.10.2012, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N. este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat în data de 18.03.2011 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj (f. 15), petentul O. M. R. a fost sancționat de intimat cu amendă contravențională în suma totală de 871 lei și cu sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea a două contravenții:
- contravenția prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002, pentru care s-au aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 335 lei (echivalentul a cinci puncte-amenda) și sancțiunea contravențională complementara a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile și
- contravenția prevăzută și sancționată de art. 101 alin. 1 punctul 18 din OUG nr. 195/2002, pentru care s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 536 lei (echivalentul a opt puncte-amenda),
reținându-se că în data de 18.03.2011, ora 09.37, pe . Cluj-N., petentul nu ar fi respectat indicațiile polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu prin aceea că ar fi refuzat să stea în autoturismul marca Nissan cu nr._ cu care a fost oprit și ar fi refuzat să dea plăcuța cu nr. de înmatriculare jos, de asemenea nu ar fi avut permisul de conducere asupra sa.
Instanța de fond a anulat parțial procesul-verbal de contravenție, menținând ca legală și temeinică sancționarea contravențională numai sub aspectul săvârșirii faptei prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002, respectiv că petentul nu ar fi respectat indicațiile polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu prin aceea că ar fi refuzat să stea în autoturismul marca Nissan cu nr._ cu care a fost oprit și ar fi refuzat să dea plăcuța cu nr. de înmatriculare jos.
Tribunalul reține, contrar susținerilor recurentului, că apărarea însăși, dar și declarațiile martorei B. confirmă starea de fapt reținută de agentul constatator, respectiv neconformarea la dispoziția organului de poliție de a da jos plăcuțele de înmatriculare neconforme. Se invocă în acest sens imposibilitatea obiectivă (practic refuzul justificat) de a da jos plăcuțele, în condițiile în care, pe de altă parte, se susține că agentul de poliție a reușit să dea jos plăcuțele fără a necesita vreun dispozitiv special (patent). În acest sens, s-a arătat că agentul de poliție a procedat la smulgerea plăcuțelor incriminate, probabil cu intenția de a discredita conduita agentului constatator. Or, dincolo de faptul că nu se poate lua în discuție conduita agentului de poliție în actualul cadru procesual, se impune cu ușurință a se conchide că, la fel cum organul de control a putut proceda la smulgerea plăcuțai, ar fi putut proceda și petentul-recurent, în acest mod evitând răspunderea contravențională. Prin urmare, se constată întemeiată reținerea conduitei contravenționale de neconformare la indicațiile polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, sancționată cu amendă contravențională potrivit prevederilor art. 100 alin. 3 lit. f din OUG nr. 195/2002.
Față de conduita adoptată de contravenient (de sfidare a agentului de poliție, împrejurare care transpare cu ușurință din chiar cuprinsul declarației martorei B.), tribunalul își însușește și concluzia primei instanțe în sensul că nu se impune reindividualizarea sancțiunii contravenționale principale, iar în ceea ce privește sancțiunea complementară, aceasta fiintează în mod obligatoriu pe lângă sancțiunea principală.
Față de cele de mai sus, tribunalul va respinge recursul declarat de recurentul O. M. R. împotriva sentinței civile nr._ din 08.10.2012, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o va menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul O. M. R., cu domiciliul în Cluj-N., ., . împotriva sentinței civile nr._ din 08.10.2012, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 24.09.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. P. L. F. A.-L. I.
GREFIER
A. D.
Red. 2 ex./L.F./D.M.
27.11.2014
Jud.fond: R. C. R.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 647/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 95/2014.... → |
|---|
