Contestaţie la executare. Decizia nr. 979/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 979/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 18859/211/2012
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 979/2014
Ședința publică de la 13 Mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. L.
JUDECĂTOR: M. O.-S.
JUDECĂTOR: A.-F. D.
GREFIER: D. I. D.
Pe rol judecarea recursului contencios administrativ și fiscal privind pe
recurent J. M. I. și pe intimat C. J. DE ASIGURARI DE SANATATE A JUDETULUI CLUJ, intimat A. F. PUBLICE A MUNICIPIULUI CLUJ-N., împotriva Sentinței civile nr. 922/18.01.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu a răspuns niciuna dintre părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.05.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 922 din 18.01.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., instanța a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea J. M. I. în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Cluj-N..
A îndreptat Somația nr._/28.06.2012 și titlul executoriu nr._/28.06.2012, ambele emise în dosarul de executare nr._/28.06.2012 al Casei de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj, în sensul reducerii sumei reprezentând contribuție F.N.U.A.S.S. de la 7834 lei la 4808 lei, cu consecința reducerii sumei totale de plată de la 9853 lei la 6827 lei.
A respins contestația la executare formulată de contestatoare, în contradictoriu cu intimata C. de Asigurari de Sanatate a Judetului Cluj, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A obligat intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Cluj-N. la plata către contestatoare a sumei totale de 569 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (din care 197 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, iar 372 lei, reprezentând onorariu avocațial).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Potrivit înscrisurilor existente în dosarul execuțional nr._/28.06.2012, pe baza deciziilor de impunere pentru stabilirea contribuției datorate F.N.U.A.S.S. pe anii 2009 - 2011 - purtând semnătura de primire a contestatoarei - intimata C. de Asigurari de Sanatate a Judetului Cluj a întocmit în data de 26.04.2012 „Situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a dobânzilor și penalităților calculate, încasate și restante” (fila 12), conform căreia contestatoarea figura în evidențele sale cu un debit total în cuantum de_ lei (din care_ lei reprezentând contribuție F.N.U.A.S.S., 422 lei reprezentând majorări de întârziere și 1251 lei reprezentând penalități).
În vederea executării silite a obligațiilor fiscal bugetare datorate de către contestatoare, intimata a emis titlul executoriu și somația nr._/28.06.2012 (filele 10, 11) pentru suma totală de 9853 lei (din care 7834 lei reprezentând contribuție F.N.U.A.S.S., 616 lei reprezentând dobânzi de întârziere și 1403 lei reprezentând penalități.
Examinând în acest context motivele de nelegalitate a procedurii de executare silită invocate de contestatoare, instanța a reținut următoarele:
Motivul referitor la inexistența unui titlu de creanță în ceea ce privește creanța principală restantă, pretinsă contestatoarei cu titlu de contribuție F.N.U.A.S.S., nu poate fi primit, având în vedere deciziile de impunere pentru stabilirea contribuției datorate F.N.U.A.S.S. pe anii 2009 - 2011 emise de către intimata C. de Asigurari de Sanatate a Judetului Cluj cu privire la contestatoare, înscrisuri care, potrivit art.110 alin.3 lit. a C.pr.fiscală constituie titluri de creanță. În plus, aceste decizii de impunere i-au fost înmânate personal contestatoarei, după cum rezultă din mențiunea „am primit un exemplar” însoțită de semnătura contestatoarei, existente pe fiecare dintre înscrisurile în discuție.
Referitor la creanțele accesorii pentru care contestatoarea este urmărită în cadrul procedurii de executare silită în litigiu (dobânzi de întârziere în cuantum de 616 lei și penalități în cuantum de 1403 lei) este real că în dosarul execuțional comunicat de intimată nu există decizii prin care să fi fost individualizate aceste sume, astfel cum prevăd dispozițiile art.110 alin.3 lit. c C.pr.fiscală.
Cu toate acestea, instanța a reținut că intimatele au depus la dosar „Situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a dobânzilor și penalităților calculate, încasate și restante” întocmită la data de 26.04.2012 de către intimata C. de Asigurari de Sanatate a Judetului Cluj, în cuprinsul căreia sunt individualizate și creanțele accesorii pretinse contestatoarei.
Referitor la susținerea contestatoarei conform căreia înscrisul mai sus menționat nu poate valora titlu de creanță în sensul disp. art.110 alin.3 lit. c C.pr.civ., instanța a apreciat că aceasta constituie, în esență, o apărare împotriva obligațiilor de plată accesorii stabilite de către intimată în sarcina sa sau, altfel spus, apărări împotriva titlului de creanță care a stat la baza emiterii titlului executoriu în litigiu în ceea ce privește creanțele fiscale accesorii mai sus menționate.
Potrivit art.172 alin.3 din O.G. nr.92/2003, în cadrul procedurii de executare silită în materie fiscală se poate formula contestație și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea numai în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. Or, prin art.205 și urm. din O.G. nr.92/2003 a fost instituită o procedură specială de contestare a titlurilor de creanță și a altor acte administrative fiscale, procedură ce presupune o fază prealabilă, administrativă (respectiv contestarea actului administrativ fiscal la organul fiscal emitent al acestuia), urmată de o fază judiciară, respectiv posibilitatea atacării deciziilor emise de organul fiscal în soluționarea contestației administrative la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă în condițiile legii (art.218 alin.2 din O.G. nr.92/2003).
Rezultă, așadar, că în ceea ce privește contestația la titlu formulată în speță de contestatoare împotriva titlului executoriu emis de intimată împotriva sa în dosarul execuțional nr._/28.06.2012, prin raportare la disp. art.172 alin.3 din O.G. nr.92/2003 și, totodată, la motivele de nelegalitate invocate în susținerea sa, aceasta apare ca fiind inadmisibilă, de vreme ce criticile formulate împotriva titlului executoriu reprezintă în realitate motive de nelegalitate a titlului de creanță în baza căruia a fost emis titlul executoriu și care, prin urmare, nu pot fi analizate de către instanța de executare pe calea unei contestații la titlu formulată în temeiul disp. art.172 alin.3 din O.G. nr.92/2003, ci de către instanța de contencios administrativ în cadrul procedurii speciale reglementată de disp. art.205 și urm. din O.G. nr.92/2003. Aceasta deoarece o interpretare contrară a disp. art.172 alin.3 din O.G. nr.92/2003, respectiv în sensul admisibilității invocării pe calea unei contestații la titlul executoriu a unor motive ce vizează legalitatea stabilirii obligațiilor de plată în sarcina debitorului (titlul de creanță) ar fi de natură să determine o substituire a instanței de contencios administrativ de către instanța de executare în ceea ce privește cenzurarea unor acte administrativ fiscale, ce intră în competența exclusivă a instanței de contencios administrativ, conform art.218 alin.2 din O.G. nr.92/2003 coroborat cu art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Cât privește întinderea creanței principale constând în contribuție restantă F.N.U.A.S.S., ce face obiectul executării silite, având în vedere că potrivit „Situației contribuțiilor declarate, încasate și restante și a dobânzilor și penalităților calculate, încasate și restante” din data de 26.04.2012 două din ratele de câte 1513 lei - care sunt incluse în suma de 7834 lei menționată în titlului executoriu și somația din 28.06.2012 - au devenit scadente la datele de 25.09.2012 și 27.12.2012, deci ulterior declanșării procedurii de executare silită împotriva contestatoarei, rezultă că în privința acestora sume executarea silită este nelegală, fiind efectuată cu încălcarea disp. art.141 alin.1 și 2 C.pr.fiscală.
Ca atare, constatând existența unei vătămări cauzate contestatoarei prin demararea procedurii de executare silită și cu privire la sume nescadente la data începerii acesteia, instanța a apreciat ca fiind întemeiată contestația la executare formulată de contestatoare sub acest aspect, motiv pentru care a admis-o în parte și a dispus îndreptarea somației nr._/28.06.2012 și a titlului executoriu nr._/28.06.2012, ambele emise în dosarul de executare nr._/28.06.2012 al Casei de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj, în sensul reducerii sumei reprezentând contribuție F.N.U.A.S.S. de la 7834 lei la 4808 lei, cu consecința reducerii sumei totale de plată de la 9853 lei la 6827 lei.
Ținând cont și de dispozițiile. art.274, 276 C.pr.civ., de taxă judiciară de timbru și timbrul judiciar achitate de contestatoare, precum și de factura fiscală nr.1887/08.08.2012 și extrasul de cont depuse de contestatoare în dovedirea achitării onorariului avocațial.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal contestatoarea J. I. M. I. (f. 3-7), solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii în totalitate a contestației la executare.
În motivele recursului se arată că înțelege să critice soluția instanței de fond prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 304¹ C.pr.civ.
1.În ceea ce privește soluția instanței de fond cu privire la întinderea creanței principale arată următoarele:
Reținând că ultimele două rate în valoare totală de 3026 lei sunt scadente ulterior declanșării procedurii de executare silită (1.513 lei rată scadentă la 25.09.2012 și 1.513 lei rată scadentă la 27.12.2012), instanța de fond a hotărât îndreptarea actelor de executare în sensul reducerii debitului principal urmărit de la 7834 lei la 4.808 lei.
Cu toate acestea, instanță nu a observat ordinul de plată nr. 458 din 17.08.2012 prin care am achitat restul de plată de 4.808 lei, înscris pe care l-a depus la dosarul cauzei la termenul din data de 26.10.2012, cu solicitarea de a se constata încetarea executării silite cu privire la această sumă. Instanța de fond trebuia să analizeze efectele juridice ale acestui înscris și să dispună în consecință.
Prin urmare, recurenta solicită modificarea sentinței recurate în sensul de a se constata încetarea executării silite pentru debitul principal de 4.808 lei.
2.1.În ceea ce privește soluția instanței de fond cu privire la creanțele accesorii arată următoarele:
Instanța de fond a respins susținerile recurentei privitoare la faptul că aceste creanțe accesorii nu pot face obiectul executării silite întrucât nu au fost stabilite și individualizate în condițiile legii, respectiv prin decizii de impunere comunicate contribuabilului.
In motivarea acestei soluții, instanța a calificat susținerile recurentei drept apărări împotriva titlului de creanță care a stat la baza emiterii titlului executoriu în litigiu, reținând că acestea sunt inadmisibile pe calea unei contestații la titlu formulată în temeiul art. 172 alin. 3 CPF, fiind de competența instanței de contencios administrativ în cadrul procedurii speciale reglementată prin art. 205 și urm. CPF.
2.Deși instanța de fond nu a menționat în mod expres, se deduce că în opinia sa titlul de creanță care a stat la baza emiterii titlului executoriu ar fi înscrisul intitulat "situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a dobânzilor și penalităților calculate, încasate și restante" întocmit de CAS la data de 26.04.2012. Or, un astfel de act nu poate fi titlu de creanță întrucât nu este un act administrativ-fiscal sau un alt act de genul celor prevăzute de art. 110 alin 3 CPF, act prin care să se fi stabilit și individualizat o obligație de plată.
După cum rezultă și din denumirea sa, "situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a dobânzilor și penalităților calculate, încasate și restante" este un act cu caracter informativ și nu unul emis în regim de putere publică și în aplicarea legii fiscale.
În aceste condiții, arată recurenta, este evident că "situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a dobânzilor și penalităților calculate, încasate și restante" nu poate face obiectul unei proceduri de contestare în condițiile art. 205 și urm. CPF și, ulterior, în cele ale Legii nr. 554/2004.
3.Recurenta precizează că așa cum a arătat prin cererea introductivă, acest înscris nu poate constitui titlu de creanță, întrucât creanțele fiscale accesorii se stabilesc prin decizii (art. 119 alin. 4 CPF), care sunt acte administrativ-fiscale asimilate deciziei de impunere (art. 88 lit. c CPF) și care trebuie comunicate contribuabilului. Mai mult decât atât, titlul de creanță pentru accesorii ar trebui să fie o decizie de calcul (art. 110 alin. 3 lit. c CPF), care devine executorie numai după expirarea termenului de plată, care se stabilește în funcție de data la care decizia prin care au fost stabilite este comunicată cu contribuabilul. Prin urmare, arată recurenta că în mod nelegal instanța de fond a respins susținerile acesteia privind lipsa unui titlu de creanță pentru accesorii.
4.Recurenta precizează că procedând în acest fel, instanța nu a analizat creanțele accesorii nici sub aspectul cuantumului acestora. Astfel, dintr-o simplă analiză comparativă a datelor înscrise în actele de executare cu cele din "situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a dobânzilor și penalităților calculate, încasate și restante" întocmit de CAS la data de 26.04.2012 rezultă că acestea nu corespund, respectiv:
- în actele de executare se menționează dobânzi de întârziere în cuantum de 616 lei și penalități în cuantum de 1403 lei, respectiv în total 2019 lei;
- în situație se menționează majorări de întârziere în cuantum de 422 lei și penalități în cuantum de 1251 lei, respectiv în total 1673 lei.
Instanța de fond a menținut în totalitate dobânzile de întârziere (616 lei) și penalitățile (1403 lei) în cuantum total de 2019 lei din cuprinsul actelor de executare în care nu se arată pentru ce sunt datorate aceste accesorii. Din "situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a dobânzilor și penalităților calculate, încasate și restante" rezultă că în cuantumul total al acestor sume se includ accesoriile aferente ratelor de câte 1513 lei scadente în 15.12.2011 și 15.03.2012 care, așa cum recurenta a arătat au fost achitate la scadență prin ordine de plată (OP nr. 1/ 15.12.2011 și OP nr. 1/ 15.03.2012). Deși aceste aspecte au fost discutate și soluționate pe cale administrativă, cele două rate nefiind incluse în debitul principal din actele de executare, accesoriile aferente acestora în cuantum total de 408 lei au fost menținute, respectiv:
- pentru rata scadentă în 15.12.2011 majorări de întârziere de 80 lei și penalități 227 lei, în total 307 lei;
- pentru rata scadentă în 15.03.2012 majorări de întârziere de 25 lei și penalități 76 lei, în total 101 lei.
In ceea ce privește soluția instanței de fond cu privire la cheltuielile de judecată constând în onorariu de avocat recurenta arată următoarele:
III.Deși a solicitat cheltuieli de judecată în cuantum de 744 lei reprezentând onorariu de avocat, instanța de fond a hotărât obligarea intimatei doar la plata sumei de 372 lei, fără a motiva în vreun fel această soluție. Recurenta apreciază că hotărârea este nelegală și netemeinică sub acest aspect, impunându-se obligarea intimatei la suportarea în totalitate a cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat.
Prin întâmpinarea formulată, intimata C. de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj (f. 12-13) a invocat excepția absoluta a lipsei calității procesuale pasive a CAS-Cluj, având în vedere faptul că Agenția Națională de Administrare Fiscală, (prin AFP-Cluj), s-a subrogat în toate drepturile si obligațiile procesuale ale Caselor de Asigurări de Sănătate, începând cu data de 1 iulie 2012, potrivit Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. V, alin. 10, care prevede că "pentru litigiile având ca obiect contestațiile la executarea silită sau contestațiile împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii, precum și în cazul litigiilor ce privesc procedurile de insolvență, aferente creanțelor prevăzute la alin. 4, Agenția Națională de Administrare Fiscală se subrogă în toate drepturile si obligațiile procesuale caselor de asigurări sociale si dobândește calitatea procesuală a acestora, începând cu data de 1 iulie 2012, în toate procesele si cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată".
Intimata precizează că, deoarece AFP a preluat competența de administrare a creanțelor și având în vedere că prevederile mai sus menționate sunt explicite - AFP-Cluj a dobândit calitatea procesuală în litigiile având ca obiect contestații le executare în toate procesele si cererile aflate pe rolul instanțelor, indiferent de faza de judecată, subrogându-se atât în drepturile cât si în obligațiile Casei de Asigurări.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Tribunalul constată următoarele:
Primul motiv de recurs, vizând creanța principală supusă executării silite, este fondat. Astfel, instanța de fond a omis să analizeze ordinul de plată nr. 458/17.08.2012, din care rezultă achitarea sumei de 4.808 lei, reprezentând creanța principală, mai exact diferența reținută de către instanță ca neachitată.
Al doilea motiv de recurs, prin care se invocă inexistența unei decizii din care să rezulte creanțele accesorii, este de asemenea fondat. În acest sens, Tribunalul constată că potrivit art. 119 alin. 3 din C.pr.fiscală, cu modificările și completările ulterioare, „Dobânzile și penalitățile de întârziere se stabilesc prin decizii…”. În prezenta cauză, intimata nu a făcut dovada existenței unei decizii care să respecte exigențele textului legal citat, executarea silită fiind declanșată în baza actului denumit „Situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a majorărilor de întârziere și penalităților calculate, încasate și restante” (f. 12 dosar judecătorie).
Referitor la acest aspect, instanța de fond a reținut că pentru creanțele accesorii (dobânzi de întârziere în cuantum de 616 lei și penalități de întârziere în cuantum de 1403 lei) în dosarul execuțional comunicat de către intimată nu există decizii prin care să fi fost individualizate aceste sume, astfel cum prevăd dispozițiile art. 110 alin. 3 lit. c) C.pr.fiscală. Cu toate acestea, instanța a reținut că intimatele au depus actul denumit „Situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a majorărilor de întârziere și penalităților calculate, încasate și restante”, întocmită la data de 26.04.2012 de către intimata C. de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj, în cuprinsul căreia sunt individualizate și creanțele accesorii urmărite.
Tribunalul apreciază însă că, față de constatările anterioare cu privire la lipsa deciziei pentru creanțele accesorii, se impunea admiterea contestației la executare, deoarece executarea silită a fost declanșată în lipsa unui titlu executoriu pentru această categorie de creanțe.
Chiar dacă sunt întemeiate reținerile instanței de fond cu privire la modul de contestare a titlului executoriu și instanța competentă potrivit art. 172 alin. 3 și art. 205 și urm. C.pr.fiscală, legalitatea executării silite nu putea fi reținută în condițiile în care nu s-a făcut dovada existenței titlului executoriu pentru creanțele accesorii.
În limitele examinate criticile recurentei vor fi apreciate fondate. Totodată statuările anterioare fac inutilă cercetarea celorlalte aspecte invocate cu privire la fondul cauzei.
Tribunalul apreciază că motivul de recurs vizând stabilirea cheltuielilor de judecată este însă nefondat deoarece instanța a acordat cheltuielile de judecată proporțional cu pretențiile admise, mai exact suma de 197 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 372 lei reprezentând onorariu avocațial. În condițiile în care contestația a fost admisă în parte, soluție care se menține cu modificările dispuse prin decizia de față, se impune doar acordarea în parte a onorariului avocațial solicitat mai exact ½ parte din suma de 744 lei (f. 52-53 dosar judecătorie). Sub aspectul analizat soluția instanței de fond urmează să fie menținută.
Pentru considerentele expuse și în limitele arătate criticile recurentei vor fi apreciate fondate, urmând să fie reținut motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. S-a dat eficiență și prevederilor art. 304¹ din același cod, sentința nefiind supusă apelului.
Astfel, în baza art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 299 alin. 1, art. 304 pct. 9 și 304¹ C.pr.civ., urmează să fie admis recursul declarat de contestatoarea J. I. M. I. împotriva Sentinței civile nr. 922 din 18.01.2013, dosar nr._ a Judecătoriei Cluj-N., care va fi modificată în parte în sensul anulării Somației nr._/28.06.2012, emisă în dosarul execuțional nr._/2012 și a executării silite declanșată prin emiterea și comunicarea acesteia.
Pentru motivele arătate, restul dispozițiilor sentinței.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ., va fi obligată intimata Administrația Finanțelor Publice a municipiului Cluj-N., a cărei culpă procesuală este dovedită, să plătească recurentei suma de 97,3 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar (f. 26)
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de contestatoarea J. I. M. I. împotriva Sentinței civile nr. 922 din 18.01.2013, dosar nr._ a Judecătoriei Cluj-N., pe care o modifică în parte în sensul că anulează Somația nr._/28.06.2012, emisă în dosarul execuțional nr._/2012 și executarea silită declanșată prin emiterea și comunicarea acesteia.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă intimata Administrația Finanțelor Publice a municipiului Cluj-N. să plătească recurentei suma de 97,3 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 13.05.2014.
Președinte, E. L. | Judecător, M. O.-S. | Judecător, A.-F. D. |
Grefier, D. I. D. |
D.D. 16 Mai 2014
Red./tehnored./E.L./D.D./21.05.2014/2 ex.
Jud. fond: R. D. G. – Judecătoria Cluj-N.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 95/2014.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 360/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
