Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 4736/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4736/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 03-07-2014 în dosarul nr. 11157/117/2012
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINTA CIVILA Nr. 4736/2014
Ședința publică de la 03 Iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant . S.A CU DOMICILIUL PROCESUAL ALES LA SCA Z. RACOTI &PARTNERS și pe pârât AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI CLUJ, având ca obiect contestație act administrativ fiscal
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsa partile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier dupa care,
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16.06.2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Prin acțiunea formulată si ulterior precizată, reclamanta S.C. M. A. (ROMÂNIA) S.A. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI CLUJ, a solicitat anularea Deciziei nr. 193/28.02.2012, anularea parțială a Deciziei de impunere nr. F-G 988/03.11.2011 privind obligații suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală și a Raportului de inspecție fiscală nr. F-CJ 905/03.11.2011, în ceea ce privește: anularea deciziei de a respinge la rambursare TVA deductibilă în cuantum de 211.764,72 lei înregistrată în perioada 01.01._11; anularea sumei de TVA colectată stabilită suplimentar în sarcina reclamantaei, în cuantum de 6.798,34 lei precum și anularea majorărilor de întârziere aferente în sumă de 1.664,82 lei aferente sumelor menționate la punctele anterioare, anularea Deciziei nr. 426/11.05.2011, anularea parțială a Deciziei de impunere nr. F-CJ 1157/16.12.2011 privind obligații suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală, emisă de ANAF - DGFP Cluj și a Raportului de inspecție fiscală nr. F-CJ 1071/16.12.2011, în ceea ce privește: anularea deciziei de a respinge la rambursare TVA deductibilă în cuantum de 21.029 lei înregistrată în perioada 01.08._11, anularea sumei de TVA colectată stabilită suplimentar în cuantum de 2.643 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că a fost supusă unei inspecții fiscale care a avut ca obiectiv verificarea sumei negative a taxei pe valoarea adăugată solicitată la rambursare în cuantum de 627.974 lei, aferentă perioadei 01.01._11.
În urma controlului, a fost emis Raportul de inspecție fiscală nr. F-CJ 905/03.11.2011 („Raportul de inspecție fiscală 1"). Față de aspectele reținute în cadrul Raportului de inspecție fiscală 1, a fost emisă Decizia de Impunere nr. F-CJ 988/03.11.2011 („Decizia de impunere 1").
De asemenea, în perioada 25.11._11, reclamanta a fost supusă unei alte inspecții fiscale, care a avut ca obiectiv verificarea sumei negative de TVA solicitate la rambursare în cuantum de 62.535 lei, care este aferentă perioadei 01.08._11. în urma controlului, a fost emis Raportul de inspecție fiscală nr. F-CJ 1071/16.12.2011 („Raportul de inspecție fiscală 2"). Față de aspectele reținute în cadrul Raportului de inspecție fiscală 1, a fost emisă Decizia de Impunere nr. F-CJ 1157/16.12.2011 („Decizia de impunere 2").
În justificarea obligațiilor TVA stabilite suplimentar în sarcina reclamantaei prin cele două R. de inspecție fiscală și prin cele două Decizii de impunere menționate la paragrafele de mai sus, care fac obiectul prezentei cereri, organele de control au invocat, în esență, următoarele argumente:
Prin Raportul de inspecție fiscală 1, respectiv prin Decizia de impunere 1, organele de inspecție fiscală au stabilit că reclamanta nu ar avea dreptul de deducere al TVA în cuantum de 211.764,72 lei, aferente unor servicii de handling prestate de Aeroporturile din Cluj, Oradea și Sibiu către M. pentru beneficiul direct al unor aeronave, respectiv (ii) că avea obligația de colectare a unei TVA suplimentare în cuantum de 6.798,34 lei cu privire la servicii de handling scutite cu drept de deducere prestate de M. în legătură cu aeronavele aparținând unor companii aeriene stabilite în afara României.
Prin Raportul de inspecție fiscală 2 și Decizia de impunere 2, organele de inspecție fiscală au stabilit că reclamanta nu ar avea dreptul de a deduce TVA în cuantum de 21.029 lei aferentă unor servicii de handling prestate de Aeroporturile din Cluj, Oradea și Sibiu către Reclamanta pentru beneficiul direct al unor aeronave, respectiv că reclamanta ar fi trebuit să colecteze TVA suplimentară în cuantum de 2.643 lei cu privire la servicii de handling scutite cu drept de deducere prestate de reclamanta în legătură cu aeronavele aparținând unor companii aeriene stabilite în afara României.
Arată reclamanta că în cursul perioadei care a făcut obiectul celor două inspecții fiscale (01.01._11 și 01.08._11), M. a primit facturi pentru servicii de handling de la Aeroporturile din Sibiu, Cluj și Oradea. Serviciile facturate de aceste aeroporturi către M. au fost prestate în legătură cu aeronavele aparținând unor companii aeriene din state membre ale Uniunii Europene, altele decât România.
Aeroporturile au aplicat TVA asupra contravalorii serviciilor de handling facturate către M., iar la rândul său M. a dedus TVA menționată în facturile emise de cele trei aeroporturi.
Rezultatul operațiunii a fost așadar neutru atât pentru M., cât și pentru bugetul statului, pe de o parte, societatea noastră plătind efectiv TVA înscrisă în facturi către furnizorii săi, iar aceștia din urmă plătind respectiva sumă de TVA către bugetul statului, iar pe de altă parte societatea noastră recuperând această taxa prin decontul de TVA.
În cadrul ambelor inspecții fiscale desfășurate la nivelul M., organele de inspecție fiscală au considerat că M. nu avea dreptul de a deduce TVA deductibilă înscrisă în facturile emise de aeroporturi pentru servicii de handling prestate pentru beneficiul direct al aeronavelor.
Faptul că, în cadrul ambelor inspecții fiscale organele de inspecție fiscală nu au permis societății M. să deducă TVA înscrisă în facturile emise de aeroporturi cu privire la servicii de handling conduce la plata. de către M. către bugetul de stat a sumei totale de TVA de 232.793,72 lei (211.764,72 lei conform Deciziei de impunere 1, plus 21.029 lei conform Deciziei de impunere 2).
Sub un prim aspect Decizia de impunere 1, emisă pentru perioada 01.01.20X0 - 12.07.2011 este nelegală deoarece încalcă o . reguli imperative și principii generale în materie de TVA.
Acest principiu este menționat de asemenea și la art. 3 lit. a) din Codul fiscal, care precizează următoarele: „Impozitele și taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii: neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiții egale investitorilor, capitalului român și străin [...]".
Așa cum a menționat mai sus, faptul că societății M. nu i-a fost recunoscut dreptul de rambursare a TVA aferentă serviciilor de handling prestate de aeroporturi către M. în legătură cu aeronavele, facturate de aeroporturi, semnifică suportarea de către aceasta a sumei totale de TVA de 202.607,94 lei, în condițiile în care, conform principiului neutralități, impactul operațiunii asupra M. ar trebui să fie neutru (zero).
Acest argument este susținut și de concluziile formulate de către expertul desemnat de instanță, ca răspuns la obiectivul nr. 2.3., fila 7 din raportul de expertiză, în sensul că, din moment ce reclamanta a achitat furnizorilor săi întreaga valoare a facturilor, inclusiv TVA, și a pierdut în urma constatărilor organelor de inspecție dreptul de deducere a TVA, rezultă că reclamanta este pusă în situația de a achita TVA de doua ori. Or, principiul neutralității TVA a fost implementat tocmai pentru a se evita astfel de duble impuneri, prin dreptul de deducere al TVA se asigură că această taxă este tocmai un impozit indirect, reflectat asupra consumatorului final.
Astfel, reclamanta M. a plătit suma de TVA către furnizorii săi, cum rezultă și din expertiza efectuată în cauză, având în vedere documentele contabile analizate, (ii) furnizorii au plătit suma de TVA către bugetul statului și M. a recuperat suma de TVA prin deconturile de TVA. Rezultatul acestei operațiuni a fost neutru (zero) atât pentru M. cât și pentru bugetul statului.
În mod evident, organele de inspecție fiscală au încălcat principiul fundamental privind neutralitatea sistemului TVA prevăzut de Directiva CE nr. 112/2006 privind sistemul comun al TVA și în deciziile CJUE invocate la paragrafele de mai sus. Observăm că organele de inspecție fiscală nu contestă faptul că taxele de aeroport facturate societății noastre de către furnizori sunt aferente desfășurării de operațiuni taxabile, ceea ce înseamnă că în mod implicit organele de inspecție fiscală admit faptul că societatea! noastră a îndeplinit principiul general de deductibilitate în materie de TVA enunțat la art. 145 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.
Organele de inspecție fiscală refuză însă să admită faptul că reclamanta este îndreptățită la rambursarea TVA aferentă serviciilor de handling facturate de aeroporturi, aspect care în fapt nu are un rezultat neutru pentru reclamanta, ci obligă societatea să suporte costul TVA aferent operațiunii, ducând așadar la încălcarea principiului general de deductibilitate în materie de TVA, la încălcarea principiului neutralității TVA și la îmbogățirea statului fără justă cauză.
După cum se susține și în concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, serviciul de handling al bagajelor pe aeroport este un serviciu efectuat pentru nevoile directe ale încărcăturii aeronavelor, în speță ale pasagerilor, și se încadrează în sfera operațiunilor scutite de taxă, în conformitate cu art. 143 alin. (1) lit. i) pct. 3 și art. 1441 din C. fisc.4.
Astfel, organele de inspecție fiscală apreciază că taxele de aeroport facturate de furnizori au fost scutite de TVA cu drept de deducere, ceea ce înseamnă că (i) furnizorii nu ar fi trebuit să colecteze TVA asupra valorii acestora, în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal și reclamanta nu trebuia să plătească TVA în cauză către furnizori. Rezultatul aplicării acestui mecanism ar fi fost tot neutru (zero), ca și în cazul mecanismului aplicat de către Reclamanta, descris mai sus.
Prin mecanismul TVA (de colectare si deducere a TVA) aplicat de reclamanta statul nu a suferit și nici nu va suferi absolut niciun prejudiciu.
Mai mult decât atât, expertul confirmă că reclamanta a procedat cu bună-credință la plata acestor facturi purtătoare de TVA. Amintind speța mai sus evocată, se confirmă că reclamantaei ar fi trebuit cu atât mai mult să i se permită dreptul de rambursare a TVA plătit, cu cât nu a existat nici cea mai mică bănuială că aceasta ar fi avut intenția de fraudare a bugetului statului. La momentul acesta, singura afectată de măsurile dispuse prin actele administrative contestate este reclamanta, întrucât organele fiscale nici nu au restituit TVA colectată de către aeroporturi, ca să poată măcar susține că a existat o îmbogățire fără justă cauză a prestatorului, nici nu a acordat dreptul de deducere/rambursare către reclamanta, bugetul statului fiind cel îmbogățit fără justă cauză.
Pentru a asigura respectarea principiului neutralității fiscale, organele de inspecție fiscală trebuiau să aplice complementar măsurile necesare $i în cadrul aeroporturilor, prin efectuarea unor controale încrucișate. Aceasta este și opinia regăsită în expertiza fiscală, în cadrul Capitolului III, fila 8, că „ANAF Cluj trebuia sâ se autosesizeze și să dispună... efectuarea unui control fiscal la Aeroportul Cluj, Oradea și Sibiu unde pe baza celor două principii să anuleze TVA colectat de către aceștia de la clientul M. A. Transilvania SRL, serviciile facturate nefiind în sfera de aplicare a TVA, precum și sâ dispună stornarea facturilor către M. și reemiterea acestora fără TVA. (...) Apreciem corectă mențiunea ANAF cum că, corectarea greșelilor efectuate de către agenții economici nu se poate face pe baza bugetului de stat, dar dorim să subliniem și faptul că TVA este o operațiune neutră pentru agenții economici si pentru bugetul statului."
În cauză însă, prin controalele efectuate la unul dintre furnizorii reclamantei {RA Aeroportul Oradea), ANAF a confirmat că suma respectivă trebuia să fie colectată de furnizor, lipsind astfel de temei societatea noastră și pentru recuperarea sumei pe această cale.
În mod evident, reglementările legale invocate a nu permit unui contribuabil să rectifice informațiile cuprinse în deconturile de TVA aferente unei perioade care a fost supusă inspecției fiscale. Pe cale de consecință, rezultă că organele de inspecție fiscală nu au corelat, în cadrul verificării situației fiscale a reclamantaei, măsurile dispuse reclamantaei cu măsuri complementare dispuse pentru furnizorii Reclamantaei. Numai prin măsuri dispuse și în sarcina furnizorilor societății noastre, de îndreptare a greșitei colectări a TVA, s-ar fi ajuns la asigurarea neutralității fiscale în materie de TVA,
Nu în ultimul rând, constituie o încălcare evidentă a principiului bunei credințe, reglementat de art. 12 din Codul de procedură fiscală, atitudinea organelor de inspecție fiscală de a încerca practic o dublă colectare a aceleiași taxe, pe de o parte prin obligarea reclamantaei la plata acestei sume, iar pe de altă parte, prin confirmarea plății de TVA deja efectuate de către furnizorii noștri. Situația la care ar fi trebuit să se ajungă în final este emiterea facturilor fără TVA, necolectarea TVA de către Aeroporturi, respectiv neplata facturilor cu TVA, și în consecință, neexercitarea dreptului de deducere/rambursare al TVA de către reclamantă..
În situația de față, printr-o aplicare neunitară a legislației în materie de TVA la nivelul reclamantei si la nivelul furnizorilor, organele de inspecție fiscală au stabilit în sarcina sa măsuri al căror efect este acela că reclamanta ar trebui să suporte cuantumul TVA aferentă serviciilor de handling prestate de aeroporturi.
Tratamentul fiscal aplicat neunitar a dus la refuzarea dreptului la rambursarea TVA pentru M., în timp ce în cazul aeroporturilor ce au emis facturi cu TVA către reclamanta, a fost confirmată corectitudinea colectării TVA și virarea taxei către bugetul statului. Aceste măsuri stabilite de organele de inspecție fiscală nu au drept rezultat o aplicare corectă a tratamentului TVA pentru servicii de handling.
Or, deși efectul operațiunilor desfășurate între reclamantă și aeroporturi a fost unul corect, neutru, organele fiscale dau dovadă de rea-credință în administrarea și colectarea taxelor, în detrimentul unui contribuabil care a acționat cu bună credință și care, totuși, este pus în situația de a suporta de două ori cuantumul TVA aferent serviciilor de handling prestate de aeroporturi.
Nu în ultimul rând, întrucât obligația suplimentară este nelegală, rezultă că și obligația de plată a majorărilor și penalităților în cuantum de 1.526,59 lei stabilită prin Decizia de impunere 1 și Raportul de inspecție fiscală 1, este nelegală potrivit principiului accesorium sequitur principalem.
Arată că atât Decizia de impunere 1, pentru perioada 13.07._11, cât și Decizia de impunere 2, sunt nelegale, pentru motivele expuse în continuare.
Una dintre măsurile impuse M. prin Decizia de impunere 1 a fost refuzul dreptului de deducere al TVA în cuantum de 9.156,78 lei înscrisă în facturile emise de aeroporturi cu privire la servicii de handling pentru perioada 13.07._11.
De asemenea, conform Deciziei de impunere 2, organele de inspecție fiscală nu au permis M. să ) deducă TVA în cuantum de 21.029 lei înscrisă în facturile emise de aeroporturi cu privire la servicii de handling pentru perioada 01.08._11. Conform reglementărilor fiscale în materie de TVA, reclamanta avea dreptul de a deduce aceste sume de TVA.
Prin urmare, începând cu data de 13.07.2011, tratamentul TVA aplicabil serviciilor de handling este reglementat de art. 143 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal coroborat cu art. 9 alin. (1) din Instrucțiuni conform căruia "în sensul art. 143 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, se aplică scutirea de taxă în cazul companiilor aeriene care în principal realizează transport internațional de persoane și/sau de mărfuri efectuat cu aeronave [...]". în baza acestei prevederi legale, scutirea de TVA se aplică "în cazul companiilor aeriene", cu alte cuvinte, în cazul în care serviciile sunt prestate și facturate către o companie aeriană, nemaiexistând o prevedere legală care să permită aplicarea scutirii de TVA în cazul în care serviciile de handling nu sunt facturate direct către companiile aeriene, intermediarilor nu li se mai aplică scutirea de TVA. Acest tratament fiscal este confirmat și de Direcția de legislație în domeniul TVA din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin adresa nr._/02.07,2012 transmisă unuia dintre furnizorii Reclamantaei, respectiv societății T.D. M. Trading SRL, adresă anexată cererii introductive.
În concluzie, având în vedere că reclamanta nu se califică drept o companie aeriană, aeroporturile din Cluj, Sibiu și Oradea au procedat în mod corect la aplicarea TVA asupra valorii serviciilor de handling facturate către M., începând cu data de 13.07.2011.
Așadar, invocarea de către organele fiscală a motivului conform căruia serviciile de handling facturate de aeroporturile din Cluj, Sibiu și Oradea ar fi fost scutite de TVA este vădit netemeinică și nelegală pentru perioada ulterioară datei de 13.07.2011, întrucât prevederea legală în baza căreia se aplica această scutire (art. 9 alin. (7) din Instrucțiuni) a fost abrogată începând cu data de 13.07.2011.
În consecință, având în vedere argumentele legale invocate mai sus, consideră că este nelegală nerecunoașterea dreptului societății M. de a deduce TVA cu privire la serviciile de handling facturate de către aeroporturi începând cu data de 13.07.2011, în cuantum total de 30.185,78 lei (9.156,78 lei conform Deciziei de impunere 1, plus 21.029 lei conform Deciziei de impunere 2).
În cursul perioadelor care au făcut obiectul celor două inspecții fiscale, M. a emis facturi aferente unor servicii de handling prestate în legătură cu aeronavele aparținând unor companii aeriene stabilite în afara Uniunii Europene. în conformitate cu prevederile legale în vigoare, aceste servicii sunt scutite de TVA cu drept de deducere și din acest motiv M. nu a colectat TVA în legătură cu aceste facturi.
În cadrul ambelor inspecții fiscale, organele de inspecție fiscală au considerat că M. avea obligația de a colecta TVA asupra valorii serviciilor de handling prestate în legătură cu aeronavele aparținând unor companii aeriene stabilite în afara României, întrucât:
Serviciile de handling prestate în legătură cu aeronavele aparținând unor companii aeriene ar fi scutite de TVA cu drept de deducere în baza art. 143 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal.
Stabilirea în sarcina M. a sumei totale 9.441,34 lei de (6.798,34 lei conform Deciziei de impunere 1 și 2.643 lei conform Deciziei de impunere 2) reprezentând TVA colectată aferentă serviciilor de handling prestate în legătură cu aeronavele aparținând unor companii aeriene stabilite în afara Uniunii Europene este nelegală și în vădită contradicție cu reglementările legale în materie de TVA, așa cum sunt acestea statuate în Codul fiscal.
Arată că serviciile de handling prestate de M. în aeroporturile din România și facturate de M. către clienții săi, companii aeriene din afara Uniunii Europene, în legătură cu aeronavele aparținând unor companii aeriene, sunt Impozabile în România.
Pe de altă parte, conform prevederilor art. 143 alin. (1) lit. i) pct. 3. din Codul fiscal, aceste servicii sunt scutite de TVA cu drept de deducere, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile enunțate la art. 9 din Instrucțiuni.
Prin urmare, serviciile de handling prestate de M. în aeroporturile din România și facturate de M. către companii aeriene din afara Uniunii Europene în legătură cu aeronavele care aparțin acestora sunt scutite de TVA cu drept de deducere, dacă M. deține documentele menționate anterior, nefiind necesare alte formalități. în acest sens, din evidențele interne ale M. (și anume din documentele întocmite conform procedurilor interne ale M. în legătură cu aeronavele pentru care se prestează serviciile) rezultă în mod clar faptul că serviciile sunt în legătură cu aeronavele aparținând companiilor aeriene din afara României.
Pe de altă parte, prin cele două Decizii de soluționare a contestațiilor, pentru a susține faptul că M. ar datora TVA pentru serviciile de handling prestate către companii aeriene din afara României, organele de inspecție fiscală invocă textul unei adrese emise de ROMATSA. În data de 21.12.2006, având ca subiect "Metodologia privind aplicarea TVA de la 01.01.2007".
Prin această adresă Romatsa informează clienții săi că va aplica TVA asupra valorii serviciilor de navigație aeriana prestate, cu excepția celor pentru care sunt îndeplinite simultan următoarele trei condiții: "o) beneficiarul serviciilor este operator/companie aerian/ care operează pe bază de câștig (venituri) și c) în principal pe rute internaționale". De asemenea, Romatsa solicită clienților săi ca pentru a justifica îndeplinirea condițiilor de la pct. a) și b), să prezinte "Certificatul de operator aerian, inclusiv anexe, acordat de Administrația Națională a Aviației Civile din statul de rezidență al operatorului, în care să se menționeze expres faptul că operatorul este certificat să efectueze operațiuni de transport aerian comercial".
În mod evident, o simplă adresă emisă de o societate comercială care solicită clienților săi să prezinte anumite documente în vederea aplicării scutirii de TVA pentru serviciile de handling prestate nu poate fi reținută ca producând efecte juridice pentru M. în relația dintre M. și partenerii săi de afaceri, și nu valorează în nici un caz act normativ.
Este evident faptul că organele de inspecție fiscală au obligația de a invoca exclusiv prevederile legale în vigoare atunci când stabilesc tratamentul fiscal al unor operațiuni, fără ca la stabilirea acestui tratament fiscal să aibă în vedere practicile și opiniile unor companii. în atare situație, motivarea organelor de inspecție fiscală prin invocarea adresei emise de Romatsa ca și argument pentru a solicita Reclamantaei să prezinte certificatul de operator aerian pentru companiile aeriene din afara României este lipsită de temei legal.
Totodată, este de asemenea nelegală și netemeinică stabilirea sumei de TVA colectată de 9.441,34 lei (6.798,34 lei conform Deciziei de impunere 1 și 2.643 lei conform Deciziei de impunere 2) în sarcina societății M., cu privire la serviciile de handling prestate pentru aeronavele aparținând unor companii aeriene din afara Uniunii Europene.
Același regim trebuie aplicat și obligației de plată a majorărilor și penalităților în cuantum de 138,24 lei (stabilite prin Decizia de impunere 1), potrivit principiului accesorium sequitur principale, atâta timp cât M. nu avea obligația de a colecta TVA asupra valorii serviciilor de handling prestate pentru aeronavele aparținând companiilor aeriene din afara Uniunii Europene.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Învederează că reclamanta contesta cele reținute de organul de control si de către cel de soluționare a contestației fara însa a demonstra nelegalitatea poziției acestora, neinvocând aspecte noi fata de cele cuprinse in contestațiile in a căror soluționare au fost emise deciziile atacate.
Analizând actele si lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Prin Decizia nr.193/2012 reclamanta a contestat suma de 220.228 lei reprezentând suma de 218 563 lei TVA și suma de 1.665 lei majorări de întârziere.
Cu privire la TVA în sumă de 211.765 organul de soluționare a contestației a reținut următoarele aspecte:
-societatea petiționara are "contracte" încheiate cu Aeroporturile din Cluj-N., Oradea si Sibiu, conform cărora, in scopul eficientizarii timpului privind onorarea plaților de către companiile aeriene particulare ce operează ocazional aviație generala, neavand încheiat contract de operare si handling, solicita servicii . SRL
-s-a convenit ca. incasarea tarifelor aeroportuare (aterizare, iluminare, parcare, tarif de pasageri, tarif de servicii rampa) cuvenite aeroporturilor sa fie efectuate de . SRL, in baza "fisei de taxare- charge note" întocmită de reprezentanții aeroporturilor si contra¬semnată de un reprezentant al contestatoarei
-in baza "fiselor de taxare-charge note" in care este înscrisa compania aeriana pentru care se prestează serviciile, aeroportul emite facturi către . SRL, care refactureaza serviciile către compania aeriana, urmând sa încaseze si sa achite contravaloarea acestora
-serviciile prestate de aeroporturi, mai sus menționate, facturate către . SRL si refacturate de aceasta companiilor aeriene, sunt servicii pentru nevoile directe ale aeronavelor si/sau pentru încărcătura acestora, conform art.143(1), lit.i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
-scutirea de TVA, prevăzuta de art.143(1), lit.i) Cod fiscal, se aplica, atât pentru serviciile efectuate in beneficiul direct al companiilor aeriene, cat si in situația in care, intre furnizor/prestator si compania aeriana se interpune un intermediar, conform art.9 din O.M.F.P.nr.2222/2006, cu modificările si completările ulterioare.
Urmare a celor prezentate si aplicând prevederile art.143(1, M pct.3 Cod fiscal si art.9(7) din O.M.F.Pnr.2222/2006, echipa de inspecție fiscala nu a acordat . SRL, drept de deducere a TVA in suma de 211.765 lei pentru serviciile facturate cu TVA, acesteia, de Aeroporturile din Cluj-N.. Oradea. Sibiu si refacturate de . SRL, către companiile aeriene.
Potrivit art.143(1) lit.i), pct.3 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, se arata:
„(1) Sunt scutite de taxă: [...] i) în cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport internațional de persoane și/sau de bunuri cu plată, următoarele operațiuni:
3. prestarea de servicii, altele decât cele prevăzute la pct.1 sau la art 144 indice 1, efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor și/sau pentru încărcătura acestora”.
Conform art.9 (7) din O.M.F.P.nr.2222/2006 cu modificările si completările ulterioare privind Instrucțiunile de aplicare a scutirii de TVA pentru operațiunile prevăzute la art.143 alin.(1) lit.a)-i) din Legea nr.571/ 2003 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin O.M.F.P.nr.3419/ 2009, se precizează:
„(7) Justificarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată se realizează pe baza documentelor care atestă că livrările de bunuri și prestările de servicii sunt destinate scopurilor prevăzute de lege și a certificatului prevăzut la alin.(5) pentru companiile aeriene stabilite în România. Scutirea prevăzută la art. 143 alin.(1) liti) din Codul fiscal se aplică atât pentru livrările de bunuri/prestările de servicii realizate în beneficiul direct al companiilor aeriene, cât și în situația în care între furnizori/prestatori și compania aeriană se interpune un agent de navă [...]."
Potrivit cadrului legislativ enunțat, sunt scutite de TVA, in cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene ce realizează, in principal transport internațional de persoane si/sau de bunuri cu plată, prestările de servicii, efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor si/sau pentru încărcătura acestora.
Scutirea de TVA, prevăzuta la art. 143 (1), lit.i) Cod fiscal, se aplica, atât pentru serviciile efectuate in beneficiul direct al companiilor aeriene, cat si in situația in care, intre furnizor/prestator si compania aeriana se interpune un intermediar, conform art.9(7) din O.M.F.P.nr.2222/2006, cu modificările si completările ulterioare.
Potrivit dispozițiilor legale citate, taxele de aeroport facturate de aeroporturi către . SRL, in legătura cu servicii prestate pentru beneficiul final al unor companii aeriene din alte state membre UE, sunt scutite de TVA, drept urmare, aceste servicii, trebuiau facturate de aeroporturi fara TVA, petenta neavand drept de deducere a TVA din aceste facturi.
Prin Decizia de soluționare a contestației nr.426/2C12 reclamanta a contestat suma de_ lei reprezentând TVA respins la rambursare, potrivit art.143(1) lit.i), pct.3 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, se arata:
„(1) Sunt scutite de taxă: [...] i) în cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport internațional de persoane și/sau de bunuri cu plată, următoarele operațiuni:
3. prestarea de servicii, altele decât cele prevăzute la pct.1 sau la art. 144 ind.1 efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor și/sau pentru încărcături acestora:"
La art.9(7) din O.M.F.P.nr.2222/2006 cu modificările si completările ulterioare privind Instrucțiunile de aplicare a scutirii de TVA pentru operațiunile prevăzute la art.143 alin.(1) lit.a)-i) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin O.M.F.P.nr.3419/ 2009, se precizează:
„(7) Justificarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată se realizează pe baza documentelor care atestă că livrările de bunuri și prestările de servicii sunt destinate scopurilor prevăzute de lege și a certificatului prevăzut la alin.(5) pentru companiile aeriene stabilite în România. Scutirea prevăzută la ari. 143 alin.(1) lit.i) din Codul fiscal se aplică atât pentru livrările de bunuri/prestările de servicii realizate în beneficiul direct al companiilor aeriene, cât și în situația în care între furnizori/prestatori și compania aeriană se interpune un agent de navă [...]."
Potrivit cadrului legislativ enunțat, sunt scutite de TVA, in cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene ce realizează, in principal transport internațional de persoane si/sau de bunuri cu plată, prestările de servicii, efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor și/sau pentru încărcătura acestora.
Scutirea de TVA, prevăzuta ia art. 143(1), lit.i) Cod fiscal, se aplica, atât pentru serviciile efectuate in beneficiul direct al companiilor aeriene, cat si in situația in care, intre furnizor/prestator si compania aeriana se interpune un intermediar, conform art.9(7) din O.M.F.P.nr.2222/2006, cu modificările si completările ulterioare.
Conform dispozițiilor legale citate, taxele de aeroport facturate de aeroporturi către . SRL, in legătura cu servicii prestate pentru beneficiul final al unor companii aeriene din alte state membre UE, sunt scutite de TVA, drept urmare, aceste servicii, trebuiau facturate de aeroporturi fara TVA, petenta neavarsd drept de deducere a TVA din aceste facturi.
In decizie se mai arată că furnizorii reclamantei au omissa evidențieze scutirea, nu trebuia nici sa-l deducă, prin urmare, recuperarea TVA, despre care vorbeam, nu se face de la bugetul statului (prin decont de TVA), ci exact de la cel care nu trebuia sa-l colecteze si sa-l piateasca la buget, respectiv de la furnizor.
Reține că societatea avea posibilitatea de a solicita furnizorilor sai (aeroporturile Sibiu, Oradea), corectarea facturilor emise, in conformitate cu prevederile art.159(1), lit.b Cod fiscal, respectiv:
„(1) Corectarea informațiilor înscrise în facturi sau în alte documente care țin loc de factură se efectuează astfel:
b) în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informațiile din documentul inițial, numărul și data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de altă parte, informațiile și valorile corecte, fie se emite un nou document conținând informațiile și valorile corecte și concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numărul și data documentului corectat."
Potrivit prevederilor legale citate, reglarea si clarificarea situației prezentate, se putea realiza anterior controlului, prin emiterea de către furnizori a facturilor de stornare a operațiunilor menționate, facturate eronat cu TVA, si emiterea de facturi corecte, fara TVA (operațiuni scutite), concomitent cu inregistrarea acestora în evidentele contabile si . TVA ulterior, atât de către furnizor, cat si de către petentaă, ocazie cu care situația in cauza, putea fi corectata.
Analizând aceasta problemă expusa în ambele Decizii de soluționare a contestației, din perspectiva directivei nr. 112/2006 a CE privind sistemul comun al TVA, Tribunalul reține că Principiul neutralității TVA reprezintă aplicarea în materia TVA a principiului legal general al nediscriminării, întrucât competitorii nu pot fi tratați în mod diferit din perspectiva TVA.
Principiul sistemului comun de taxa pe valoarea adăugată presupune existenta unui Impozit general pe consumație aplicat asupra bunurilor si serviciilor, direct proporțional cu prețul acestora, indiferent de numărul tranzacțiilor care au loc in procesul de producție si distribuție înainte de etapa perceperii impozitului. La fiecare tranzacție, taxa pe valoarea adăugata, calculata in funcție de prețul bunurilor si serviciilor conform cotei de impunere aplicabile, va fi exigibila după deducerea cuantumului taxei pe valoarea adăugata suportate direct prin intermediul diferitelor componente ce se reflecta in costul bunurilor sau serviciilor.
Potrivit art. 1 din Directiva CE nr. 112/2006 privind sistemul comun al TVA ("Directiva 112/2006"), aplicabilă în România după data aderării țării noastre la Uniunea Europeană, „[...] La fiecare tranzacție,1 TVA, calculata în funcție de prețul bunurilor și serviciilor conform cotei de impunere aplicabile, va fi exigibilă după deducerea cuantumului TVA suportate direct prin intermediul diferitelor componente ce se reflectă în costul bunurilor sau serviciilor.". Din această prevedere rezultă că un principiu de bază în materie de TVA este neutralitatea impunerii.
Acest principiu este menționat de asemenea și la art. 3 lit. a) din Codul fiscal, care precizează următoarele:
Impozitele și taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii: neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiții egale investitorilor, capitalului român și străin".
Faptul că reclamantei nu i-a fost recunoscut dreptul de rambursare a TVA aferentă serviciilor de handling prestate de aeroporturi în legătură cu aeronavele, facturate de aeroporturi, semnifică suportarea de către aceasta a sumei totale de TVA de 202.607,94 lei, în condițiile în care, conform principiului neutralități, impactul operațiunii asupra reclamantei ar trebui să fie neutru.
Acest argument este susținut și de concluziile formulate de către expertul desemnat de instanță, ca răspuns la obiectivul nr. 2.3., (fila 7) din raportul de expertiză, în sensul că, din moment ce reclamanta a achitat furnizorilor săi întreaga valoare a facturilor, inclusiv TVA, și a pierdut în urma constatărilor organelor de inspecție dreptul de deducere a TVA, rezultă că reclamanta este pusă în situația de a achita TVA de doua ori. Or, principiul neutralității TVA a fost implementat tocmai pentru a se evita astfel de duble impuneri, prin dreptul de deducere al TVA se asigură că această taxă este tocmai un impozit indirect, reflectat asupra consumatorului final.
Astfel, reclamanta a plătit suma de TVA către furnizorii săi, cum rezultă și din expertiza efectuată în cauză, având în vedere documentele contabile analizate, furnizorii au plătit suma de TVA către bugetul statului și reclamanta a recuperat suma de TVA prin deconturile de TVA. Rezultatul acestei operațiuni a fost neutru (zero) atât pentru reclamantă cât și pentru bugetul statului.
Acest rezultat este în concordanță cu Directiva 2006/112/CE și cu jurisprudența CJUE în materie de TVA care consacră principiul neutralității fiscale a sistemului de TVA, astfel:
Hotărârea CJUE în cazul C-153/11 menționează la pct. 35 faptul că regimul de deduceri stabilit prin Directiva TVA urmărește să elimine în întregime sarcina TVA datorată sau plătită de agentul economic în cadrul tuturor activităților sale economice. Astfel, sistemul comun de TVA urmărește să garanteze perfecta neutralitate în ceea ce privește sarcina fiscală corespunzătoare tuturor activităților economice.
Hotărârea CJUE în cazul C-285/11 menționează la pct. 40 faptul că
Rezultă că dreptul de deducere nu poate fi refuzat unei persoane impozabile decât dacă se stabilește, în raport cu elemente obiective, că această persoană impozabilă, căreia i~au fost livrate bunurile sau i-au fost prestate serviciile care justifică dreptul de deducere, știa sau ar fi trebuit să știe că, prin achiziționarea acestor bunuri sau a acestor servicii, a participat la o operațiune implicata într-o fraudă privind TVA săvârșită de furnizor sau de un alt operator care a intervenit în amonte sau în aval în lanțul acestor livrări sau al acestor prestări .
Directiva a șasea nu conține o prevedere expresa pentru situația in care TVA este menționata din eroare . să fie datorată. In consecința, atâta timp cat aceasta lacuna nu a fost complinită de legislația comunitara, revine statelor membre sarcina de a oferi o soluție sub acest aspect.
In acest sens, Curtea a arătat deja că, pentru a se asigura neutralitatea TVA, statele membre au datoria de a reglementa in sistemul juridic intern posibilitatea de a corecta orice suma menționata din eroare, daca cel care a emis factura face dovada ca a acționat cu buna-credinta.
Prin raportul de inspecție fiscală care a făcut obiectul Deciziei de soluționarea a contestației nr. 192/2012, diferența de TVA colectata in suma de 20.989 lei (Anexa nr.1 la RIF) stabilita de echipa de control, din care face parte si suma de 6.798 lei contestata de reclamantă, s-au reținut următoarele:
-in perioada verificata, aferent serviciilor de handling prestate de societate si considerate de aceasta ca fiind scutite cu drept de deducere, conform art. 143(1), lit.i) Cod fiscal, nu au fost indeplinite condițiile de scutire TVA, prevăzute la art.9, alin.5 si 7 din O.M.F.P.nr.2222/2006, cu modificările si completările ulterioare, respectiv:
-in cazul companiilor aeriene stabilite in România (Anexa nr.1 la RIF), societatea nu a prezentat certificatul care atesta, faptul ca activitatea acestora consta, in principal, in transport International de persoane si/ sau mărfuri, certificat eliberat de Direcția generala de aviație civila din cadrul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii
-pentru companiile aeriene care nu sunt stabilite in România (Anexa nr.1 la RIF), agentul economic nu a prezentat certificatul de operator aerian (AOC), care sa ateste faptul ca, beneficiarul serviciilor este companie aeriana.
F. de cele expuse, inspecția fiscaia constatând ca societatea nu îndeplinește condițiile legale de scutire de TVA, mai sus invocate, a stabilit in sarcina acesteia, o diferența de TVA in suma de 20.989 iei (Anexa nr.1 la RIF) incluzând si suma de 6.798 lei contestata de petenta.
Suma de 6.798 Iei reprezintă diferența de TVA colectata de echipa de control aferent serviciilor prestate de petenta către companiile aeriene nestabilite in România, pentru care agentul economic nu a prezentat certificatul de operator aerian (AOC), care sa ateste ca, beneficiarul serviciilor este companie aeriana.
In drept, potrivit art.9, alin.1 si 5 din O.M.RP.nr.2222/2006 privind aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a scutirii de TVA pentru operațiunile prevăzute la art.143 alin.(1) lit. a)-i)s art.143 alin. (2) și art. 144A1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aduse de O.M.F.P.nr.3419.2009, se arata:
(1) în sensul art.143 alin.(1) liti) din Codul fiscal, se aplică scutirea de taxă în cazul companiilor aeriene care în principal realizează transport internațional de persoane și/sau de mărfuri efectuat cu aeronave, pentru următoarele operațiuni:
(5) In cazul companiilor aeriene care nu sunt stabilite în România. în scopul aplicării scutirilor se va considera că activitatea acestora constă întotdeauna, în principal, în transportul internațional de persoane si/sau mărfuri efectuat cu plată. în cazul companiilor aeriene stabilite în Român Direcția generală aviație civilă din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii va emite un certificat care atestă faptul că activitatea acestora constă, în principat, în transportul internațional de persoane și/sau de mărfuri efectuat cu plată, care va fi transmis în copie furnizorilor/prestatorilor, ca document justificativ pentru aplicarea scutirii. Certificatul va fi eliberat la solicitarea companiilor aeriene, "
Potrivit cadrului legislativ citat, scutirea de TVA, se aplica numai „în cazul companiilor aeriene care în principal realizează transport internațional de persoane și/sau de mărfuri [...]."
Pentru a beneficia de scutirea de TVA, in cazul companiilor aeriene care nu sunt stabilite în România, in conformitate cu prevederile legale citate, asa cum au reținut si organele de control, agentul economic trebuie sa prezinte certificatul de operator aerian, care sa ateste faptul ca, beneficiarul serviciilor este companie aeriana.
In acest sens, prin adresa fara număr datata 21.12.2006, emisa de ROMATSA, depusa de organul de inspecție fiscala la dosarul cauzei (si cunoscuta de petiționara), având ca subiect „Metodologia privind aplicarea TVA de fa 01.01.2007", data ca Circulara pentru plătitorii de TVA, RA „Administrația R. a Serviciilor de Trafic Aerian", precizează ca, in conformitate cu dispozițiile art. 143(1), lit.i), pct.3 Cod fiscal, citate in prezenta, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de scutire de TVA J) în cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport internațional de persoane și/sau de bunuri cu plată", condiții ce trebuie îndeplinite simultan, respectiv:
a) beneficiarul serviciilor este operator (companie) aeriana
b) operează pe baza de castig (cu plata) si
c) in principal, pe rute internaționale"
sunt necesare, următoarele:
1. copia Certificatului de Operator Aerian (AOC), cu anexele, acordat de Administrația Naționala a Aviației Civile din statul de rezidenta al operatorului, care „sa menționeze expres, faptul ca operatorul este certificat sa efectueze operațiuni de transport aerian comercial si sa fie in termenul de valabilitate"
Companiile aeriene înregistrate in alte state care îndeplinesc condițiile de la lit.a si b, vor fi considerate, pentru scopul aplicării scutirii de TVA in România, ca operand, in principal, pe rute internaționale.
Referitor la argumentele invocate de contestatoare, conform cărora, „M. deține documentele justificative, care identifica in mod expres companiile aeriene din afara UE, cărora le aparțin aeronavele in legătura cu care sunt prestate serviciile", nefiind necesare alte formalități, respectiv prezentarea certificatului de operator aerian, se retine:
-pentru serviciile prestate de petenta către companii aeriene care nu sunt stabilite in România (Anexa nr.1 la RIF), aceasta nu a prezentat certificatul de operator aerian (AOC), care sa ateste faptul ca, beneficiarul serviciilor este companie aeriana
-asa cum reiese si din constatările echipei de inspecție fiscala, reluate in Referatul cu propuneri de solutionare.din evidentele interne ale societății, respectiv fisele interne de lucru, completate pentru fiecare zbor, rezulta ca, o fisa interna de lucru intocmita de un angajat al societății nu atesta faptul ca, beneficiarul serviciilor este o companie aeriana, scutirea de TVA aplicandu-se pentru acestea
"Certificatul de operator aerian (AOC) este singurul document emis de o autoritate competenta, care justifica cele de mai sus, si in care se regăsesc tipurile de zboruri- transport internațional de persoane și/sau de mărfuri efectuat cu piața, pentru care companiile aeriene sunt autorizate, tipurile de aeronave si numerele de înmatriculare ale acestora.
De asemenea, potrivit alin.7 al art.9 din O.M.FP.nr.2222/2006, asa cum a fost modificat de O.M.F.P.nr.3419/2009, se arata ca:
„(7) Justificarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată se realizează pe baza documentelor care atestă că livrările de bunuri și prestările de servicii sunt destinate scopurilor prevăzute de lege și a certificatului prevăzut la alin.(5) pentru companiile aeriene stabilite în România. [...] Scutirea de taxă pentru prestările de servicii prevăzute la art.143 alin.(1) liti) pct.1 și 3 din Codul fiscal se justifică de către prestatorul serviciilor, în măsura în care locul prestării serviciilor este considerat a fi în România. în conformitate cu prevederile art. 133 din Codi fiscal și dacă acesta ar fi fost persoana obligată la plata taxei, conform art.1 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul în care nu se aplică o scutire de taxă. [...]."
În conformitate cu prevederile iegale citate, scutirea de TVA pentru prestările de servicii de la art.143(1). Lit i). pct.3 Cod fiscal, se justifică de prestatorul serviciilor, in măsura în care locul prestării serviciilor este considerat a fi în România, potrivit art.133 Cod fiscal, si daca acesta ar fi fost persoana obligată la plata TVA, conform art. 150(1) Cod fiscal, in cazul în care nu se aplica o scutire de TVA.
Conform art.133(7), lit.a) Cod fiscal, serviciile efectuate de M. sunt considerate ca având locul prestării in România, iar serviciile de handling prestate de M. in aeroporturile din România si facturate clienților săi, companii aeriene din afara UE. in legătura cu aeronav aparținând unor companii aeriene, sunt impozabile in România, astfel:
„ (7) Prin excepție de la prevederile alin. (2), locul următoarelor servicii este considerat a fi:
a) în România, pentru serviciile constând în activități accesorii transportului, precum încărcarea, descărcarea, manipularea și servicii similare acestora, servicii constând în lucrări asupra bunurilor mobile corporale și evaluări ale bunurilor mobile corporale, servicii de transport de bunuri efectuate în România, când aceste servicii sunt prestate către o persoană impozabilă nestabilită pe teritoriul Comunității, dacă utilizarea și exploatarea efectivă a serviciilor au loc în România:"
Întrucât potrivit celor de mai sus, locul prestării serviciilor, in speța, este considerat a fi in România, iar justificarea scutirii de TVA pentru serviciile prestate de petenta către companii aeriene care nu sunt stabilite in România, se efectuează de către prestatorul de servicii, respectiv S.C. MENZÎES A. Transilvania SRL, in concordanta cu cele specificate anterior prin prezenta, societatea nu poate beneficia de scutire de TVA pentru aceste operațiuni.
Prin urmare, conform art.158(1) Cod fiscal, care precizează ca: "(1) Orice persoană obligată la plata taxei poartă răspunderea pentru calcularea corectă și plata la termenul legal a taxei către bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a decontului și declarațiilor prevăzute la art. 156A2-156A4. fa organul fiscal competent, conform prezentului titlu și legislației vamale în vigoare."
Contestatoarea avea obligația de a colecta TVA in suma de 6.798 lei, având in vedere ca, pentru serviciile prestate de aceasta către companii aeriene care nu sunt stabilite in România, petenta nu a prezentat certificatul de operator aerian (AOC), ce atesta faptul ca, beneficiarul serviciilor este companie aeriana.
F. de cele constatate, se retine ca societatea datorează diferența de TVA colectata in suma de 6.798 lei, din totalul TVA colectat stabilit de inspecția fiscala in valoare de 20.989 lei, motiv pentru care contestația petentei, se va respinge ca neîntemeiata pentru acest capăt de cerere in suma de 6.798 lei.
Pe cale de consecința fiscala, si potrivit principiului de drept „accesoriul urmează principalul", societatea datorează si majorările de întârziere aferente in suma de 138 lei (Anexa nr.8 la RIF), contestația petentei urmând a se respinge ca neîntemeiata si pentru acest capăt de cerere.
Cu privire la suma de 2643 evidențiata în Decizia de soluționare a contestației nr. 426/2012, reținuta de organele fiscale ca TVA suplimentar, Tribunalul va respinge cererea reclamantei deoarece a emis facturi de prestări servicii în regim de scutire de TVA către mai multe companii străine care nu au putut dovedi că sunt companii aeriene si că realizează cu plată transport internațional de persoane si/sau mărfuri în sensul că, nu au prezentat un certificat de operator aerian (AOC) în conformitate cu dispozițiile art. 9(5) din O.M.F.P. nr. 2222/2006 cu modificările si completările ulterioare.
Pentru serviciile prestate de reclamantă către companii aeriene care nu sunt stabilite în România, aceasta nu a prezentat certificatul de operator aerian (AOC) care să ateste faptul că beneficiarului serviciilor este compania aeriană.
Evidențele interne ale societății, respectiv fișele interne de lucru completate pentru fiecare zbor, întocmite de angajați ai societății nu pot atesta faptul că, beneficiarul serviciilor este o companie aeriană, scutirea de TVA aplicându-se doar pentru acestea.
Certificatul operator aerian este singurul document emis de o autoritate competentă, care justifică cele arătate mai inainte și în care se regăsesc tipurile de zboruri-transport internațional de persoane si/sau de mărfuri efectuat cu plată, pentru care companiile aeriene sunt autorizate, tipurile de aeronave si numerele de înmatriculare ale acestora. Scutirea de TVA pentru prestările de servicii prevăzute de art. 143 alin (1) lit. i) pct 3 Cod fiscal se justifică de prestatorul de servicii, pentru serviciile furnizate in Romania
Așadar, reclamanta avea obligația de a colecta TVA în sumă de 2643, cat timp nu a prezentat certificatul de oparator aerian.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. M. A. ROMANIA S.A, cu sediul în loc. Otopeni, Calea Bucureștilor nr. 224E, incinta Aeroport Internațional Henri C. București, jud. Ilfov, CUI_, înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J_, cu sediul procesual ales la SCA Z. R. & PARTNERS, cu sediul în București, ., sector 2, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N. Piața A. I. nr. 19, jud.Cluj.
Anulează în parte Decizia nr. 193/2012 emisă de pârâtă pentru suma de_ lei reprezentând TVA si suma de 1527 lei reprezentând majorări de întârziere.
Anulează în parte Decizia nr. 426/ 2012 emisă de pârâtă pentru suma de_ lei reprezentând TVA.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Iulie 2014.
Președinte, A. N. | ||
Grefier, L. C. |
Red.A.N.
Tehn.V.A.M.
4 ex./
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 82/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 716/2014.... → |
|---|
