Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Sentința nr. 5435/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5435/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 26-09-2014 în dosarul nr. 1550/117/2014
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5435/2014
Ședința publică de la 26 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-F. B.
Grefier C.-C. T.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant G. I. și pe pârât C. JUDEȚEANĂ DE PENSII CLUJ, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se constată că mersul dezbaterilor și poziția procesuală a părților au fost consemnate prin încheierea de ședință din data de 12.09.2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamanta G. I. în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII CLUJ, a solicitat anularea Hotărârii nr._/24.07.2013 pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu acordarea drepturilor ce i se cuvin, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că hotărârea atacată a fost dată cu greșita interpretare sau coroborare a probelor administrate, având în vedere că din aceste acte reiese că este îndreptățită să beneficieze de prevederile Legii nr.189/2000.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta C. Județeană de Pensii Cluj, a solicitat respingerea acțiunii și menținerea actului administrativ atacat.
În motivare, pârâta a arătat că nu poate verifica informațiile furnizate și pe cale oficială și în condițiile în care declarațiile notariale sunt laconice, tip, iar beneficiarii nici măcar nu trebuie să fie prezenți, consideră că numai instanța poate să ducă o notă de autenticitate care să stopeze acest avant ilegal, datorat facilității cu care a fost adoptată și prelungită această lege.
A mai arătat pârâta că așa cum reiese din adeverința școlarizare, perioada de școlarizare arată prezența în localitatea de plecare Horlacea în anii 1942-1945, deci după data refugierii care se pretinde că ar fi fost februarie 1941.
Prin sentința civilă nr. 65/14.02.2014 pronunțată in dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ .
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Prin Hotărârea nr._ emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000 din cadrul Casei Județene de Pensii Cluj ladata de 24.07.2013 a fost respinsă cererea de stabilire a calității de beneficiar al Legii nr 189/2000 formulată de reclamanta G. I. .
In fața organului administrativ, pentru dovedirea refugiului și a duratei acestuia reclamanta a depus copii ale declarații autentificate ale martorilor V. S. și L. G.. Din cuprinsul acestor declarații rezultă că in luna februarie 1941 ,din cauza persecuțiilor etnice la care a fost supusă impreună cu familia sa din motive etnice, reclamanta s-a refugiat din localitatea de domiciliul Horlacea, . in localitatea Huedin, apoi in . localitatea de domiciliu in luna martie 1945.
Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 189/2000 „ Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean roman, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 a avut de suferit persecutii din motive etnice, după cum urmează:
a) a fost deportata în ghetouri și lagare de concentrare din străinătate;
b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagare de concentrare;
c) a fost refugiata, expulzata sau strămutată în alta localitate*);(…)”.
Instanța a dispus audierea in cauză, pentru lămurirea aspectelor privind realitatea și durata refugiului reclamantei a martorilor R. V. și T. V., ale căror declarații se regăsesc la dosarul constituit de pârâtă.
In condițiile in care in cauză s-a probat imposibilitatea deplasării martorului L. G. la sediul instanței, din cauza varstei inaintate si a probleme grave de sănătate ( f.17) s-a dispus omiterea audierii acestuia.
Martorul V. S., audiat in fata instanție, a declarat că ii cunoștea pe părinții reclamantei iar aceștia, in anul 1940, au fost nevoiți să plece din localitatea Văleni in localitatea Huedin iar mai apoi in localitatea B. din cauza persecuțiilor la care erau supuși de legionari.
Instanta remarcă faptul că declaratiile martorilor nu concordă cu datele mentionate de reclamantă in cererea de recunoastere a drepturilor prevăzute de Legea nr 189/2000, pe de o parte, reclamanta invederând că a plecat in refugiu in februarie 1941 din localitatea Horlacea, . arate cine a exercitat asupra sa si a familiei sale persecuții pentru motive etnice, in timp ce în cuprinsul declarației notariale, martorii au confirmat datele cu privire la perioada refugiului și localitatea de domiciliu, fără să arate in ce au constat persecuțiile de natură etnică, făcând referire doar la cedarea Ardealului de Nord in urma Dictatului de la Viena.
In fața instanței domnul V. S. si-a modificat declarația notarială, indicând localitatea Văleni ca fiind locul din care a plecat familia reclamantei in refugiu, anul 1940 ca dată a plecării și detaliind cu privire la cei care au persecutat familia reclamantei,a făcut referire la legionari. Or, în România nu a existat un regim politic de tip legionar care să aibă printre obiective exercitarea de persecuții etnice asupra maghiarilor din teritoriile românești. Dacă au existat restricții impuse de autoritățile din acea vreme, acestea s-au vrut a fi măsuri de ordine publică, ce vizau toți locuitorii, indiferent de etnia lor.
Este necontestat faptul că reclamanta si familia sa erau cetățeni români de naționalitate maghiară iar in septembrie 1940 Ardealul de Nord, a fost ocupat de trupele armatei maghiare (inclusiv orașul Huedin aflat la km de localitatea Horlacea, unde se afla domiciliul reclamantei) insă faptul plecării din localitatea de domiciliu inspre teritoriile ocupate de trupele hortyste nu poate, in sine, și fără alte elemente concrete ,să determine concluzia că această deplasare s-a făcut din cauza unor persecuții pentru motive etnice, dat fiind contextul istoric in aria teritorială in care se afla localitatea de domiciliu a reclamantei.
Astfell fiind, în temeiul art. 7 alin. 4 raportat la art. 1 lit. c din acest act normativ instanța va respinge ca neantemeiata acțiunea formulată de reclamanta G. I. in contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Cluj.
In temeiul art 453 Cod procedură civilă instanta va lua cat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta G. I., CNP_, cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., P-ța M. V. nr.39, . în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ..2, jud.Cluj, C._.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Septembrie 2014.
Președinte, M.-F. B. | ||
Grefier, C.-C. T. |
Red.MFB/tehn.MG
4 ex. 08.10.14
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 3668/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 896/2014.... → |
|---|
