Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Sentința nr. 5925/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5925/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 2334/117/2014
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5925/2014
Ședința publică de la 29 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant C. S. și pe pârât C. J. DE PENSII CLUJ, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantului, av. C. M. I., lipsa fiind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Tribunalul, din oficiu, în temeiul art. 131 din N.C.pr.civ. își verifică competența generală, materială și teritorială de soluționare a prezentului litigiu, și constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cerere, raportat la prevederile art. 1, 10 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ
Instanța procedează la identificarea si audierea martorului prezent P. T., sub prestare de jurământ, în conformitate cu prevederile art. 318- 323 N.C.P.C. și potrivit declarației consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
Reprezentanta reclamantului depune dovada achitării onorariului avocațial și arată că renunță la audierea martorului P. M. și că nu are alte cereri de formulat.
Instanța ia act de renunțarea la audierea martorului P. M., declara închisă faza probatorie si acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris, cu cheltuieli de judecată.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta C. S. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Cluj a contestat Hotărârea nr._/04.03.2014 emisă de pârâtă solicitând anularea acesteia ca fiind netemeinică si nelegală, constatarea calității de beneficiar a dispozițiilor OG nr. 105/1999, aprobata prin Legea nr. 189/2000 și obligarea pârâtei sa emită o noua hotărâre prin care să îi acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobata prin Legea nr.189/2000 pentru perioada de refugiu.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că hotărârea este nelegală deoarece a făcut dovada situației susținute, fiind, de asemenea, nemotivată.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta C. Județeană de Pensii Cluj, a solicitat respingerea acțiunii întrucât din probele administrate rezultă că refugiul a avut loc anterior datei de 06.09.1940.
S-a administrat proba cu înscrisuri si proba testimonială.
Analizând probele administrate, tribunalul reține următoarele:
Prin Hotărârea nr._/04.03.2014 pârâta a respins cererea formulată de reclamantă în vederea recunoașterii calității de refugiat arătând că nu se încadrează în situațiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 189/2000 (f.5).
Instanța constată că decizia contestată este nelegală pentru nerespectarea cerinței motivării acesteia, obligația motivării actului administrativ reprezentând o condiție de legalitate a acestuia, atât în plan intern cât și la nivelul jurisprudenței privind dreptul Uniunii Europene. Motivarea unei decizii administrative, astfel cum s-a reținut si în practica judiciară constantă a Î.C.C.J. constituie o garanție împotriva arbitrariului, permite destinatarului să cunoască si să evalueze temeiurile pentru care a fost adoptată o anumită decizie si permite instanței de judecată să verifice legalitatea deciziei organului administrativ. Motivarea actului administrativ, în vederea îndepliniri scopurilor menționate anterior, constă în indicarea elementelor de fapt care permit evaluarea legalității si temeiniciei sale.
Or, se constată că Hotărârea nr._/04.03.2014 emisă de către pârâtă nu cuprinde niciun fel de motivare, indicarea sintagmei „nu se încadrează” fiind lipsită de conținut și nefăcând desigur nicio referire la vreun element de fapt specific motivării. Așadar, instanța constată că hotărârea menționată este lovită de nulitate pentru lipsa motivării, împrejurare în care vătămarea produsă reclamantei este evidentă, nefiind posibilă constatarea de către instanță a motivelor concrete care au condus la adoptarea soluției și nefiind posibilă evaluarea de către reclamantă a temeiurilor pe care autoritatea publică le-a avut în vedere. Susținerea pârâtei din cuprinsul întâmpinării formulate, în sensul că a respins cererea deoarece din probele administrate rezultă că refugiul a avut loc anterior datei de 06.09.1940 trebuia inclusă în actul administrativ pentru a se putea analiza acest temei și a se formula apărări pertinente.
Trebuie subliniat că actul administrativ nu se completează, în niciun caz, cu alte acte sau înscrisuri, în privința condițiilor sale de fond și de formă, inclusiv a motivării sale. Așadar, actul atacat nu poate fi completat ulterior de către pârâtă printr-o întâmpinare. Cu alte cuvinte, motivarea ulterioară a actului administrativ în cuprinsul unui alt înscris, cu excepțiile anume prevăzute de lege, nu are ca efect acoperirea nulității actului administrativ nemotivat.
Este necesar ca pârâta să emită o nouă hotărâre în care să evalueze în concret mijloacele de probă administrate în procedura prevăzută de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu indicarea așadar atât a temeiurilor de fapt care stau la baza adoptării unei anumite soluții cât si al temeiurilor de drept.
Pentru aceste considerente, în baza art. 1-10 din Legea nr. 554/2004, art.7 din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată, va anula Hotărârea nr._/04.03.2014 pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, emisă de pârâtă și va obliga pârâta să îi explice reclamantului care sunt motivele pentru care prin hotărârea nr._/04.03.2014 a apreciat că situația sa nu se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000 și să emită o hotărâre motivată cu privire la cererea reclamantului de constatare a calității de refugiat.
În temeiul art. 453 al. 1 C., față de culpa procesuală a pârâtei, instanța o va obliga la plata către reclamant a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamant C. S. domiciliată în loc. M., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâta C. J. DE PENSII CLUJ, cu sediul în Cluj-N., .. 2, jud. Cluj.
Anulează Hotărârea nr._/04.03.2014 pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să îi explice reclamantului care sunt motivele pentru care prin hotărârea nr._/04.03.2014 a apreciat că situația sa nu se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000 și să emită o hotărâre motivată cu privire la cererea reclamantului de constatare a calității de refugiat.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 29.10.2014.
Președinte, I. P. | ||
Grefier, L. C. |
Red IP
4 ex, 31.10.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1513/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 40/2014.... → |
|---|
