Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Sentința nr. 5921/2014. Tribunalul CLUJ

Sentința nr. 5921/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 2484/117/2014

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal nr. 3184

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5921/2014

Ședința publică de la 29 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. P.

Grefier L. C.

Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant P. V. și pe pârât C. J. DE PENSII CLUJ, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantei, av. M. R. M., lipsă fiind pârâta.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier.

Tribunalul, din oficiu, în temeiul art. 131 din N.C.pr.civ. își verifică competența generală, materială și teritorială de soluționare a prezentului litigiu, și constată că este competent general, material și teritorial să judece prezenta cerere, raportat la prevederile art.10 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ

Reprezentantul reclamantei arată că martora C. I. este bolnavă fiind netransportabilă iar pentru martorul H. Mariti nu cunoaște motivul neprezentării. Solicită revenirea cu citarea martorilor și arată că nu are alte cereri de formulat.

Instanța apreciază ca inutilă audierea martorilor față de actele de la dosar și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris.

Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta P. V. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Cluj a contestat Hotărârea nr._/25.02.2014 emisă de pârâtă solicitând anularea acesteia ca fiind netemeinică si nelegală, constatarea calității de beneficiar a dispozițiilor OG nr. 105/1999, aprobata prin Legea nr. 189/2000 și obligarea pârâtei sa emită o noua hotărâre prin care să îi acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobata prin Legea nr.189/2000 pentru perioada de refugiu.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că hotărârea este nelegală deoarece a făcut dovada situației susținute.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta C. Județeană de Pensii Cluj, a solicitat respingerea acțiunii întrucât din probele administrate nu rezultă persecuția din motive etnice.

S-a administrat proba cu înscrisuri si proba testimonială.

Analizând probele administrate, tribunalul reține următoarele:

Prin Hotărârea nr._/25.02.2014 pârâta a respins cererea formulată de reclamantă în vederea recunoașterii calității de refugiat arătând că nu se încadrează în situațiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 189/2000 (f.5).

Instanța constată că decizia contestată este nelegală pentru nerespectarea cerinței motivării acesteia, obligația motivării actului administrativ reprezentând o condiție de legalitate a acestuia, atât în plan intern cât și la nivelul jurisprudenței privind dreptul Uniunii Europene. Motivarea unei decizii administrative, astfel cum s-a reținut si în practica judiciară constantă a Î.C.C.J. constituie o garanție împotriva arbitrariului, permite destinatarului să cunoască si să evalueze temeiurile pentru care a fost adoptată o anumită decizie si permite instanței de judecată să verifice legalitatea deciziei organului administrativ. Motivarea actului administrativ, în vederea îndepliniri scopurilor menționate anterior, constă în indicarea elementelor de fapt care permit evaluarea legalității si temeiniciei sale.

Or, se constată că Hotărârea nr._/25.02.2014 emisă de către pârâtă nu cuprinde niciun fel de motivare, indicarea sintagmei „nu se încadrează” fiind lipsită de conținut și nefăcând desigur nicio referire la vreun element de fapt specific motivării. Așadar, instanța constată că hotărârea menționată este lovită de nulitate pentru lipsa motivării, împrejurare în care vătămarea produsă reclamantei este evidentă, nefiind posibilă constatarea de către instanță a motivelor concrete care au condus la adoptarea soluției și nefiind posibilă evaluarea de către reclamantă a temeiurilor pe care autoritatea publică le-a avut în vedere.

Este necesar ca pârâta să emită o nouă hotărâre în care să evalueze în concret mijloacele de probă administrate în procedura prevăzută de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu indicarea așadar atât a temeiurilor de fapt care stau la baza adoptării unei anumite soluții cât si al temeiurilor de drept.

Pentru aceste considerente, în baza art. 1-10 din Legea nr. 554/2004, art.7 din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată, va anula Hotărârea nr._/25.02.2014 pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, emisă de pârâtă și va obliga pârâta să îi explice reclamantei care sunt motivele pentru care prin hotărârea nr._/25.02.2014 a apreciat că situația sa nu se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000 și să emită o hotărâre motivată cu privire la cererea reclamantei de constatare a calității de refugiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamant P. V., domiciliată în loc. Călărași, ., jud. Cluj în contradictoriu cu pârâta C. J. DE PENSII CLUJ, cu sediul în Cluj-N., .. 2, jud. Cluj.

Anulează Hotărârea nr._/25.02.2014 pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să îi explice reclamantei care sunt motivele pentru care prin hotărârea nr._/25.02.2014 a apreciat că situația sa nu se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000 și să emită o hotărâre motivată cu privire la cererea reclamantei de constatare a calității de refugiat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 29.10.2014.

Președinte,

I. P.

Grefier,

L. C.

Red IP

4 ex, 31.10.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Sentința nr. 5921/2014. Tribunalul CLUJ