Suspendare provizorie. Decizia nr. 149/2014. Tribunalul CLUJ

Decizia nr. 149/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 4392/211/2013

Dosar nr._

Cod operator de date cu caracter personal 3184

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 149/2014

Ședința publică de la 22 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE B. G. Z.

Judecător A. R.

Judecător G. O. O.

Grefier L. C.

S-a luat spre examinare recursul formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CLUJ-N. împotriva sentinței civile nr. 8718/28.05.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._, privind și pe intimata M. D. A. – S., cauza având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta intimatei, av. S. I. – G., în substituirea av. O. P., lipsă fiind recurenta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 16 ianuarie 2014, prin serviciul registratură al instanței, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.

În temeiul art. 159/1 alin.4 C.pr.civilă, tribunalul procedează la verificarea din oficiu a competenței, stabilind că este competent general, material și teritorial să judece prezenta cauză, raportat la art. 2 pct.2 C.pr.civilă.

Se constată că recursul a fost formulat în termen, motivat și comunicat intimatei.

Reprezentantul intimatei arată că nu are cereri de formulat în probațiune și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului și menținerea sentinței Judecătoriei Cluj-N., ca fiind legală și temeinică pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinarea formulată în scris și susținută oral în instanță.

Instanța reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 8718/28.05.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. s-a admis contestația la executare formulata de contestatoarea M. D. A. S. in contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN CLUJ N. și s-a anulat titlul executoriu nr._/ 29.01.2013 emis de AFP Cluj N., precum si formele de executare silita efectuate împotriva contestatoarei în temeiul acestuia. Intimata a fost obligată la plata către contestatoare a sumei de 1240 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. S-a dispus restituirea către contestatoare a taxei de timbru în cuantum de 194 de lei, achitata prin chitanțele . MCJ nr._/08.04.2013 și . MCJ nr._/24.01.2013.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin somația nr._ emisă de către Administrația Finanțelor Publice Cluj în dos. execuțional nr._/2009 contestatoarea a fost somată să achite suma de_ lei, conform titlului executoriu nr._/29.01.2013.

Prima instanța a mai reținut că deciziile de impunere emise pe numele contestatoarei, ce constituie titlurile de creanță în sensul OG nr. 92/2003, au fost comunicate prin publicitate la data de 06.03.2013, deci ulterior emiterii titlului executoriu si somației de executare, si cu nerespectarea ordinii de comunicare prev. de art. 44, motiv pentru care, acesta nu poate produce efecte juridice în contra contestatoarei, inclusiv sub aspectul exigibilității creanței ce o constată, motiv pentru care s-a constatat temeinicia contestației la executare care a fost admisa, cu consecința anulării titlului executoriu nr._/29.01.2013 emis de AFP Cluj N., precum si a formelor de executare silita efectuate împotriva contestatoarei în temeiul acestuia.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii contestației la executare și exonerării sale de la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că, așa cum rezultă din documentele depuse la dosarul cauzei, contestatoarei i-au fost comunicate toate actele administrativ-fiscale iar în baza deciziilor de impunere s-a inițiat procedura de executare silită și împotriva acestei proceduri contestatoarea a formulat contestație la executare, astfel că aceasta nu poate susține că nu avea cunoștință de sumele datorate către FNUASS.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, recurenta a mai arătat că acestea au un cuantum ridicat, prin raportare la cantitatea muncii prestate, impunându-se diminuarea acestor cheltuieli.

Prin întâmpinarea formulată, intimata M. D. S., a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, intimata a arătat că recurenta nu a dovedit comunicarea titlului de creanță iar consecința necomunicării este faptul că acesta nu îi este opozabil și nu putea să-și producă efectele, respectiv că înștiințarea unei persoane cu privire la obligațiile abstracte de plată a contribuției la FNUASS nu echivalează cu comunicarea debitului concret pe care, fără să-l comunice, recurenta îl execută, calculând chiar și accesorii la acesta în mod nejustificat.

În privința cheltuielilor de judecată, intimata a arătat că onorariul avocatului este unul proporțional în raport cu valoarea și complexitatea cauzei, respectiv cu activitatea desfășurată de acesta, astfel că nu există vreun motiv pentru ca instanța să procedeze la reducerea acestuia.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:

Analizând actele și lucrările cauzei, instanța constată următoarele:

După cum în mod corect a reținut prima instanță, în speță nu există dovada comunicării actelor de executare silită în ordinea prevăzută de art. 44 din Codul de procedură fiscală, (respectiv mai întâi comunicarea prin poștă cu confirmare de primire, și doar ulterior prin publicitate).

Astfel, chiar dacă la dosarul cauzei s-a depus o recipisă de confirmare de primire semnată și ștampilată de contestatoare, este evident că aceasta are o dată anterioară titlului executoriu și somației atacate în prezenta cauză. În consecință, această recipisă nu poate face dovada comunicării acestor acte contestatoarei. Singura comunicare este cea efectuată prin publicitate, respectiv cu nesocotirea ordinii prevăzute de art. 44 din Codul de procedură fiscală. Prin urmare după cum a reținut instanța de fond, nefiind corect comunicate aceste acte de executare nu pot să facă dovada împotriva contestatoarei.

Mai trebuie precizat în speță că în speță este cu totul irelevantă cunoașterea de către contestatoare a obligațiilor sale fiscale pe o altă cale, întrucât această cunoaștere nu înlătură viciul procedural al incorectei comunicări a actelor de executare atacate, aceasta fiind o cerință extrinsecă a acestora.

Referitor la cheltuielile de judecată constând în onorariu avocațial tribunalul apreciază că recursul este de asemenea, neîntemeiat. Astfel, instanța observă în primul rând că onorariul avocațial (1.240 lei) este mai mic de 10% din miza litigiului (18.215 lei). În plus, deși cauza de față nu este deosebit de complexă, aceasta a presupus oricum corecta expunere și analizare a situației de fapt precum și a normelor juridice incidente în cauză. În consecință, tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță nu a făcut aplicarea art. 274 alin 2 din Codul de procedură civilă.

Având în vedere aspectele menționate, faptul că toate argumentele invocate în susținerea recursului sunt neîntemeiate și că nu există motive care să poată fi invocate din oficiu, tribunalul va respinge recursul formulat în cauză și va menține în integralitate sentința primei instanțe, în temeiul art. 312 din Codul de procedură civilă.

Având în vedere că în speță contestația urmează să fie admisă în mod irevocabil și că nu se poate pune problema prin urmare de obligare a contestatorului la plata de despăgubiri pentru formularea contestației, instanța va dispune restituirea către acesta a cauțiunii plătite în cauză în temeiul art. 723 ind. 1 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CLUJ-N. împotriva Sentinței civile nr. 8718/28.05.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o menține în totul.

Dispune restituirea către contestatoarea M. D. A. S. a cauțiunii de 1.821 lei achitată conform chitanței_/1 eliberată în data de 08.04.2013 de CEC BANK, Sucursala Cluj.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 22 Ianuarie 2014.

Președinte,

B. G. Z.

Judecător,

A. R.

Judecător,

G. O. O.

Grefier,

L. C.

Red.BGZ/tehn.MG/LC

2 ex. 06.02.14

Jud. fond P. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Suspendare provizorie. Decizia nr. 149/2014. Tribunalul CLUJ