Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1889/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1889/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 23525/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1889 /RCA
Ședința publică din data de 04.12.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – M. C.
JUDECĂTOR – E. C.
JUDECĂTOR – A. B. S.
GREFIER – M. G.
Pe rol, soluționarea recursului în contencios administrativ având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, promovat de recurenta petentă ., cu sediul ales în Năvodari, ., ., județ C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 3268/06.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ intimată fiind DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. pentru A.J.F.P. C., cu sediul în constanța, . nr. 18, județ C.
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima cât și la a doua apelare a cauzei, când instanța a dispus strigarea cauzei la ordine, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 pct. 2 și urm. Cod procedură civilă.
În referatul făcut asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Nemaifiind probe de formulat și excepții de invocat, Tribunalul declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra excepției decăderii recurentului din dreptul de a formula recurs și asupra recursului.
TRI BUNALUL
Asupra recursului de fata constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 17.09.2012 sub nr._ petenta . a solicitat, în contradictoriu cu intimate ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C., anularea procesului verbal de contravenție nr._/16.08.2012.
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul instanței sub nr._/212/2012, s-a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/20.12.2011 întocmit de intimata AFP C., prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 219 alin. 1 lit. b din OG nr. 92/2003.
În motivarea plângerii, petenta a arătat, în esență, că procesul verbal este nul, fiind încălcate dispozițiile art. 16 alin. 7 și art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului verbal se arată că acel control invocat în preambulul procesului verbal nu a avut loc la sediul său și că declarația 100 pentru luna martie ar fi trebuit să se găsească în evidențele intimatei, având în vedere expedierea poștală a acesteia împreună cu discheta aferentă ce o conținea și în format electronic către intimată.
Se mai arată de către societatea petentă că nu mai obține venituri de mai bine de 12 luni și că s-a conformat întotdeauna obligațiilor legale.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 16-19 din OG nr. 2/2001, OG nr. 92/2001, OG nr. 92/2003..
Petentul a depus în susținerea celor afirmate copie process verbal contestat, copie declarație 100 aferentă lunii martie 2012, confirmare primire.
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată.
Se arată că lipsa semnăturii martorului asistent și aducerea la cunoștința contravenientului a dreptului de a formula obiecțiuni nu constituie motive de nulitate absolută, ci relativă.
Pe fond, se precizează că, deși petenta a anexat cererii o factură încheiată cu Poșta Română, nu a depus și un inventar al documentelor expediate, astfel că nu s-a făcut dovada că ar fi depus declarația 100 aferentă lunii martie 2012.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-118 C.pr.civ.
În temeiul art. 167 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciindu-le ca pertinente, concludente și utile pentru elucidarea situației de fapt și soluționarea cauzei.
Prin sentinta civila nr.3268 din 6.03.2013 pronuntata de Judecatoria Constanta a fost respinsa plangerea ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:
Prin procesul verbal de contravenție ./2009 nr._ încheiat de intimată la data de 16.08.2012, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 1000 lei, reținându-se în fapt că nu a depus declarațiA D100 pentru luna martie 2012, fapta constituind contravenția prevăzută de art. 219 alin. 1 lit. b din OG nr. 92/2003.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește motivele de nulitate invocate de petentă, instanța are în vedere considerentele Deciziei nr. 22/19.03.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii promovat de P. de pe lângă ÎCCJ în raport de care situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță.
Astfel, nerespectarea de către agentul constatator a cerințelor înscrise în art. 16 alin.7 și art. 19 alin. 1 atrage doar nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Pe cale de consecință încălcarea acestor prevederi poate duce la anularea procesului–verbal doar sub condiția dovedirii vătămării produse și a faptului că această vătămare nu poate fi altfel înlăturată decât prin anularea procesului–verbal de contravenție în condițiile art. 105 alin. 2 C.pr.civ. Or, nu s-a făcut dovada unei astfel de vătămări, petenta având ocazia de a formula și de a supune analizei instanței toate obiecțiunile sale referitoare la procesul verbal contestat.
Raportat la temeinicia procesului verbal de contravenție, în prealabil instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură în faza de judecată garanțiile specifice pentru exercitarea efectivă a dreptului la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța i-a respectat petentului dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia nu au fost dovedite.
Potrivit art. 83 alin. 1 din OG nr. 92/2003 declarația fiscală se depune la registratura organului fiscal competent sau se comunică prin poștă cu confirmare de primire.
Susținerea legată de comunicarea declarației aferentă lunii martie 2012 prin poștă nu a fost dovedite, din moment ce confirmarea de primire de la fila 11 nu a fost însoțită și de un borderou de expediție în care să se menționeze înscrisul comunicat intimatei.
Astfel cum în mod corect a observat și intimata, instanța reține că, chiar raportându-se la confirmarea depusă, mai precis la ștampila poștei aplicată – 25.05.2012, s-ar ajunge la concluzia depunerii cu tardivitate a declarației 100. Aceasta, întrucât potrivit dispozițiilor legale, termenul de depunere a declarației este până la data de 25b a lunii următoare perioadei de raportare.
În drept, potrivit art. 219 alin. 1 lit. b din OG nr. 92/2003 constituie contravenție neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și orice informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, instanța reține că petenta nu a înlăturat prezumția de temeinicie, fapta comisă de petent constituie contravenție, prevăzută de textul mai sus menționat.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, astfel încât va respinge plângerea ca nefondată, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001.
Petenta . a formulat recurs impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta .
In dezvoltarea motivelor de recurs a aratat recurenat ca hotararea pronuntata este netemeinica si nelegala.
Intimatul, desi legal citat, nu a formulat intampinare la cererea de recurs.
La termenul din data de 18.09.2013, Tribunalul a invocat din oficiu exceptia tardivitatii formularii recursului, sens in care s-a dispus citarea parilor cu mentiunea sa raspunda la exceptia invocata.
Intimata a depus note scrise prin care a solicitat admiterea exceptiei invocate.
Asupra exceptiei tardivitatii formularii recursului instanta retine urmatoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 301 c.proc.civ termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 284 al.2-4 se aplică în mod corespunzător.
Dispozițiile art. 103 c.proc.civ, statuează în sensul că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricăruia act de procedură în termen legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Instanța reține că Sentința civilă 3268/6.03.2013 a Judecătoriei C. a fost comunicată recurentei-petente la data de 29.04.2013, potrivit dovezii de comunicare atașată la dosarul de fond. Calea de atac a fost promovată la data de 17.05.2013, cu depășirea termenului de 15 zile stabilit prin dispozițiile legale sus citate.
Față de considerente ce preced și având în vedere dispozițiile menționate anterior, instanța apreciază excepția ca fiind întemeiată, urmând ca în temeiul art. 312 c.pr.civ., să dispună în sensul respingerii recursului ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepție decăderii recurentului din dreptul de a formula recurs.
Respinge, ca tardiv, recursul promovat de recurenta petentă ., cu sediul ales în Năvodari, ., ., județ C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 3268/06.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ intimată fiind DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. pentru A.J.F.P. C., cu sediul în constanța, . nr. 18, județ C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.12.2013.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
M. C. E. C. A. B. S.
GREFIER,
M. G.
Jud.fond.A.U.
Tehnoredact.decizie.jud.E.C./2 ex./20.12.2013
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1382/2013.... | Somaţie de plată. Sentința nr. 4559/2013. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
