Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1658/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1658/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 10324/212/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1658/RCA
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.11.2013
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE – A. L. N.
JUDECĂTOR –A. J. N.
JUDECĂTOR – A. B. S.
GREFIER –A. G.
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, formulat de recurenta petentă . SRL, cu sediul în Agigea, ., județul C., în contradictoriu cu intimata A. R. R. – ARR, cu sediul în C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._//25.11.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurentă avocat Muzechearu T., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 pct.2 și urm. Cod procedură civilă.
În referatul asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul cererii precum și mențiunile referitoare la modalitatea îndeplinirii procedurii de citare.
Reprezentantul recurentei în vederea administrării probei cu înscrisuri depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri în dublu exemplar în susținerea cererii de recurs, pentru a face dovada că societatea nu a avut o atitudine pasivă, astfel cum a reținut instanța de fond în motivarea hotărârii, prin aceste înscrisuri solicitând a face dovada că societatea producătoare și transportatoare de beton, referitor la autoutilitară s-a conformat prevederilor actului normativ privind obligația efectuării verificărilor, solicitând comunicarea către intimată a acestor înscrisuri.
Instanța apreciază că nu se impune comunicarea înscrisurilor depuse la acest termen de judecată; încuviințează în probațiune administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și nemaifiind alte probe de formulat și excepții de invocat, declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul admiterii plângerii și anulării procesului verbal de contravenție. În subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu a avertisment. Fără cheltuieli de judecată. Apreciază că instanța de fond a făcut a aplicare greșită a legii, în sensul că a reținut că societatea a avut o atitudine pasivă de a efectua verificarea aparatului tahograf și ca urmare a considerat că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, considerând că în viitor conduita societății va fi aceea de a insista în atitudinea pasivă. Arată că încă din anul 2008 societatea a efectuat verificările periodice pentru autoutilitară, însă timp de două luni nu s-a efectuat verificarea dintr-o eroare umană a conducătorului autoutilitarei. Mai arată că la două zile de la data sesizării societatea a procedat la verificarea periodică a autoutilitarei, apreciind că atitudinea societății a fost de conformare. Asfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei precizează că societatea e efectuat aceste verificări impuse de actul normativ în mod continuu atât înainte de 2011 cât și ulterior acestei date.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. în data de 20.04.2011, sub nr._, petenta S.C.,,B. ȘI P.” S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimata A. Rutieră Română, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/04.04.2011.
În susținerea plângerii, petenta a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, întrucât au fost nesocotite disp. art.19 alin.1 din OG 2/2001 potrivit cărora în cazul în care contravenientul refuză să semneze procesul-verbal de contravenție agentul constatator va face mențiune despre aceasta, care trebuie confirmată de un martor, iar la data a constatării contravenției deși șoferul petentei nu a semnat procesul-verbal, totuși în cuprinsul acestuia nu este trecut nici un martor.
In subsidiar, petenta a arătat că, având în vedere că se află la prima abatere de acest gen, dacă se impune aplicarea unei sancțiuni, solicită înlocuirea amenzii cu avertisment.
A mai arătat că prin dovada de verificare . nr._ autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ are tahograful cu termen de valabilitate până la data de 05.04.2013.
În drept, petenta a invocat art. 31 și urm. din O.G. nr. 2/2001.
În susținerea cererii sale, petenta a depus la dosarul cauzei, în copie, procesul-verbal de constatare a contravenției, dovada de verificare . nr._, polița RCA Licența . nr._, copie permis conducere, act identitate, certificat eliberat de ARR pentru șoferul petentei, dovada achitare taxa de drum (rovinieta), dovada de comunicare a procesului-verbal
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca fiind netemeinică și nelegală, arătând că la data controlului, a fost depistată autoutilitara cu nr. de înmatriculare_ ce efectua un transport rutier fără încărcătură și s-a constatat că se utiliza un tahograf analogic cu termenul de valabilitate al verificării periodice depășit, dovada de verificare . nr._ – nr. de înregistrare_ – emisă de . C. la data de 02.10.2008 a expirat la data de 01.10.2010.
Fapta reprezintă contravenția prevăzută de art. 8 alin. 1 pct. 14 din OG nr. 37/2007.
În drept, a indicat art. 115-118 C.pr.civ., OUG nr. 109/2005 modificată și completată de Legea 102/2006 de OMTCT 892/2006, OG 37/2007, OG nr. 2/2001.
Prin sentința civilă nr._/25.10.2011 Judecătoria C. a respins plângerea ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință a reținut următoarele:
Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța a constatat că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 17 din O.G. 2/2001, conținând toate mențiunile a căror lipsă se sancționează cu nulitatea absolută.
A fost invocată nulitatea relativă a procesului-verbal datorită lipsei semnăturii unui martor asistent.
Lipsa martorului asistent nu produce nicio vătămare, întrucât în conformitate cu disp.art.19 alin.3 din OG 2/2001 organul constatator poate întocmi un proces-verbal de contravenție în situații limită, în situații extreme cum este cel din speța de față, în momentul încheierii procesului-verbal la fața locului neputând fi identificată nici o persoană care să-și asume calitatea de martor și care poate semna ca martor conform legii.
S-a arătat că în condițiile în care procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în lipsa reprezentantului petentei care nu a putut semna și ștampila procesul-verbal în dreptul rubricii „contravenient” aceasta nu a putut formula obiecțiuni, dar aceste obiecțiuni au fost expuse pe larg în plângerea formulată.
Pentru aceste considerente, instanța a constatat că nu poate interveni sancțiunea nulității relative.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța a constatat că litigiul trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Aceasta deoarece, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței CEDO (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenție intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 CEDO. La această încadrare conduc două argumente: 1. norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (OG nr. 37/2007 are caracter general, adresându-se tuturor cetățenilor); 2. amenda urmărește un scop preventiv și represiv.
Curtea europeană a drepturilor omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, hotărârea din 21.09.2006, A. c. Românie, N. c. Româniai) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție caracter penal.
Pe cale de consecință, petentaui îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Instanța a constatat că, potrivit procesului verbal de contravenție, la data și ora controlului, 04.04.2011, ora 10.20 pe DN 39 km 11+ 200, 8 între localitățile Agigea și Eforie Nord, județul C. a fost depistată autoutilitara cu nr. de înmatriculare_ ce efectua un transport rutier fără încărcătură și s-a constatat că se utiliza un tahograf analogic cu termenul de valabilitate al verificării periodice depășit, dovada de verificare . nr._ – nr. de înregistrare_ – emisă de . C. la data de 02.10.2008 a expirat la data de 01.10.2010.
Fapta este prevăzută de art. 8 alin. 1 pct. 14 din OG nr. 37/2007.
Instanța a constatat că petenta recunoaște implicit fapta, din înscrisurile depuse la dosar, respectiv dovada de verificare . nr._ (fila 6) din care rezultă cu certitudine că petenta și-a verificat tahograful la 2 zile după săvârșirea contravenției, fapta contravențională săvârșindu-se la data de 04.04.2011 ora 10:20 conform procesului verbal, iar petenta și-a verificat tahograful la data de 06.04.2011.
Având în vedere cele reținute în procesul verbal de contravenție, precum și recunoașterea implicită săvârșirii faptei de către petentă, instanța a considerat că fapta a fost corect reținută.
Conform art. 34 din OG nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște asupra sancțiunii, iar potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Având în vedere aceste criterii, instanța a reținut că sancțiunea aplicată, amenda de 8000 lei, este proporțională cu gradul de pericol social al faptei și cu modul de săvârșirea a faptei.
Instanța a reținut că petenta prin atitudinea sa pasivă de a nu efectua verificările aparatului tahograf în momentul expirării acesteia, deși această obligație a fost instituită din anul 2007, implică o atitudine de nerespectare a dispozițiilor legale de către petentă o perioadă îndelungată, respectiv utilizarea unui tahograf analogic cu termenul de valabilitate al verificării periodice depășit, verificarea tahografului autoutilitarei petentei înmatriculată sub nr._ expirase la data de 01.10.2010.
În consecință, instanța a considerat că sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a determina îndreptarea comportamentului petentei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petenta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că s-a reținut în mod greși de către instanța de fond împrejurarea că nu a respectat obligația de a efectua verificarea periodică a tahografului, iar sancțiunea avertismentului o consideră mai oportună față de împrejurarea că imediat după sesizarea faptei a verificat tahograful, verificare acestuia făcându-se după data expirării dintr-o eroare.
Recurenta a solicitat anularea procesului verbal de contravenție, iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 3041 c.pr.civ.
Anexat cererii a depus dovada efectuării verificării tahografului și documente privind autovehiculul.
Intimatul, legal citat nu a formulat întâmpinare.
Din examinarea hotărârii atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța constată nefondat recursul.
Judecătoria a făcut o corectă apreciere a probelor administrate și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în cuprinsul căreia se regăsesc motivele de fapt și de drept care au format convingerea sa.
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/04.04.2011 s-a reținut că, la data și ora controlului, 04.04.2011, ora 10.20 pe DN 39 km 11+ 200, 8 între localitățile Agigea și Eforie Nord, județul C. a fost depistată autoutilitara cu nr. de înmatriculare_ ce efectua un transport rutier fără încărcătură și s-a constatat că se utiliza un tahograf analogic cu termenul de valabilitate al verificării periodice depășit, dovada de verificare . nr._ – nr. de înregistrare_ – emisă de . C. la data de 02.10.2008 a expirat la data de 01.10.2010.
Fapta este prevăzută de art. 8 alin. 1 pct. 14 din OG nr. 37/2007.
Tribunalul constată în mod corect prima instanță a apreciat asupra legalității procesului verbal constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.
În raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, potrivit art. 17 din același act normativ, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, situație care în speță nu a fost probată.
În referire la temeinica procesului verbal tribunalul constată că în mod corect prima instanța a reținut că probele administrate în cauză nu au reliefat o situație contrară celei reținute prin procesul verbal, astfel că procesul verbal se bucură în continuare de prezumția de temeinicie
Judecătorul fondului a făcut o corectă analiză a măsurii în care sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției pentru care s-a dispus sancționarea petentei, reținând în mod judicios că petenta se face vinovată de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
În ceea ce privește pericolul social al faptei se apreciază că este ridicat și nu se impune redozarea sancțiunii, față de împrejurarea că sancțiunea amenzii în cuantum de 8000 lei a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ, fiind aplicat minimul amenzii contravenționale, și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, fiind de natură să conducă la realizarea scopului preventiv, educativ și de exemplaritate al sancțiunilor contravenționale.
In consecință, instanța de control judiciar constată ca prima instanță a făcut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situației de speță, a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, in cuprinsul căreia sunt redate, conform art. 261 pct. 5 c.pr.civ. motivele de fapt si de drept care argumentează soluția.
Fără a mai relua considerentele expuse de judecătorul fondului – pe care instanța de control judiciar și le însușește, Tribunalul constată caracterul nefondat al recursului care, în temeiul art.312 c.pr.civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta petentă . SRL, cu sediul în Agigea, ., județul C., în contradictoriu cu intimata A. R. R. – ARR, cu sediul în C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._//25.11.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.11.2013.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
A. L. N. A. J. N. A. B. S.
GREFIER,
A. G.
Red. Jud. fond. L.M
Tehnored. Jud. A.L.N/23.01.2014
2 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1896/2013.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1602/2013.... → |
|---|
