Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1510/2013. Tribunalul CONSTANŢA
Comentarii |
|
Decizia nr. 1510/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 24310/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1510/2013
Ședința publică de la 16 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător E. C.
Judecător A. B. S.
Grefier D. V. S.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe recurent P. M. CONSTANTA și pe recurent S. G. D. R., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție DPLC_ îndreptat împotriva sentinței civile nr.4819/03.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică atât la prima cât și la a doua apelare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 pct. 2 și urm. Cod procedură civilă.
În referatul făcut asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Tribunalul invocă din oficiu excepția decăderii recurentului din dreptul de a formula recurs și rămâne în pronunțare asupra excepției.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de fata constata urmatoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 25.09.2012 sub nr._, petentul D. R. S. G. a solicitat în contradictoriu cu intimatul P. M. C. anularea procesului- verbal de contravenție . nr._/30.08.2012.
În motivare, petentul a invocat nulitatea procesului- verbal pentru încălcarea prevederilor art. 16 din OG nr. 2/2001, în sensul că lipsește descrierea faptei și temeiul legal. În plus, a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, întrucât în data de 30.08.2012 a oprit autoturismul cu nr._ proprietatea Garanti Bank SA în dreptul parcării închiriate, pentru a aștepta ieșirea din parcare a unui autoturism, cu intenția de a parca în locul acestuia. În momentul în care petentul a parcat, s- au prezentat agenții constatatori, care l- au sancționat contravențional.
În drept, au fost invocate prevederile OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.
În dovedire, petentul a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: proces- verbal, copie de pe cartea de identitate.
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
Intimata nu a formulat întâmpinare, dar a depus documentația ce a stat la baza întocmirii procesului- verbal contetestat.
În temeiul art. 167 C.pr.civ instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă pentru soluționarea cauzei.
Prin sentinta civila nr.4819 din 3.04.2013 pronuntata de Judecatoria Constanta a fost admisa plangerea formulata de petentul S. G. D. R. si anulat procesul verbal . nr._/30.08.2012.
Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/30.08.2012 petentul a fost amendat cu amendă de 140 lei pentru că în data de 30.08.2012 ora 11.05 a oprit voluntar autoturismul marca Renault cu număr de înmatriculare_ pe banda nr unu de circulație de pe ., în dreptul Garanti Bank, în zona de acțiune a indicatorului „oprire interzisă” îngreunând fluența traficului rutier, faptă prevăzută și sancționată de art. 142 lit. a, art. 99 alin 2 din RAOUG 195/2002.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța va respinge ca neîntemeiate susținerile petentului în sensul că procesul- verbal nu cuprinde descrierea faptei și temeiul de drept, pentru următoarele considerente:
Deși O.G. nr. 2/2001 impune o descriere detaliată a faptei, în cazul anumitor contravenții, prin însăși natura faptei săvârșite, este suficientă descrierea prin elementele determinante prevăzute de temeiul legal care să facă posibilă încadrarea faptei în textul de lege reținut, ipoteză întâlnită și în cazul de față.
De asemenea, referitor la apărarea în sensul că în cuprinsul procesului verbal nu este indicat temeiul legal în baza căruia a fost stabilită sancțiunea, instanța constată este neîntemeiată, deoarece în cuprinsul procesului – verbal sunt indicate prevederile art. 142 lit. a, art. 99 alin 2 din RAOUG 195/2002.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Potrivit art. 142 din RAOUG 195/2002, se interzice oprirea voluntară a vehiculelor: a) în zona de acțiune a indicatorului „Oprirea interzisă”.
În ceea ce privește temeinicia procesului – verbal, din probele administrate în cauză instanța reține că petentul a oprit autoturismul marca Renault cu număr de înmatriculare_ pe banda nr. unu de circulație de pe ., în dreptul Garanti Bank, însă cu intenția de a parca autoturismul pe locul de parcare ce aparține instituției Garanti Bank.
În plus, din planșa fotografică depusă la dosarul cauzei de către intimat, se poate observa că petentul nu a îngreunat fluența traficului rutier, întrucât autoturismul condus de petent se afla pe banda unu de circulație, iar autovehiculele din trafic se deplasau pe banda a treia și parțial pe banda a doua de circulație, fără a fi incomodate de autoturismul petentului.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este netemeinic, astfel încât urmează să admită plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001 și să anuleze procesul-verbal întocmit de către intimată și sancțiunile aplicate prin acesta.
Intimatul P. M. Constanta a formulat recurs impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a hotararii recurate in sensul respingerii plangerii, cu cheltuieli de judecata.
In dezvoltarea motivelor de recurs, a aratat recurentul ca procesul verbal beneficiaza de o prezumtie relativa de adevar pana la proba contrara, proba pe care petentul nu a facut-o.
Intimatul-petent a formulat inatmpianre prin care a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei civile pronuntata de Judecatoria <>
La termenul din 4.09.2013,, în temeiul disp. art. 301 c.proc.civ Tribunalul a invocat din oficiu excepția decaderii din dreptul de a formula recurs, care a fost pusă în discuție potrivit disp. art. 137 al.1 c.proc.civ, la termenul din 16.10.2013 și asupra căruia reține:
Potrivit dispozițiilor art. 301 c.proc.civ termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 284 al.2-4 se aplică în mod corespunzător.
Dispozițiile art. 103 c.proc.civ, statuează în sensul că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricăruia act de procedură în termen legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Instanța reține că Sentința civilă recurata a Judecătoriei Constanta a fost comunicată recurentului intimat la data de 23.04.2013, potrivit dovezii de comunicare atașată la dosarul de fond.
Calea de atac promovata a fost depusala Judecatoria C. la data de 10.05.2013, cu depășirea termenului de 15 zile stabilit prin dispozițiile legale sus citate.
Față de considerente ce preced cele ce preced și având în vedere dispozițiile menționate anterior, instanța apreciază excepția ca fiind întemeiată, urmând ca în temeiul art. 312 c.pr.civ., să dispună în sensul respingerii recursului ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția decăderii recurentului din dreptul de a formula recurs.
Respinge ca tardiv recursul, promovat de recurentul intimat P. M. CONSTANTA în contradictoriu cu intimatul petent S. G. D. R., cu domiciliul în C. ., ., .> Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16.10.2013.
Președinte: Judecător: Judecător:
M. C. E. C. A. B. S.
Grefier:
D. V. S.
Jud.fond M.B.
Red.decizie jud. E.C./2 ex/22.11.2013
← Pretentii. Sentința nr. 3930/2013. Tribunalul CONSTANŢA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1885/2013.... → |
---|