Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 11/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Decizia nr. 11/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 3887/212/2013

DOSAR NR._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ_

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.06.2014

Completul de judecată constituit din

PREȘEDINTE: A. L. N.

JUDECĂTOR: L.-V. M.

JUDECĂTOR: A. J. N.

GREFIER: A. G.

S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ având ca obiect anulare procesul verbal de contravenție formulat de recurent petent M. F.-C., cu domiciliul în C., ., județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/31.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, intimat fiind INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. – SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., județul C..

La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde intimatul prin consilier juridic D. D., în baza delegației de reprezentare pe care o depune la dosar, lipsind apelantul petent.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art. 87 pct. 2 și următoarele Cod pr.civ.

În referatul asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul cererii precum și mențiunile referitoare la modalitatea îndeplinirii procedurii de citare.

Reprezentantul intimatului învederează instanței că se opune administrării probei testimoniale solicitată de recurent în cuprinsul cererii de recurs.

Instanța încuviințează în probațiune administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar. Față de dispozițiile art. 305 Cod procedură civilă respinge proba testimonială.

Nemaifiind alte probe de formulat și excepții de invocat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de instanța de fond.

Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.

TRIBUNALUL,

Asupra recursului de față:

Prin sentința civilă nr._/31.10.2013, pronunțată de Judecătoria C. în ds._ a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul M. F. C. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la 29.01.2013 de agentul constatator din cadrul I. C. - Serviciu Poliție Rutieră.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, petentul M. F. C. a formulat plângere contravențională prin care a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimata Inspectoratul de Politie al Județului C., prin care s-a reținut în sarcina sa că nu a acordat prioritate de trecere unui autovehicul care circula în sens giratoriu.

În motivarea plângerii petentul arată că a circulat prin sensul giratoriu dar în deplină siguranță și fără să observe vreun autoturism care venea din stânga când era în sensul giratoriu. Mai arată că există o neclaritate în procesul verbal cu privire la caseta video.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată :

Prin procesul verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat cu sancțiunea amenzii în cuantum de 280 lei și reținerea permisului pe o durată de 30 de zile, în temeiul art. 135 lit. d din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 și art. 100 alin. (3) lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se în sarcina sa că în ziua de 29.01.2013, în timp ce conducea auto cu nr. de înmatriculare_, aflându-se pe . . acordat prioritate de trecere unui autovehicul care circula în sens giratoriu.

Potrivit art. 57 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002, „în intersecțiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circulă în interiorul acestora au prioritate față de cele care urmează să pătrundă în intersecție”. Totodată, potrivit art. 135 lit. d) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, „Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: (…) d) când urmează să pătrundă într-o intersecție cu circulație în sens giratoriu față de cel care circulă în interiorul acesteia”, iar potrivit art. 100 alin. (3) lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: c) neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept”.

Dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, deci câmpul de aplicare a acestui act normativ privește toți cetățenii. Respectarea regulilor impuse de O.U.G. nr. 195/2002 are implicații majore asupra garantării dreptului la viață și la integritate a persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială. Orice persoană sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil – art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001 –, în cadrul căruia se poate servi de orice mijloc de probă și poate invoca orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României).

Având în vedere cele expuse, instanța constată că petentul nu a făcut dovada prin niciun mijloc de probă că situația de fapt ar fi alta decât cea descrisă în procesul-verbal atacat. Din analiza planșelor foto depuse de către intimată la dosar, rezultă că petentul nu a acordat prioritate vehiculului care era deja angajat în sensul giratoriu.

În privința elementelor de formă a procesului-verbal, prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că acesta înde¬plinește toate condițiile de valabilitate reglementate de lege, inclusiv cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele, prenumele contravenientului, data și locul săvârșirii faptei, semnătura agentului.

Instanța apreciază că temeiul legal al incriminării faptelor este corect indicat în procesul-verbal, iar amenda stabilită de către organul constatator se încadrează în limitele impuse de lege.

În fine, verificând conform dispozițiilor art. 5 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază că sancțiunea a fost corect individualizată în raport de gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și urmarea produsă (starea de pericol pentru siguranța pietonilor și a circulației rutiere).

Pentru aceste motive, instanța constată neîntemeiată plângerea contravențională formulată și astfel va fi respinsă ca atare.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, petentul a declarat recurs.

Recurentul petent apreciază ca nelegală și netemeinică hotărârea supusă controlului judiciar, cu care nu este de acord întrucât consideră irelevante probele depuse la dosar de intimat.

Solicită recurentul petent suplinirea probațiunii, prin audierea în recurs atât a martorului asistent ce a semnat procesul verbal, cât și a celuilalt conducător aut care se afla la volanul autoutilitarei ce se presupune că a intrat în intersecție înaintea autoturismului pe care-l conducea.

Intimatul - prin reprezentant convențional a solicitat respingerea recursului ca nefundat.

Examinând hotărârea recurată, prin prisma criticilor formulate, cu luarea în considerare a disp. art.304/1 c.pr.civ., Tribunalul constată că recursul este nefundat, pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal . nr_/9.01.2013, M. C. Florientin a fost sancționat cu sancțiunea amenzii în cuantum de 280 lei și reținerea permisului pe o durată de 30 de zile, în temeiul art. 135 lit. d din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 și art. 100 alin. (3) lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se în sarcina sa că în ziua de 29.01.2013, în timp ce conducea auto cu nr. de înmatriculare_, aflându-se pe . . acordat prioritate de trecere unui autovehicul care circula în sens giratoriu.

Pe calea plângerii contravenționale, formulată în considerarea disp.art.31 din OG.2/2001, petentul a contestat procesului verbal.

Controlul judiciar relevă că în mod corect, instanța de fond s-a conformat disp.art.34 din OG.2/2001, care prevăd că, „ instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal, și hotărăște asupra sancțiunii (..)”.

Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a probațiunii administrate pe parcursul cercetării judecătorești și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în cuprinsul căreia se regăsesc motivele de fapt și drept care i-au format convingerea în pronunțarea soluției, fiind suplinite cerințele prescrise de art.261 pct.5 c.pr.civ.

Sub aspectul legalității, controlul judiciar relevă că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea disp.art.17 din OG.2/2001, care consacră limitativ cauzele în care instanța, din oficiu, poate constata nulitatea actului sancționator, aspect corect surprins de instanța de fond.

De asemenea, se constată că judecătorul fondului, a verificat aspectele ce țin de temeinicia procesului verbal, în considerarea modalității concrete prin care au fost constatată fapta contravențională pentru care a fost sancționat recurentul petent.

În referire la probațiune, se constată că - în respectul disp.art. 33 din OG. nr.2/2001, instanța a dispus citarea martorului asistent și a pășit la judecată – conform art.188 alin.3 c.pr.civ., numai după ce a constatat imposibilitatea de audiere a martorului care a fost citat cu mandat de aducere.

Petentul nu a solicitat în fața instanței de fond administrarea altor probe, iar solicitarea de administrarea – în recurs, a probei testimoniale nu poate fi primită, date fiind disp.art.305 c.pr.civ.

Contrar susținerilor recurentului petent, înscrisurile înaintate la dosarul cauzei nu sunt irelevante, abaterea contravențională reținută în sarcina recurentului petent fiind înregistrată cu aparatul de supraveghere video montat pe auto_, verificat și omologat metrologic și utilizat de agentul de poliție rutieră –atestat operator radar.

Prezumția de legalitate și temenicie a procesului verbal contestat nu a fost răsturnată prin probațiunea administrată în cauză.

Din jurisprudența constanță a instanței de contencios european trebuie reținut că celui sancționat nu i se recunoaște ab initio și în orice situație prezumția de nevinovăție, Curtea acceptând că toate sistemele legale cunosc și operează cu ajutorul prezumțiilor și că, în principiu, Convenția nu interzice aceasta ci obligă statele ca aceasta să nu depășească o limită rezonabilă și să asigure respectarea drepturilor apărării, sub toate aspectele.

Concursul dintre cele două prezumții (legalitate și temeinicia procesului verbal, respectiv nevinovăția acuzatului) care nu au un caracter absolut impune ca soluția să fie determinată de probațiunea administrată în cauză.

Chiar pornind de la prezumția de nevinovăție de care se bucură „ acuzatul”- consacrată în practica instanței de contencios european, reținem că prin mijloacele de dovadă administrate în cauză, s-a demonstrat săvârșirea de către recurentul petent a faptei contravenționale pentru care i-au fost aplicate sancțiunile contestate.

Prin prisma disp.art.304/1 c.pr.civ., examinând cauza sub toate aspectele, se constată că nu există motive care să conducă la lipsirea de eficiență a procesului verbal de contravenție care cuprinde elementele obligatorii prescrise de art.17 din OG.2/2001, fapta reținută în sarcina recurentului petent întrunind elementele constitutive ale contravenției pentru care i-a fost angajată răspunderea, iar sancțiunile au fost aplicate cu respectarea principiului legalității și în considerarea criteriilor de individualizare consacrate de art.21 din OG.2/2001.

Față de cele ce preced, în temeiul art.312 c.pr.civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge ca nefondat recursul formulat de formulat de recurent petent M. F.-C., cu domiciliul în C., ., județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/31.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, intimat fiind INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. – SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., județul C..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.06.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

A. L. N. L. V. M. A. J. N.

Pt. Judecător,

L. V. M.

aflată în C.O, în baza art.

261 alin.2 C.P.C semnează

Președinte Instanță

V. C. C.

GREFIER,

A. G.

Jud.fond. F. L.

Tehnored.jud.A. N.

2 ex./3.07.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 11/2014. Tribunalul CONSTANŢA