Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 382/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 382/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 9431/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă Nr. 382/2014
Ședința publică de la 11 Iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. C.
JUDECĂTOR: I.-L. O.-D.
GREFIER: E. D.
Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție PA_, formulat de apelanta petentă ., cu sediul în București, ., sector 1, București, în contradictoriu cu intimatul I. G. AL POLITIEI ROMANE - I. JUDETEAN DE POLITIE CONSTANTA -POLITIA MUNICIPIULUI CONSTANTA, cu sediul în C., ., nr. 103, jud. C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/28.10.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 04.06.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din cuprinsul prezentei hotărâri, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 11.06.2014 când s-au hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de fata constata urmatoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 05.04.2013, pe rolul Judecătoriei Constanta sub nr._, petenta S.C. S. B. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Constanta, anularea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . nr._ din 08.03.2013 si exonerarea petentei de la executarea sanctiunii amenzii contraventionale.
În fapt, petenta a aratat ca procesul verbal este nelegal din perspectiva prematuritatii constatarii faptei si aplicarii sanctiunii contraventionale, lipsa mentionarii motivelor care au condus la incheierea procesului verbal in lipsa unui martor. De asemenea, procesul verbal este netemeinic, deoarece fapta nu exista, petenta beneficiind de serviciile unei societati specializate in paza si protectie, conform contractului incheiat in acest sens, care are ca obiect monitorizarea si interventia asupra sistemelor tehnice de alarmare antiefractie.
In drept, petenta a invocat dispozitiile art. 19, art. 31, art. 33 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, arrt. 7 alin. 1 din H.G. nr. 301/2012.
In sustinerea plangerii, petenta a depus inscrisuri in copie: procesul verbal de contraventie, dovada comunicarii procesului verbal, certificat constatator al punctului de lucru, adresa I.G.P.R. nr. 341.396/S3/DC din 15.05.2012, contract de instalare, monitorizare sistem tehnic de alarmare nr. 256 din 23.05.2012, act aditional nr. 6/nr. 90 din 14.02.2013 la contract.
Plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru în temeiul art. 36 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Conform art. 1 alin. 2 din O.G. 32/1995, nu s-a aplicat timbru judiciar.
Intimatul, legal citat, a depus la data de 15.07.2013 intampinare, solicitand respingerea plangerii ca neintemeiata, anexand documentatia aferenta procesului verbal atacat: proces verbal din data de 03.01.2013, raport din data de 01.07.2013.
La data de 19.08.2013, petenta a formulat raspuns la intampinare, prin care a reiterat motivele din actiunea initiala si a precizat ca art. 7 alin. 1 din H.G. nr. 301/2012 stabileste un termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a Hotararii pentru conformare la cerintele acesteia.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.
Prin sentinta civila nr._ din 28.10.2013 pronuntata de Judecatoria Constanta a fost respinsa ca neintemeiata plangerea formulata de petenta ..
Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:
„Prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . nr._ din 08.03.2013, s-a retinut ca la punctul de lucru al petentei din Constanta, ., . este instituita nicio forma de paza, fapta savarsita fiind prevazuta de art. 3 alin. 3 si art. 60 lit. a) din Legea nr. 333/2003 si sanctionata de art. 61 lit. b) din acelasi act normativ, pentru care i s-a aplicat amenda in valoare de 2000 lei; procesul verbal a fost intocmit la sediul organului de politie, unde nu s-a putut identifica vreun martor.
Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.
Cu privire la legalitatea procesului verbal atacat
Instanta constata ca petenta a invocat prematuritatea constatarii faptei si aplicarii sanctiunii. In sustinerea acestui motiv, petenta a aratat ca Legea nr. 333/2003 a fost modificata in data de 16.06.2012, cand a intrat in vigoare H.G. nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003. Petenta considera ca H.G. nr. 301/2012 are caracter de norma speciala raportat la dispozitiile Legii nr. 333/2003, hotararea aplicandu-se cu precadere, de aceea unitatile beneficiau de un termen de 18 luni pentu conformare, termen care se calculeaza de la data de 16.06.2012.
In acest sens, I.G.P.R. a raspuns prin adresa nr. 341.396/S3/DC din 15.05.2012 ca societatile comerciale respective care au desfasurat activitati pana la data intrarii in vigoare a H.G. nr. 310/2012 au obligatia de a se conforma dispozitiilor noi in termen de 18 luni.
Analizand procesul verbal prin prisma acestor sustineri, instanta retine ca agentul constatator nu a mentionat ca nu sunt respectate dispozitiile Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003, la descrierea faptei consemnandu-se faptul ca la punctul de lucru al petentei nu exista instituit niciun sistem de paza, fapta care este prevazuta de art. 3 alin. 3 si art. 60 lit. a) din Leega nr. 333/2003.
Or, obligatia de instituire a unor forme de de paza prevazuta de art. 3 alin. 3 din Legea nr. 333/2003 exista si in forma anterioara adoptarii H.G. nr. 301/2012 (˝La unitățile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligați să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei și integrității bunurilor.˝). De asemenea, anterior datei de 16.06.2012, nerespectarea acestei obligatii reprezenta contraventie conform art. 60 lit. a) din Legea nr. 333/2003 (˝neluarea măsurilor de organizare și funcționare a pazei, prevăzute la art. 3 alin. (1) și (3), art. 5 alin. (1), art. 17 alin. (1) și la art. 18 alin. (2) și (3)˝).
In plus, instanta retine ca forma acestor dispozitii legale a ramas neschimbata de la data adoptarii legii si pana la data prezenta.
Prin urmare, fapta exista chiar si in conditiile in care s-ar considera ca nu ar fi fost adoptata H.G. nr. 301/2012 (situatie similara cu aceea in care actul normativ nu isi produce efecte decat de la o data ulterioara specificata in cuprinsul acesteia).
In consecinta, instanta apreciaza ca neintemeiat acest motiv.
Instanta constata ca petentul a invocat si incheierea procesului verbal in lipsa unui martor.
Potrivit art. 19 din O.G. nr. 2/2001, ”(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. (2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. (3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.”
Instanta retine ca procesul verbal atacat a fost intocmit la sediul institutiei din care face parte agentul constatator, posibilitate care nu este interzisa de normele legale in vigoare.
In ceea ce priveste lipsa semnaturii martorului asistent, trebuie precizat ca rolul martorului asistent nu este acela de a proba fapta comisă de persoana sancționată, ci prezența sa se limitează numai la atestarea faptului că agentul constatator a încheiat procesul în lipsa contravenientului. Or, in cazul de fata, in insusi continutul procesului verbal se mentioneaza ca a fost in lipsa petentului, incheindu-se la sediul institutiei.
In acelasi timp, trebuie luat in considerare faptul ca petentul nu a facut dovada unei vatamari care sa nu poata fi remediata in niciun alt mod decat prin lipsirea de efecte juridice a procesului verbal de contraventie, deoarece sanctiunea pentru lipsa mentiunilor prevazute de art. 16 si art. 19 este nulitatea relativa. Astfel cum a stabilit Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia în interesul legii numărul XXII/19.03.2007, în afară de sancțiunea de la articolul 17 din Ordonanța Guvernului 2/2001, care este necondiționată de vătămare și care urmează regimul nulității absolute, nerespectarea mențiunilor obligatorii ale procesului-verbal instituite de alte articole ale actului normativ sus menționat, va atrage sancțiunea nulității relative, fiind necesară existența unei vătămări produse de nerespectarea legii, vătămare care nu poate fi remediată în niciun alt mod decât prin lipsirea de efecte juridice.
In consecinta, instanta apreciaza ca neintemeiat si acest motiv, urmand sa aprecieze legalitatea actului atacat prin prisma dispozitiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care instituie cazurile de nulitate absoluta, a caror constatare revine si instantei din oficiu.
Conform art. 17, lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
Din analiza procesului verbal, instanta constata ca acesta contine toate mentiunile prevazute prevazute de art. 17.
Cu privire la temeinicia procesului verbal atacat
Instanta retine ca procesul-verbal incheiat in materie contraventionala se bucura, in principiu, de o prezumtie de legalitate si temeinicie, fiind un act autentic intocmit de catre un functionar public aflat in exercitarea atributiunilor de serviciu.
In aplicarea concordanta a prezumtiei de legalitate, de veridicitate si de autenticitate a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor cu prezumtia de nevinovatie de care se bucura acuzatul in materie penala, conform art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, se impune precizarea ca instanta de contencios european a stabilit in jurisprudenta sa ca toate sistemele legale cunosc si opereaza cu ajutorul prezumtiilor si ca, in principiu, Conventia nu interzice aceasta, dar in materie penala obliga statele sa nu depaseasca o anumita limita. In functie de gravitatea sanctiunii la care este expus acuzatul, se stabileste si limita rezonabila pana la care poate opera prezumtia, asigurandu-se totodata respectarea drepturilor apararii sub toate aspectele (cauza Salabiaku v. Franta, cauza Vastberga Aktiebolag si Vulic v. Suedia).
Asadar, forta probanta a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, putandu-se reglementa importanta fiecarui mijloc de proba, insa instanta are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu, atunci cand administreaza si apreciaza probatoriul (cauza Bosoni vs. Franta).
Totusi aceasta prezumtie de legalitate si temeinicie se aplica numai in cazul in care fapta a fost constatata personal de agent (ex propriis sensibus), reprezentand o dovada suficienta a vinovatiei contravenientului atat timp cat acesta nu probeaza faptul contrar.
In cazul de fata, fapta a fost constatata de agent prin propriile simturi, astfel cum rezulta din raportul depus la dosarul cauzei si procesul verbal din data de 03.01.2013.
In acelasi timp, petentul nu a probat o situatie contrara aceleia retinute in procesul verbal de contraventie, contractul depus la dosarul cauzei fiind incheiat pentru monitorizarea si interventia asupra sistemelor tehnice de alarmare antiefractie, fara a se proba si existenta acestor sisteme la punctul de lucru respectiv.
F. de considerentele expuse anterior, instanta apreciaza ca procesul verbal de contraventie a fost legal si temeinic intocmit si urmeaza sa respinga ca neintemeiata plangerea.”
Petenta a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea in tot a sentintei apelate in sensul admiterii plangerii contraventionale si anularii procesului verbal .
In motivare apelului s-au formulat critici din perspectiva prematuritatii constatarii faptei si aplicarii sanctiunii contraventionale, instanta de fond motivand ca obligatia de instituire a unor forme de paza prevazute de art.3 alin.3 din leg.333/2003 exista si in forma anterioara adoptarii HG nr.301/2012, ca dispozitiile legale au ramas neschimbate si ca fapta exista chiar si in conditiile in care s-ar considera ca nu ar fi fost adoptate HG nr.301/2012.
Apreciaza apelanta ca aceste sustineri nu pot constitui motive pentru neaplicarea unei legi in vigoare. Asa cum rezulta din HG nr.301/2012 art.7 alin.1 legiuitorul a acordat un termen legal de 18 luni care incepe sa curga de la intrare ain vigoare a HG 301/2012, termen in care unitatile trebuie sa se conformeze noilor dispozitii legale.
A formulat apelanta critici si din persepctiva incalcarii prevederilor art.19 din OG 2/2001, in ceea ce privest elipsa semnaturii martorului asistent, asupra careia instant ade fond a apreciat ca rolul martorului asistent nu est eacela de a proba fapta comisa de persoana sanctionata .
Asupra temeiniciei procesului verbal prima instanta a retinut ca nu a probat o situatie contrara aceleia retinute in procesul verbal de contraventie, contractul depus la dosar fiind incheiat pentru monitorizarea si interventia asupra sistemelor tehnice de alarmare antiefractie, fara a se proba si existenta acestora la punctul de lucru. Apreciaza ca aceasta sustinere a instantei este profund netemeinica. Considera ca este evident ca din moment ce obiectul contractului priveste monitorizarea sistemului antiefractie, acest sistem exista, altfel contractul nu ar fi avut obiect.
Solicita instantei de control sa cerceteze inscrisurile depuse odata cu apelul resepectiv factura privind serviciile de instalare a sistemului antiefractie de la punctul d elucru controlat si procesul verbal de receptie a sistemelor tehnice instalate.
Prin urmare, sustine apelanta ca din analiza probelor rezulta ca fapta nu exista.
In dovedire a solicitat incuviintarea probei cu inscrisurile atasate cererii de apel.
In drept, cererea a fost intemeiata pe art.19, 34 din OG 2/2001, art.7 din HG nr.301/2013.
Intimata, desi legal citata, nu a formulat intampinare.
Instanta a incuviintat pentru apelant aproba cu inscrisurile noi depuse in apel.
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, față de actele și lucrările dosarului și de prevederile legale incidente dar și raportat la apărările apelantei-petente, Tribunalul, făcând și aplicarea prevederilor art. 477 C. proc. civ., apreciază că se impune modificarea sentinței pronunțate de prima instanță, în considerarea celor în continuare arătate.
Raspunderea contraventionala a apelantei-petente a fost angajata prin procesul –verbal de contravenție . PA nr._ din 08.03.2013, prin care s-a retinut ca la punctul de lucru al apelantei-petente din Constanta, ., . este instituita nicio forma de paza, fapta savarsita fiind prevazuta de art. 3 alin. 3 si art. 60 lit. a) din Legea nr. 333/2003 si sanctionata de art. 61 lit. b) din acelasi act normativ, pentru care i s-a aplicat amenda in valoare de 2000 lei; procesul verbal a fost intocmit la sediul organului de politie, unde nu s-a putut identifica vreun martor.
Criticile apelantei din perspectiva prematuritatii constatarii faptei si incalcarii prevederilor art.19 din OG 2/2001 sunt neintemeiate, instanta de control judiciar fiind in acord cu prima instanta in ceea ce priveste netemeinicia acestor sustineri.
Potrivit art. 19 din O.G. nr. 2/2001, ”(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. (2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. (3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.”
Se retine ca procesul verbal a fost incheiat cu respectarea dispozitiilor alin.3 al art.19 din OG 2/2001, fiin dmentionate motivele pentru care procesul verbal a fost incheiat in lipsa unui martor asistent.
Fondata este insa critica apelantei vizand existenta faptei in raport de probatoriul administrat in cauza, instanta fondului facand o gresita apreciere a probatoriului administrat in cauza.
Este adevarat ca procesul verbal contraventional beneficiaza de o prezumtie relativa de legalitate si veridicitate, insa in concursul dintre cele doua prezumtii se impune ca solutia sa rezulte din probatoriul administrat in cauza .
Controlul judiciar relevă că, în mod eronat, instanța de fond a concluzionat că procesul verbal sub aspectul temeiniciei, avand in vedere probațiunea administrată în cauză, confirmă veridicitatea situației faptice consemnată de agenții constatatori în procesul verbal contestat .
Astfel, prin contractul nr.256/23.05.2012 incheiat intre societatea apelanta si societatea . SRL s-a stabilit obligatia monitorizarii si interventiei asupra sistemelor tehnice de alarmare antiefractie din incinta punctelor de lucru ale societatii, printre care se regaseste si punctul de lucru situat in Constanta, ., .> Prin factura nr._/25.05.2012 apelanta a facut dovada ca a achizitionat si instalat sisteme de alarmare, inclusiv in punctul de lucru din Soseaua Mangaliei, nr. 1.
Din raportul agentului constatator depus de intimata la fond, rezulta ca acesta a efectuat controlul doar in prezenta casierei fara a solicita prezenta conducerii societatii, in masura sa faca dovada existentei unui sistem de alarmare antiefractie, cu atat mai mult cu cat au fost stabilite niste masuri cu termen de adus la indeplinire.
F. de probatoriul administrat in cauza, instanta de control judiciar concluzioneaza ca fapta retinut ain sarcina apelantei-petente nu exista.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, Tribunalul, in temeiul art. 480 alin.2 C., va admite apelul, va modifica in tot sentinta apelata in sensul ca la admite plangerea contraventionala si va anula procesul verbla . nr._/8.03.2013 ca netemeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta petentă ., cu sediul în București, ., sector 1, București, în contradictoriu cu intimatul I. G. AL POLITIEI ROMANE - I. JUDETEAN DE POLITIE CONSTANTA -POLITIA MUNICIPIULUI CONSTANTA, cu sediul în C., ., nr. 103, jud. C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/28.10.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Modifică sentința apelată, în sensul că:
Admite plângerea.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/08.03.2013.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11.06.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
E. C. I.-L. O.-D.
GREFIER,
E. D.
Jud.fond.R.M. D.
Tehnored.jud.decizie.E. C.
8.08.2014/4 ex.
| ← Pretentii. Sentința nr. 1428/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 369/2014.... → |
|---|
