Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 13/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 13/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 4111/254/2013
ROMÂNIA
Operator de date cu caracter personal nr.8470
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ_
Ședința publică din data de 13.10.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – I.-L. O.-D.
JUDECATOR - C. Moțîrlichie
JUDECATOR – C. N.
GREFIER - M. G.
Pe rol, soluționarea recursului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție - promovat de recurent revizuient D. G., cu domiciliul în C., Al. Murelor nr. 2, ., apt. 37, județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 940/29.05.2014 pronunțată de Judecătoria M., în dosarul nr._, intimat fiind INSPECTORATUL DE POLIȚIER AL JUDEȚULUI C. S.R., cu sediul în C., județul C..
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 pct. 2 și urm. C..
În referatul făcut asupra cauzei se evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Nemaifiind alte probe de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de fata constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M. sub nr._, revizuientul D. G. a solicitat revizuirea sentinței civile nr.991 din data de 11.04.2013, pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._, prin care s-a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de revizuent împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat la data de 04.10.2012 de către I.P.J. C..
În motivarea cererii de revizuire, s-a arătat că în plângerea contravențională formulată împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat la data de 04.10.2012 de către I.P.J. C., revizuientul a contestat faptul că mijloacele tehnice prin care a fost constatată fapta ce i s-a imputat nu aveau avizele și aprobările valabile și conforme cu certințele legale. Totodată, s-a mai arătat că revizuientul a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate cu cea a avertismentului, însă instanța nu s-a pronunțat pe cererea sa.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.509 alin.1 pct.1 și 5 C. pr. civ..
La data de 09.12.2013, revizuientul a depus la dosar precizări prin care a arătat că prin sentința civilă nr.991/11.04.2013 pronunțată de către Judecătoria M. în dosarul civil nr._ s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii contravenționale formulată de către revizuient împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 04.10.2012 întocmit de intimatul I.P.J. C. – S.P.R. C.. Revizuientul a declarat recurs la Tribunalul C., iar prin decizia civilă nr.1383/RCA din 09.10.2013 pronunțată în același dosar, s-a dispus respingerea recursului ca nefondat. Întrucât pe parcursul judecății, instanțele nu au ținut seama de apărarea revizuientului în sensul stabilirii situației exacte a aparatului de măsură, respectiv lipsa verificării metrologice a acestuia, s-a considerat că soluțiile pronunțate s-au întemeiat pe o mare eroare.
În susținere au fost anexate, în fotocopie, sentința civilă nr.991/11.04.2013 și decizia civilă nr.1383/RCA/09.10.2010. De asemenea, s-a anexat, în original, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispozițiile art.26 alin.2 din O.U.G. nr.80/2013.
La data de 15.01.2014, intimatul I.P.J. C. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire formulată de către revizuientul D. G. împotriva sentinței civile nr.991 pronunțată de către Judecătoria M. la data de 11.04.2013 în dosarul civil nr._ . Totodată, s-a invocat excepția tardivității introducerii cererii de revizuire întrucât s-a depășit termenul de o lună prevăzut de lege, termen socotit de la momentul comunicării hotărârii în cazul prevăzut de art.510 pct.1 C. pr. civ., respectiv din ziua descoperirii înscrisurilor noi care se invocă pentru cazul prevăzut de art.510 pct.5 C. pr. civ..
Prin încheierea din 08.05.2014, instanța a constatat faptul că, în conformitate cu prevderile art.27 C. pr. civ., în prezenta cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă anterior, astfel că: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul”. Prin precizările scrise depuse la dosar la data de 20.05.2014, revizuientul a invocat dispozițiile art.322 pct.2 și 5 din Vechiul Cod de procedură civilă în susținerea cererii sale de revizuire.
Cu privire la excepția tardivității introducerii cererii de revizuire, prin încheierea din data de 22.05.2014, raportat la înscrisurile depuse la dosar, instanța a dispus respingerea acesteia, întrucât nu s-a făcut dovada că revizuientul ar fi introdus cererea după expirarea termenului legal.
S-a atașat la prezenta cauză dosarul civil nr._ al Judecătoriei M., în care a fost pronunțată sentința a cărei revizuire se solicită.
Prin sentinta civila nr. 940/29.05.2014 pronunțată de Judecătoria M., în dosarul nr._, a fost respinsa cererea de revizuire ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria a retinut urmatoarele:
Potrivit prevederilor art.322 din Vechiul Cod de procedură civilă: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:”
În ceea ce privește cazurile de revizuire invocate de către revizuient, instanța a avut în vedere următoarele dispoziții legale, respectiv art.322 pct.2: „dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut” și pct.5: „dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.
În concret, revizuientul a aratat că mijloacele tehnice prin care a fost contestată fapta ce i se impută nu aveau avizele și aprobările valabile și conforme cu cerințele legale și totodată, deși a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate cu cea a avertismentului, instanța nu s-a pronunțat pe cererea sa.
Instanța a constatat că motivele de revizuire invocate de către petent nu sunt întemeiate pentru că, în considerentele sentinței civile nr.991 din 11.04.2013 a Judecătoriei M. au fost analizate apărările revizuientului referitoare la valabilitatea mijloacelor tehnice prin care a fost constatată sancțiunea contravențională reținută în sarcina sa, iar instanța a apreciat că nu se impune nici înlocuirea amenzii cu avertismentul, prin prisma faptului că petentul a fost sancționat în repetate rânduri pentru abateri la regimul vitezei. De asemenea, instanța a avut în vedere că în conformitate cu prevederile art.322 din Vechiul Cod de procedură civilă, revizuirea este o cale extraordinară de atac, ce poate fi promovată numai pentru cazurile limitativ prevăzute de lege, fiind inadmisibilă punerea în discuție a unor probleme de fond, care au fost discutate și stabilite de instanță cu ocazia rezolvării fondului litigiului.
Dispozițiile care reglementează exercitarea acestei căi de atac sunt de strictă interpretare, astfel că motivele exprese de revizuire, nu pot fi extinse sau interpretate astfel încât să se dea posibilitatea unei noi judecăți a fondului, pentru că s-ar ajunge la încălcarea principiului autorității de lucru judecat.
Potrivit unei practici constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe judecătorești, garantat de art. 6 paragraf l din Convenție, trebuie interpretat în sensul preambulului convenției, care enunță preeminența dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor părți. Unul din elementele fundamentele ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care reclamă între altele, ca soluția dată în mod irevocabil, oricărui litigiu de instanțele judecătorești să nu mai fie pusă în discuție (hotărârea Brumărescu contra României din 30.09.l999, hotărârea A. S. contra României din 27.04.2004). Aceasta presupune că instanța care este investită cu o cale extraordinară de atac, de retractare, nu se poate transforma în instanță de control judiciar care să repună în discuție raportul juridic inițial dedus judecății, deoarece aceasta poate afecta principiul securității raporturilor juridice, potrivit cărora o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, care se prezumă că exprimă adevărul și se bucură de validitate, nu mai poate fi repusă în discuție decât pentru motive excepționale, limitativ prevăzute de lege.
În aceste condiții, instanța a constatat că motivele invocate de către revizuient nu sunt întemeiate, motiv pentru care, în raport de considerentele de fapt și de drept expuse anterior, a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii de revizuire.
Revizuientul a formulat recurs impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria M., prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a hotararii recurate, in sensul admiterii plangerii si anularii procesului verbal.In subsidiar a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu avertisment.
In dezvoltarea motivelor de recurs a aratat recurentul ca a solicitat instantei sa dispuna ca partea potrivnica sa depuna toate avizele si certificatele de conformitate ale mijloacelor tehnice cu care a fost constatata fapta, s-au depus o . inscrisuri, insa nu cele solicitate de catre recurent, astfel ca se incadreaza in disp. art. 322 pct. 5 C..
Examinand hotararea recurata prin prisma motivelor invocate si a dispoz. art. 304 ind. 1 C., Tribunalul retine ca recursul recurentului este nefondat din urmatoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M. sub nr._, revizuientul D. G. a solicitat revizuirea sentinței civile nr.991 din data de 11.04.2013, pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._, prin care s-a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de revizuent împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat la data de 04.10.2012 de către I.P.J. C..
În motivarea cererii de revizuire, s-a arătat că în plângerea contravențională formulată împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat la data de 04.10.2012 de către I.P.J. C., revizuientul a contestat faptul că mijloacele tehnice prin care a fost constatată fapta ce i s-a imputat nu aveau avizele și aprobările valabile și conforme cu certințele legale. Totodată, s-a mai arătat că revizuientul a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate cu cea a avertismentului, însă instanța nu s-a pronunțat pe cererea sa.
Prin sentinta civila nr. 940/29.05.2014 pronunțată de Judecătoria M., în dosarul nr._, a fost respinsa cererea de revizuire ca neintemeiata.
Potrivit prevederilor art.322 din Vechiul Cod de procedură civilă: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:”
In mod corect s-au avut in vedere disp. art.322 pct.2: „dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut” și pct.5: „dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.
În conditiile in care revizuientul a aratat că mijloacele tehnice prin care a fost contestată fapta ce i se impută nu aveau avizele și aprobările valabile și conforme cu cerințele legale și totodată, deși a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate cu cea a avertismentului, instanța nu s-a pronunțat pe cererea sa, in mod corect s-a constatat că motivele de revizuire invocate de către petent nu sunt întemeiate pentru că, în considerentele sentinței civile nr.991 din 11.04.2013 a Judecătoriei M. au fost analizate apărările revizuientului referitoare la valabilitatea mijloacelor tehnice prin care a fost constatată sancțiunea contravențională reținută în sarcina sa, iar instanța a apreciat că nu se impune nici înlocuirea amenzii cu avertismentul, prin prisma faptului că petentul a fost sancționat în repetate rânduri pentru abateri la regimul vitezei.
Conform disp. art.322 din Vechiul Cod de procedură civilă, revizuirea este o cale extraordinară de atac, ce poate fi promovată numai pentru cazurile limitativ prevăzute de lege, fiind inadmisibilă punerea în discuție a unor probleme de fond, care au fost discutate și stabilite de instanță cu ocazia rezolvării fondului litigiului, dispozițiile care reglementează exercitarea acestei căi de atac fiind de strictă interpretare, astfel că in mod corect s-a retinut ca motivele exprese de revizuire, nu pot fi extinse sau interpretate astfel încât să se dea posibilitatea unei noi judecăți a fondului, pentru că s-ar ajunge la încălcarea principiului autorității de lucru judecat.
Potrivit unei practici constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe judecătorești, garantat de art. 6 paragraf l din Convenție, trebuie interpretat în sensul preambulului convenției, care enunță preeminența dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor părți.
Unul din elementele fundamentele ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care reclamă între altele, ca soluția dată în mod irevocabil, oricărui litigiu de instanțele judecătorești să nu mai fie pusă în discuție (hotărârea Brumărescu contra României din 30.09.l999, hotărârea A. S. contra României din 27.04.2004).
Instanța care este investită cu o cale extraordinară de atac, de retractare, nu se poate transforma în instanță de control judiciar care să repună în discuție raportul juridic inițial dedus judecății, deoarece aceasta poate afecta principiul securității raporturilor juridice, potrivit cărora o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, care se prezumă că exprimă adevărul și se bucură de validitate, nu mai poate fi repusă în discuție decât pentru motive excepționale, limitativ prevăzute de lege.
Art.322 pct.5 teza I cod pr.civila prevede ca revizuirea unei hotarâri poate interveni în cazul în care, dupa darea unei hotarâri, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfatisate dintr-o împrejurare mai presus de vointa partilor.
Pentru a se putea invoca acest motiv si a se admite cererea de revizuire, trebuie îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: partea interesata sa prezinte un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronuntat hotarârea atacata; înscrisul sa aiba forta probanta prin el însusi, fara sa fie nevoie de a fi confirmat prin alte mijloace de proba; înscrisul sa fi existat la data când a fost pronuntata hotarârea ce se cere a fi revizuita; înscrisul sa nu fi putut fi invocat în procesul în care s-a pronuntat hotarârea atacata, fie pentru ca a fost retinut de partea potrivnica, fie dintr-o împrejurare mai presus de vointa partilor; înscrisul sa fie determinant, în sensul ca, daca ar fi fost cunoscut de instanta cu ocazia judecarii fondului, solutia ar fi fost alta decât cea pronuntata.
Din analiza acestor conditii de admisibilitate, rezulta ca sfera de aplicare a revizuirii pentru înscrisuri noi este foarte limitata. Astfel, în literatura de specialitate s-a subliniat faptul ca, notiunea de "înscris" trebuie luata în acceptiunea ei restrânsa. În al doilea rând, înscrisul trebuie sa fie opozabil partii adverse. În speta, se retine ca "înscrisul" nou invocat de revizuientul recurent îl constituie avizele si certificatele de conformitate ale mijloacelor tehnice cu care a fost constatata fapta.
Acceptând chiar o interpretare mai extinsa a notiunii de "înscris", Tribunalul constata ca în speta, nu sunt întrunite cumulativ celelalte conditii de admisibilitate a revizuirii impuse de art. 322 pct. 5 cod pr.civila, dar si de jurisprudenta CEDO, care impune ca desfiintarea unei hotarâri judecatoresti intrate în puterea lucrului judecat sa nu poata interveni decât pentru "defecte fundamentale" ale hotarârii, care au devenit cunoscute instantei, numai dupa terminarea procesului. Dreptul la un proces echitabil în fata unei instante, astfel cum este garantat la art. 6 din Conventie trebuie interpretat în lumina preambulului la Conventie, ale carui dispozitii relevante afirma ca statul de drept face parte din patrimoniul comun al statelor contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale statului de drept este principiul certitudinii juridice, care impune printre altele ca, atunci când instantele pronuntata o hotarâre irevocabila, decizia acestora sa nu fie contestata (hotarârea Brumarescu împotriva României, 28 octombrie 1999, Culegere de hotarâri si decizii, 1999 – VII, pct. 61, CEDO). Acest principiu subliniaza faptul ca niciuna din parti nu are dreptul de a solicita revizuirea unei hotarâri definitive si obligatorii doar pentru a obtine o reaudiere si o noua decizie într-o cauza. Atributia de revizuire a instantelor superioare ar trebui exercitata pentru corectarea erorilor judiciare, neîndeplinirea justitiei si nu pentru substituirea unei revizuirii.
Revizuirea nu poate fi tratata ca un apel deghizat, iar simpla posibilitate de a avea doua puncte de vedere asupra subiectului nu este un motiv pentru reexaminare. Îndepartarea de la principiul respectiv este justificata doar când este impusa de circumstante cu caracter substantial si convingator (cauza Riabik împotriva Rusiei nr._/1999, pct.52, CEDO -2003-X; cauza S. P. împotriva României nr.8727/03, hotarârea din 7 iulie 2009).
În jurisprudenta CEDO s-a retinut în mod constant ca revizuirea unei hotarâri irevocabile poate interveni numai pentru un "defect fundamental", care a devenit cunoscut numai dupa terminarea procesului, în situatia în care el este/devine cunoscut în cursul procesului, atunci partile au la îndemâna caile ordinare de atac (cauza P. S. contra României, hotarâre publicata). CEDO a apreciat ca reprezinta – defect fundamental, care justifica revizuirea unei hotarâri intrata în puterea lucrului judecat, numai "circumstantele nou descoperite", iar nu "circumstantele noi". Circumstantele care au legatura cu cazul, existasera în cursul procesului si nu fusesera dezvaluite judecatorului, devenind cunoscute numai dupa terminarea procesului sunt "nou descoperite", în timp ce circumstantele, care privesc cazul dar au luat nastere dupa proces sunt "noi".
În concluzie, constatându-se ca nu s-a facut dovada existentei unui defect fundamental la momentul solutionarii recursului, iar avizele si certificatele de conformitate ale mijloacelor tehnice cu care a fost constatata fapta nu întrunesc cumulativ conditiile unui "înscris nou" în sensul art. 322 pct. 5 cod pr.civila, se retine ca in mod legal instanța a constatat că motivele invocate de către revizuient nu sunt întemeiate, motiv pentru care, în raport de considerentele de fapt și de drept expuse anterior, a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii de revizuire, astfel ca, in consecință, instanta de control judiciar constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situatiei de speta, a pronuntat o hotarare legala si temeinica, in cuprinsul careia sunt redate, conform art.261 pct.5 C., motivele de fapt si de drept care argumenteaza solutia.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta, in temeiul art.312 alin.2 Cod pr.civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul promovat de recurent revizuient D. G., cu domiciliul în C., Al.Murelor nr. 2, ., apt. 37, județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 940/29.05.2014 pronunțată de Judecătoria M., în dosarul nr._ intimat fiind INSPECTORATUL DE POLIȚIER AL JUDEȚULUI C. S.R., cu sediul în C., județul C., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.10.2014.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
I.-L. O.-D. C. Moțîrlichie C. N.
GREFIER,
M. G.
jud.fond.C.M.B.
tehnoredact.jud.I.L.O.-D./10.11.2014/2ex.
| ← Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2454/2014.... → |
|---|
