Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 419/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 419/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 26-02-2014 în dosarul nr. 1650/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă Nr. 419
Ședința publică de la 26 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. V. M.
JUDECĂTOR A. L. N.
JUDECĂTOR R. N. B.
GREFIER A. N.
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, formulat de recurentul S. C., domiciliat în M., ., ., ., județ C., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., județ C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/05.08.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul personal – legitimat cu CI . nr._, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art. 87 pct. 2 și următoarele Cod pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;
Întrebat fiind, recurentul învederează că nu mai are alte probe de administrat și nici cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat, instanța constată dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat învederând că nu este vinovat de săvârșirea contravenției. La data de 10.01.2013 i s-a ridicat permisul de conducere motivat de faptul că nu a acordat prioritate unui pieton. De asemenea, învederează că nu i s-a arătat înregistrarea video. în întâmpinarea formulată de către intimat figurează un alt număr de înmatriculare al autoturismului.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.01.2013 sub nr._, petentul S. C. a solicitat în contradictoriu cu intimata IPJ C. –Serviciul Rutier anularea procesului - verbal . nr._ din data de 10.01.2013.
În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că înțelege să conteste ridicarea permisului de conducere întrucât consideră că i-a fost reținut pe nedrept.
În drept, plângerea nu a fost motivată.
Pentru probațiunea cererii au fost anexate: copie a procesului - verbal contestat (fila 3), copie a cărții de identitate a petentului (fila 6), dovada reținerii permisului( fila 5) și dovada achitării amenzii contravenționale( fila 4).
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată. De asemenea, intimata a depus documentația ce stă la baza întocmirii procesului- verbal( filele 14-28) constând în: nouă fotografii radar, buletin de verificare metrologică a aparatului de măsurare a vitezei, copie a certificatului de aprobare de model a aparatului radar, atestatul operatorului radar și înregistrarea video a contravenției.
În temeiul art. 167 C.pr.civ și art. 33-34 din O.G. nr. 2/2001 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă pentru soluționarea cauzei, precum și proba testimonială cu martorul I. L., a cărui depoziție a fost consemnată și atașată la fila 34 din dosar.
Prin sentința civilă nr._/05.08.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin procesul - verbal de contravenție . nr._ din data de 10.01.2013, petentul S. C. a fost sancționat contravențional cu amenda de 280 lei și sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere, pentru că în data de 10.01.2013, ora 20:43, pe .. C., a condus auto marca Ford Escort cu nr. de înmatriculare_ și la intersecția cu . acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversare pe marcajul pietonal, faptă prevăzută și sancționată de art. 135 lit. h din R.O.U.G. 195/2002, art. 100 lit. b/3 din O.U.G. nr. 195/2002.
În ceea ce privește legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, instanța reținând dealtfel că petentul nu a invocat motive de nulitate a procesului-verbal.
Cu privire la temeinicia procesului - verbal, instanța a reținut că deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul - verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Susținerile petentului în sensul că a fost sancționat pe nedrept au fost respinsă pentru motivele de mai jos.
Procesul verbal de contravenție contestat a fost încheiat în urma constatărilor efectuate ex propriis sensibus -„cu propriile simțuri”- de către agentul constatator din cadrul intimatei, astfel că acesta face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie.
Motivul pentru care actele administrative se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie este încrederea că autoritatea statală, respectiv agentul constatator, consemnează cu exactitate și în mod obiectiv faptele pe care le constată, fără a denatura realitatea prin consemnarea părtinitoare sau neconformă adevărului a unor fapte.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum s-a statuat și în Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141 A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională de față în jurisprudența CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, din probele administrate, nu a rezultat o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul - verbal, astfel încât, acțiunea petentului, constând în neacordarea priorității pietonilor aflați pe marcajul pietonal în traversare, constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002.
Astfel, instanța a reținut că, deși în declarația sa, martorul audiat susține că nu existau pietoni pe trecere la momentul pătrunderii autoturismului petentului în intersecție, acest fapt este contrazis de înregistrarea video a contravenției, din care se poate observa în mod evident pietonul angajat în traversare, căruia nu i-a acordat prioritate de trecere.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța a reținut că amenda contravențională aplicată în minimul prevăzut de lege este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de aceste considerente, instanța de fond a constatat că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, respingând plângerea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, recurentul-petent critică modul în care prima instanță a retinut situația de fapt, arătând că la momentul când a ajuns la trecerea pentru pietoni nu era angajat nici un pieton pe sensul de mers în care se deplasa; era într-adevăr un pieton care trecuse însă deja de axul drumului, . de circulatie si ajunsese spre finalul trecerii pentru pietoni din partea opusă sensului său de deplasare.
Totodată, mentionează că prima instantă nu i-a arătat caseta cu înregistrarea video.
În drept, invocă dispozitiile art. 304 pct. 7-9 C.pr.civ., art. 15 alin.2, 16 și 17 din OG 2/2001 si art. 100 din OUG 195/2002.
Intimatul-organ constatator nu a formulat întâmpinare pentru a-și preciza poziția procesuală.
Examinând hotărârea recurată, prin raportare la dispozițiile art. 304 ind. 1 C.pr.civ., Tribunalul apreciază nefondat recursul.
În cauză, petentul S. C. a fost sancționat pentru faptul că la data de 10.01.2013, ora 20:43, pe .. C., a condus auto marca Ford Escort cu nr. de înmatriculare_ și la intersecția cu . acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversare pe marcajul pietonal.
Procesul-verbal a fost semnat de petent, cu mențiunea că „nu sunt de acord deoarece pietonul trecuse și nu am pus viata în pericol a pietonului”.
Potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001, aplicabil în speță prin prisma art. 109 alin. (9) din OUG nr. 195/2002, – instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiuni (...).
Analizând formal procesul-verbal contestat, instanța de control judiciar reține că în mod corect s-a constatat de prima instanță că acesta respecta dispozitiile OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește motivul de recurs constând în greșita reținere de către judecătorul fondului a situației de fapt, prin prisma modului greșit de apreciere a probelor, se observă că susținerile petentului din plângerea contravențională au fost în mod judicios analizate de prima instanță.
Astfel, se constată că în mod corect instanța de fond, analizând susținerile petentului din plângere și coroborând probele administrate, a apreciat că declarația martorului este neconcordantă cu înregistrarea video a contravenției.
Analiza înregistrării video depuse la fila 33 din dosar relevă corecta retinere a faptei contravenționale prin actul sancționator, în condițiile în care reiese din înregistrare că petentul nu a acordat prioritate la trecere pietonului angajat în traversare.
În acest context, se constată că prima instanță a apreciat în mod corect asupra valorii probatorii a înregistrării video depuse la dosar.
În ceea ce privește susținerea din recurs în sensul lipsei de acces la înregistrarea video, tribunalul apreciază că este neîntemeiată, în condițiile în care prin încheierea de ședință din 22.04.2013 prima instanță i-a pus în vedere acestuia să se prezinte la termenul următor pentru vizionarea înregistrării depuse la dosar iar la termenul de judecată din 05.05.2013 petentul a nu a fost prezent.
Prin urmare, se constată că în mod judicios prima instanță a apreciat că nu există motive care să conducă la anularea procesului-verbal de contraventie și a respins ca neîntemeiată plangerea contraventionala formulata de petent, cu consecinta mentinerii procesului verbal ca legal si temeinic intocmit.
Față de cele reținute,în temeiul prevederilor art.312 Cod proc.civ.,instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul, formulat de recurentul S. C., domiciliat în M., ., ., ., județ C., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., județ C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/05.08.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.02.2014.
Președinte, Judecător Judecător,
L. V. M. A. L. N. R. N. B.
GREFIER,
A. N.
jud. fond. A.M.A.
Red.ju. RNB/10.03.2014/ 2 ex
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1179/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 296/2014.... → |
|---|
