Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 216/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 216/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 29-01-2014 în dosarul nr. 21341/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.216
Ședința publică de la 29 ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. J. N.
JUDECĂTOR A. L. N.
JUDECĂTOR L. V. M.
GREFIER C. G.
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție, promovat de recurentul intimat P. M. C.- DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ C., cu sediul în mun.C., ., în contradictoriu cu intimatul petent F. G., cu domiciliulk în mun.C., al.Macilor, nr.6, ., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr.7795/30.05.2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, răspunde intimatul petent F. G. care se legitimează cu C.I. . nr._ CNP_, lipsă fiind recurentul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 pct.2 și urm. Cod procedură civilă.
În referatul făcut asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat, instanța constată dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul petent având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele arătate pe larg în concluziile scrise pe care le depune la dosar.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constatată:
Prin plângerea inregistrată la Judecătoria C. sub nr._, petentul F. G. a solicitat anularea procesului-verbal . nr._/08.08.2012 emis de Primăria M. C.-Direcția Poliția Locală, a punctelor de penalizare aplicate și restituirea sumei de 70 lei achitate și, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
In motivare, petentul a a arătat că a oprit două minute autoturismul lângă parcarea din dreptul magazinului Junior, pe . auzit un zgomot suspect la mașină și a crezut că are pană la una dintre roțile autoturismului.
Mai arată petentul că în zonă nu se afla nici un indicator rutier cu semnificația „oprire interzisă” și chiar dacă ar fi existat nu rezultă din procesul-verbal contestat la ce distanță de acest indicator a fost oprit autoturismul. Ân ceea ce privește cererea subsidiară, petentul arată că sancțiunea aplicată nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina sa.
În drept, au fost indicate dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
In susținere, petentul a depus in copie c.i. și procesul-verbal contestat.
Legal citată, intimata a depus transcrierea mecanică a procesului-verbal contestat și documentația care a stat la baza acestuia.
În cauză, au fost administrate probele cu înscrisuri și testimonială.
Prin sentința civilă nr. 7795/30.05.2013 Judecătoria C. a admis în parte plângerea și a înlocuit amenda contravențională cu avertismentul, reținând următoarele:
Prin procesul – verbal de constatare a contravenției contestat, petentul a fost sancționat contravențional întrucât a oprit voluntar autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe banda numărul unu de circulație de pe . magazinului Junior, în zona de acțiune a indicatorului „oprirea interzisă” îngreunând fluența traficului rutier.
Fapta a fost incadrată in dispozițiile art. 142 lit.a) din R.O.U.G. nr. 195/2002.
Potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, având în vedere materialul probator administrat în cauză.
În ceea ce privește legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că în acesta sunt cuprinse toate mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității absolute exprese de art. 17 din OG 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului – verbal, instanța constată că petentul nu a răsturnat prezumția relativă de temeinicie de care se bucură acesta, prezumție susținută in speță și de planșele foto depuse de intimată la dosar.
De altfel, petentul nu contestă oprirea autoturismului în zona menționată ci arată doar circumstanțele în care a avut loc oprirea, respectiv din cauza temerii de a nu avea o pană la una dintre roți; acest aspect nu este, însă, de natura a exonera petentul de răspunderea contravențională, neîncadrându-se între situațiile expres și limitativ enumerate de art. 11 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor.
Ca urmare, fapta contravențională a fost in mod corect reținută in procesul-verbal contestat.
Procedând conform dispozițiilor art. 5 alin. (5), art.7 alin.2 și art.21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 la verificarea proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, în raport de urmarea produsa, suma pentru care nu au fost emise bonuri fiscale fiind relativ mică (209 lei), instanța constată că atingerea valorilor sociale protejate prin edictarea nomelor încălcate este minimă, motiv pentru care va admite cererea subsidiară a petentului și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs intimatul.
În motivare a arătat că în mod nelegal a fost înlocuită amenda cu avertismentul, sancțiunea stabilită fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei, iar motivarea instanței de fond nu are legătură cu obiectul cauzei.
În drept art. 304 pct. 9 și 3041 c.pr.civ.
Intimatul petent nu a formulat întâmpinare, însă prin concluzii scrise a solicitat respingerea recursului.
Din examinarea hotărârii atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța constată nefondat recursul.
Prin procesul – verbal de constatare a contravenției contestat, petentul a fost sancționat contravențional întrucât a oprit voluntar autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe banda numărul unu de circulație de pe . magazinului Junior, în zona de acțiune a indicatorului „oprirea interzisă” îngreunând fluența traficului rutier.
Fapta a fost incadrată in dispozițiile art. 142 lit.a) din R.O.U.G. nr. 195/2002.
Judecătoria a făcut o corectă apreciere a probelor administrate și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în cuprinsul căreia se regăsesc motivele de fapt și de drept care au format convingerea sa.
Tribunalul constată în mod corect prima instanță a apreciat asupra legalității procesului verbal constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.
În referire la temeinica procesului verbal tribunalul constată că în mod corect prima instanța a reținut că probele administrate în cauză nu au reliefat o situație contrară celei reținute prin procesul verbal, astfel că procesul verbal se bucură în continuare de prezumția de temeinicie
Judecătorul fondului a făcut o corectă analiză a măsurii în care sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției pentru care s-a dispus sancționarea petentului, reținând în mod judicios că petentul se face vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Critica privitoare la greșita reindividualizare a sancțiunii contravenționale apare ca neîntemeiată.
Tribunalul apreciază spre deosebire de sancțiunile ce aparțin altor ramuri de drept, sancțiunile din dreptul contravențional nu au caracter reparator, ci preventiv educativ, scopul dreptului contravențional reprezentându-l prevenirea și combaterea contravențiilor.
Este adevărat că agentul constatator a aplicat amenda în limitele prevăzute de lege, însă în ipoteza în care amenda aplicată nu s-ar fi încadrat în limitele stabilite de lege, sancțiunea ar fi fost lipsirea de eficiență juridică a procesului verbal, pentru nelegalitate, iar nu reindividualizarea sancțiunii.
Prin norma ce incriminează și sancționează delictul contravențional legiuitorul a determinat doar pericolul social abstract, revenind judecătorului atributul de a determina în concret gradul de pericol social.
Instanța de control judiciar apreciază că sancționarea intimatului petent cu o amendă de 140 lei, nu se justifică în raport de împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, pentru verificarea unei eventuale defecțiuni, de modul și mijloacele de săvârșire, de circumstanțele personale ale recurentului petent.
Față de cele ce preced, instanța – în temeiul disp.art.312 (2) c.pr.civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat de recurentul intimat P. M. C.- DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ C., cu sediul în mun.C., ., în contradictoriu cu intimatul petent F. G., cu domiciliulk în mun.C., al.Macilor, nr.6, ., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr.7795/30.05.2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.01.2014.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
A. J. N. A. L. N. L. V. M.
conf.art.261 alin.2 C.P.C.
fiind înimposibilitate de a
semna hotărârea
semnează
PREȘEDINTE INSTANȚĂ
V. C. C.
Grefier,
C. G.
Jud.fond C.M.T.
Red.dec. jud.A.L.N./26.02.2014
2 ex./
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 655/2014.... | Somaţie de plată. Sentința nr. 527/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
