Contestaţie la executare. Decizia nr. 844/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 844/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 13-08-2014 în dosarul nr. 4607/256/2013*
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.8470
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 844/2014
Ședința publică de la 13 August 2014
Completul compus din:
Președinte C. N.
Judecător C. MOȚÎRLICHIE
Judecător L. V. M.
Grefier A. N.
S-au luat în examinare recursurile în contencios administrativ și fiscal având ca obiect contestație la executare, formulate de recurenta ., cu sediul în Medgidia, ., județ C., în contradictoriu cu intimata P. M. MEDGIDIA, cu sediul în Medgidia, ., județ C., îndreptate împotriva sentințelor civile nr. 1908/11.09.2013, respectiv 51/15.01.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta prin avocat C. G., în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art. 87 pct. 2 și următoarele Cod pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Totodată, se învederează că la dosarul cauzei, prin serviciul registratură recurenta a depus înscrisuri, după care;
Întrebat fiind, reprezentantul recurentei învederează că nu are alte cereri de formulat.
Instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursurilor formulate împotriva sentinței prin care s-a soluționat contestația și împotriva sentinței de completare/lămurire dispozitiv prin care a arătat că trebuia citat și terțul poprit. Instanța de fond nu s-a pronunțat pe obiectul cererii de completare/ lămurire dispozitiv, cererea fiind în mod eronat respinsă și s-a judecat cu lipsă procedură. Prin contestația la executare s-a solicitat anularea titlului executoriu nr. 235/2011 și a adresei de înființare a popririi_/2011; învederează că pe fondul cauzei, renunță la întoarcerea executării având în vedere că s-a constatat că suma a fost achitată o singură dată. Instanța de fond a reținut că somația și titlul executoriu ar fi fost comunicate la 07.02.2011. Recurenta petentă a arătat faptul că procedura de comunicare a acestora a fost viciată și nu putea curge termenul de contestate. Recurenta petentă a invocat disp. art. 87 pct. 2 Cod procedură civilă învederând că pe adresele de comunicare nu a fost menționat numele reprezentantului societăți și nici calitatea celui care a semnat de primire. Solicită admiterea recursurilor, desființarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursurilor.
TRIBUNALUL,
Asupra recursurilor de față reține:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr._ 2012, reclamant . în contradictoriu cu pârâta P. M. Medgidia, a formulat contestație la executare la adresa de înființarea a popririi nr._/26.07.2011 emisă de P. mun. Medgidia către Raiffeisen Bank SA Medgidia pentru suma de 67.906 lei, a contestat totodată și titlul executoriu emis de P. mun.Medgidia cu nr235/1.02.2011 pentru suma totală de 67.906(31.714 lei debit și 36.192 lei accesorii) și întoarcerea executării pentru suma de 5.506 lei pentru că a achitat-o de două ori.
În probațiune, s-au depus înscrisuri.
Cererea a fost întemeiată pe disp.art.172-173 din O.G. nr.92/2003 și s-a solicitat judecata și în lipsă.
Pârâta P. M. Medgidia a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și netemeinică și a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii, excepția netimbrării acțiunii. A anexat la întâmpinare în copie înscrisuri.
Prin Sentința civilă 1908/11.09.2013, Judecătoria Medgidia a dispus în sensul admiterii excepției tardivității cu consecința respingerii contestației la executare ca tardivă.
Pentru a dispune în acest sens a reținut prima instanță faptul că în speță executarea silită a fost începută sub incidența vechiului Cod de procedură civilă fiind aplicabile dispozițiile acestui cod potrivit art. 3 alin.1 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Cod de procedură civilă.
Reține prima instanță incidența dispozițiilor art.173 din Codul de procedură fiscală potrivit cu care (1)Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când:
a)contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;
b)contestatorul a luat cunoștință, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;
c)cel interesat a luat cunoștință, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.”.
Relativ la adresa de înființare a popririi nr._ din 26.07.2011 instanța a reținut că aceasta a fost adusă la cunoștință reclamantului din data de 18.08.2011 conform adresei de înștiințare nr._ din 08.08.2011 primită cu confirmare de primire(filele 55, 56), iar somația nr.122 din 1.02.2011 și titlul executoriu nr.235 din 1.02.2011 au fost comunicate cu confirmare de primire în data de 7.02.2011(fila 56-59).
Reține prima instanță faptul că reclamantul a formulat contestație la executare la data de 17.06.2013, după trecerea termenului de 15 zile prevăzut de Codul de procedură fiscală, modificat(la peste 2 ani).
Prin Sentința civilă nr. 51/15.01.2014, Judecătoria Medgidia a dispus în sensul respingerii cererii de completare a dispozitivului Sentinței civile 1908/11.09.2013 ca nefondată.
Pentru a dispune în acest sens a reținut prima instanță faptul că prin cererea de îndreptare/lămurire/completare a dispozitivului sentinței civile nr.1908/11.09.2013 reclamantul solicitând ca instanța să se pronunțe și cu privire la . Medgidia.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziții art.436-438 din Noul Cod de procedură civilă.
A mai reținut instanța faptul că sentința civilă nr.1908/11.09.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar nr._, s-a admis excepția tardivității contestației la executare, invocată de intimata P. municipiului Medgidia și s-a respins ca tardivă contestația la executare formulată de reclamanta . în contradictoriu cu intimata P. municipiului Medgidia.
Reținând incidența dispozițiilor art. 444 al.1 c.proc.civ instanța a apreciat că s-a pronunțat asupra contestației la executare din dosarul nr._ al Judecătoriei Medgidia neexistând o omisiune de pronunțare .
Împotriva acestor sentințe, în termen legal a declarat recurs contestatoarea, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului C. Secția a II-a Civilă la data de 05.05.2014
În motivarea recursului promovat împotriva Sentinței civile 1908/11.09.2013, invocă recurenta dispozițiile art. 304 pct.9 c.proc.civ, cu referire la art. 87 pct.2 c.proc.civ, apreciind că în mod eronat prima instanță a apreciat asupra comunicării somației, titlului executoriu, respectiv a dresei de înființare a popririi,în condițiile în care confirmarea de primire nu a fost semnată de reprezentanții societății.
Mai mult, însuși emitentul Deciziei întocmită la data de 01.02.2011 referitor la taxa hotelieră a dispus recomunicarea acesteia sub semnătură la data de 26.09.2011, apreciind că urmare a efectuării inspecției fiscale urma să se procedeze la remedierea eventualelor erori din evidența fiscală.
În susținere au fost atașate, în copie, înscrisuri (filele 12,13, 21-27,29- 35)
În motivarea recursului promovat împotriva Sentinței civile 51/15.01.2014, apreciază recurentul că în speță sunt incidente dispozițiile art. 488 pct.5 și 8, respectiv art. 498 c.proc.civ
Intimata a depus întâmpinare (filele 36,37) prin care solicită respingerea recursului promovat împotriva Sentinței civile 1908/11.09.2013, invocând totodată pe cale de excepție necompetența funcțională.
Se precizează că somația și titlul executoriu au fost comunicate contestatoarei cu confirmare de primire datată 07.02.2011, aspect care rezultă și din adresa_/08.09.2011, împotriva acestora nefiind promovată contestație la executare în termenul stabilit de lege. De asemenea,prin adresa_/26.07.2011, terțul poprit a menționat cuantumul sumelor care urmau a fi reținute și virate cu titlu de taxă hotelieră, fiind notificat totodată și societatea debitoare asupra măsurii dispuse.
Susținerea din cadrul motivelor de recurs în sensul că emitentul titlului executoriu și a somației ar fi apreciat că procedura de comunicare este viciată, apare ca neîntemeiată, înscrisul recomunicat nefiind modificat, fiind același înscris datat 07.02.2011. Mai mult, relativ la decizia de impunere din data de 01.02.2011 primită și la data de 26.09.2011 nu se face dovada că aceasta ar fi fost comunicată pentru prima dată la acel moment sau că este o altă decizie.
Pe fond arată că prin titlul executoriu și somația de executare recurenta a fost încunoștințată asupra existenței debitului în cuantum de_ lei constând taxă hotelieră, somație și titlu executoriu emise în baza art. 145 din OG 92/2003, nefiind efectuat vreun demers pentru achitarea acestuia. De asemenea, se arată că anterior emiterii titlului de creanță debitorul a fost încunoștințat asupra obligației de a achita taxa hotelieră lunar și de a depune declarație fiscală în acest sens și urmare a neîndeplinirii acestei obligații a fost întocmită o notă de constatare din care rezultă că societatea nu a depus declarații decont privind sumele încasate cu titlu de taxă hotelieră pentru ultimii 5 ani anterior anului fiscal de referință.
Prin Încheierea de la termenul din 29.05.2014 s-a dispus admiterii excepției necompetenței funcționale și înaintarea cauzei spre competentă soluționare Secției de C. Administrativ, pe rolul instanței cauza fiind înregistrată la data de 26.06.2014.
La data de 05.08.2013 contestatoarea depune la dosar precizări prin care arată că a îndeplinit obligația de a depune declarațiile decont aferente taxei hoteliere pentru perioada 2005-2010, ulterior momentului în care a fost adusă la cunoștința sa această obligație.
Intimata recunoaște faptul că societatea a depus la sediul său o contestație înregistrată sub nr._/08.09.2011, prin care a solicitat anularea somației și a titlului executoriu, însă omite să menționeze faptul că aceasta nu a fost soluționată în vreun mod, iar relativ la decizia de impunere se arată că în situația în care comunicarea anterioară ar fi fost corect efectuată nu era necesară o recomunicare în data de 26.09.2011.
Arată că a luat cunoștință de la terțul poprit despre existența titlului executoriu în momentul înființării popririi, apreciind că titlul executoriu este emis prematur întrucât în prealabil este emis titlul de creanță, iar în măsura neîndeplinirii obligațiilor este emis titlul executoriu. Apreciază că titlul executoriu este nelegal emis în raport cu pretinsa comunicare a deciziei de impunere la data de 01.02.2011.
În susținere au fost atașate, în copie, înscrisuri (filele 8 -84)
Analizând recursurile promovate prin prisma disp. art. 304 ind.1 c.proc civ, Tribunalul reține :
În temeiul titlului executoriu nr. 235/01.02.2011 împotriva contestatoarei a fost pornită executarea silită pentru realizarea creanței în cuantum de_ lei (debit reprezentând taxă hotelieră) respectiv_ lei cu titlu de accesorii determinate până la data de 01.02.2011 formându-se dosarul de executare_/2011, in cadrul căruia a fost emisă somația de executare 122/01.02.2011, respectiv adresa de înființare a popririi în temeiul disp. art. 149 al.11 și 12 din OG 92/2003.
Potrivit art.145 din OG 92/2003, executarea silită începe prin comunicarea somației, însoțita de titlul executoriu, iar aceasta trebuie sa cuprindă pe lângă elementele prevăzute la art.43 al.2 si numărul dosarului de executare, suma pentru care urmează a se începe executarea silită, termenul de plată si indicarea consecințelor nerespectării acestuia.
Dispozițiile art.141 al. 2 și 4 din OG 92/2003 stabilesc ca titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege, iar titlul executoriu va cuprinde pe lângă elementele prevăzute la art.43 al.2 codul de identificare fiscala, domiciliul fiscal si orice alte date de identificare, cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.
Se mai reține faptul că, contestațiile la executare propriu-zise pot avea ca obiect neregularități procedurale săvârșite cu prilejul activității de executare silită, împrejurări care se pot referi la nerespectarea formelor prevăzute de lege pentru încunoștințarea debitorului despre declanșarea urmăririi, alegerea formei de executare, prescripția dreptului de a cere executarea silită, etc., și pot avea ca scop desființarea unui anumit act de executare sau anularea întregii urmăririi silite.
În cadrul acestei faze procesuale instanța nu poate reanaliza fondul pricinii, rezolvat pe calea titlului a cărui executare este în derulare sau să procedeze eventual la constituirea unui alt titlu, prin rezolvarea raporturilor litigioase între părțile implicate în executare, ci este limitată la a cerceta dacă actele de executare se realizează cu respectarea prevederilor legale privind executarea silită.
În referire la data comunicării titlului executoriu nr. 253/01.02.2011, respectiv actele de executare reprezentate de somația de executare 122/01.02.2011, adresa de înființare a popririi instanța reține că acestea au fost comunicate cu confirmare de primire la 07.02.2011, respectiv la 18.08.2011.
Acest aspect rezultă și din adresa atașată la fila 49, datată 08.09.2011 care atestă faptul că reprezentantul societății contestatoare la data de 11.02.2011 a depus la sediul Primăriei M. Medgidia sub nr. 2921 o solicitare de comunicare a titlului de creanță, precizând faptul că la data de referință, a luat cunoștință de existența somației menționate cât și a titlului executoriu, dar și faptul că începând cu luna august a aceluiași an s-a dispus blocarea conturilor societății. Mai mult arată reprezentantul societății în aceeași adresă faptul că în situația în care solicitarea sa nu va fi analizată se va adresa instanței judecătorești.
Împrejurarea că solicitarea formulată anterior nu a fost analizată nu are în aprecierea instanței relevanță, întrucât competența de soluționare a contestațiilor la executare formulate împotriva titlului executoriu și a actelor de executare silită emise în temeiul acestuia revine instanței.
Relativ la întinderea obligației de plată și legalitatea titlului de creanță reprezentat de decizia de impunere, care devine titlu executoriu în condițiile art. 141 din OG 92/2003, instanța reține că aceste aspecte pot fi analizate pe calea prevăzută de art. 205 și urm din OG 92/2003, instanța de executare fiind limitată la a cerceta dacă actele de executare se realizează cu respectarea prevederilor legale privind executarea silită.
Potrivit dispozițiilor art. 173 și urm. Din OG 92/2003 1)Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când:
a)contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;
b)contestatorul a luat cunoștință, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;
c)cel interesat a luat cunoștință, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.”.
Potrivit disp. art. 172 al. 1 și 4 din OG 92/2003.
(1)Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.(….)
(4)Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență.
De asemenea dispozițiile art. 713 al.1 c.proc.civ statuează în sensul Contestația se introduce la instanța de executare (…), iar potrivit art. 650 al.1 și 2 c.proc.civ stabilesc:
(1)Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel
(2) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursurile executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe. (….)
Cum prezenta contestație la executare a fost promovată la data de 17.06.2013, Tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a statuat asupra excepției tardivității formulării contestației la executare.
În referire la recursul promovat împotriva sentinței 51/15.01.2014, Tribunalul apreciază de asemenea asupra caracterului neîntemeiat prin raportare la dispozițiile art. 281 ind.2 al.1 c.proc.civ (vechi), (art. 444 al.1 NCPC), reținând faptul că nu există o omisiune de pronunțare în sensul dispozițiilor legale invocate în susținere.
Față de considerentele ce preced Tribunalul apreciază asupra caracterului neîntemeiat al criticilor formulate de recurentă astfel că în temeiul disp. art. 312 c.proc. civilă va dispune respingerea, ca nefondate a recursurilor promovate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile – formulate de recurenta ., cu sediul în Medgidia, ., județ C., în contradictoriu cu intimata P. M. MEDGIDIA, cu sediul în Medgidia, ., județ C., îndreptate împotriva sentințelor civile nr. 1908/11.09.2013, respectiv 51/15.01.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.08.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR JUDECĂTOR,
C. N. C. Moțîrlichie L. V. M.
Potrivit disp.art. 261 al.2 c.proc.civ
Semnează Președintele instanței
V. C. C.
GREFIER,
A. N.
Red.jud.fond D.G.I.
Red decizie recurs jud.C.N./18.09.2014/2.ex
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1230/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 25/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
