Contestaţie la executare. Decizia nr. 240/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 240/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 29-01-2014 în dosarul nr. 10308/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.240
Ședința publică de la 29 ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. J. N.
JUDECĂTOR: A. L. N.
JUDECĂTOR: L. V. M.
GREFIER: C. G.
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ având ca obiect – contestație la executare, promovat de recurenta intimată DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. PENTRU ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. cu sediul în mun.G., . și sediul procesual ales în mun.C. . nr.18 jud.C., in contradictoriu cu intimatul contestator S. S. domiciliat în mun. C., ..7, jud.C. și domiciliul procesual ales la Cabinet avocat C. A., în mun.C., ., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/20.11.2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru intimatul contestator S. S., av. A. D. C. conform împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurenta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 pct.2 și urm. Cod procedură civilă.
În referatul făcut asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța constată dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul contestator prin apărător având cuvântul, solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală .Fără cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată:
Prin contestație înregistrată la data de 15.04.2013 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ /2012, contestatorul S. S. a solicitat în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr._/2013. S-a mai solicitat și restituirea taxei judiciare de timbru.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că titlurile executorii nr._/04.02.2008 și_/04.02.2008 nu i-au fost comunicate.
Cu toate acestea, intimata a demarat executarea silită împotriva contestatorului pentru suma de 1624 lei prin instituirea măsurii popririi. În plus, s-a mai învederat instanței că a fost încălcat termenul de prescripție stabilit de lege în ceea ce privește creanțele fiscale în cauză, prin împlinirea termenului de 50 ani. S-a mai precizat că toate sarcinile ce îi reveneau contestatorului cu titlu de impozit și datoriile fiscale ce i-au fost comunicate au fost achitate.
În drept au fost invocate prevederile O.G. nr.92/2003.
În probațiune a depus înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 194 lei.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității- respinsă ca neîntemeiată la termenul de judecată din data de 26.06.2013, și a înaintat la dosarul cauzei documentația în temeiul căreia s-a emis titlul executoriu.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, în cadrul căreia intimatul a depus la dosar copia dosarului de executare.
Prin sentința civilă nr._/20.11.2013 Judecătoria C. a admis contestația la executare, a anulat actele de executare efectuate în dosarul de executare_/2013 și a dispus restituirea către contestator la data rămânerii irevocabile hotărârii, a taxei judiciare de timbru în cuantum de 194 lei, achitată cu chitanța . XWM_/15.04.2013, reținând următoarele:
În dosarul de executare nr._/2013 al intimatei a fost înființată măsura popririi în temeiul titlurilor executorii nr._/04.02.2008 și_/04.02.2008.
Titlul executoriu nr._/04.02.2008 privește executarea diferenței de impozit anual de regularizat în cuantum de 415 lei și titlul nr._/04.02.2008 privind cheltuieli judiciare în cuantum de 1209 lei.
Actele de impunere mai sus menționate constituie titluri de creanță care se pun în executare, iar titlurile executorii sunt acte de executare în sensul procedurii fiscale. Astfel, dacă în contestația la executare nu se poate pune în discuție titlul de creanță – act administrativ fiscal, supus contenciosului administrativ, se poate analiza în schimb legalitatea titlului executoriu, care constituie act de executare.
Potrivit art. 45 C. proc. fiscală, intitulat “Opozabilitatea actului administrativ fiscal”, actul administrativ fiscal produce efecte din momentul in care este comunicat contribuabilului sau la o data ulterioara menționată in actul administrativ comunicat, potrivit legii.
Rezultă că în lipsa comunicării actului administrativ fiscal, acesta nu este opozabil contribuabilului, astfel că împotriva acestuia din urmă nu poate avea loc executarea silită. Executarea silită a unui act administrativ fiscal inopozabil debitorului este nelegală și este supusă sancțiunii anulării pe calea procedurală a contestației la executare, cu care instanța este învestită în speță.
Astfel, prevederile art. 45 C. proc. fiscală impun astfel o comunicare distinctă a actului administrativ fiscal, anterioară executării silite, astfel că exigența textului legal nu este întrunită în cazul în care comunicarea actului administrativ fiscal are loc în faza de executare, împreună cu actele de executare, pentru că în acest fel contribuabilul devine lipsit de termenul acordat în mod normal pentru plată prin actul administrativ fiscal și ajunge să i se calculeze penalități dinainte de a lua cunoștință despre obligațiile principale, aceasta din urmă constituind în sens procedural vătămarea care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea executării silite înseși, în condițiile în care, dacă contestația ar fi respinsă, penalitățile ar fi calculate retroactiv la un moment ulterior.
Instanța constată că deciziile de impunere mai sus indicate nu i-au fost comunicată contestatorului, în conformitate cu prevederile legale, în condițiile în care intimata a procedat direct la îndeplinirea procedurii de comunicare prin publicitate (f. 16).
Având in vedere dispozițiile legale amintite anterior, dispoziții care se completează cu prevederile Codului de proc. civila în materia comunicării actelor de procedura civila și care prevăd faptul ca, numai in situația în care s-au epuizat toate demersurile de aflare a domiciliului pârâtului, se va dispune citarea acestuia prin publicitate, instanța apreciază că în materia executării creanțelor fiscale, comunicarea actelor administrativ-fiscale trebuia să se realizeze în principal prin modalitățile prevăzute la art.44 alin.2 lit. a-c Cod proc. fiscala, adică în mod direct contribuabilului și în subsidiar, atunci când comunicarea nu s-a putut face direct către contribuabil, să se realizeze prin publicitate.
In concluzie, comunicarea titlului executoriu fiscal putea fi realizata prin publicitate doar în caz excepțional, numai când nu se epuizau modalitățile de comunicare în mod direct către debitor. Legiuitorul a ales calea excepțională a comunicării prin publicitate pentru a nu da loc la abuzuri sau la tergiversări în soluționarea litigiilor, provocate prin refuzul de primire a corespondenței de către destinatari, sub motiv că ei nu ar fi destinatari ori din alte motive imputabile lor.
Având în vedere că intimatul a comunicat contestatorului titlul executoriu din la data de 04.02.2008 prin Anunțul colectiv nr. 3411/25.02.2008 fără a face demersuri de a comunica în mod individual la domiciliul contestatorului, instanța apreciază că titlurile executorii nu au fost comunicate în mod legal.
Se constată astfel că actul administrativ fiscal la care se referă titlul executoriu nu este opozabil contestatorului, caz în care executarea silită nu putea avea loc în condiții de legalitate, după cum a fost arătat în cele de mai sus.
Împotriva acestor sentințe, în termen legal a declarat recurs intimatul.
În motivare a arătat că instanța trebuia să admită excepția tardivității motivat de împrejurarea că poprirea a fost comunicată la data de 01.04.2013 iar acțiunea a fost introdusă la data de 15.04.2013, după termenul de 15 zile prevăzut de art. 173 alin. 1 lit. a c.pr.fisc.
În drept nu a fost motivat recursul.
Intimata contestatoare nu a formulat întâmpinare.
Din examinarea hotărârii atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța constată nefondat recursul.
În dosarul de executare nr._/2013 al intimatei a fost înființată măsura popririi în temeiul titlurilor executorii nr._/04.02.2008 și_/04.02.2008.
Titlul executoriu nr._/04.02.2008 privește executarea diferenței de impozit anual de regularizat în cuantum de 415 lei și titlul nr._/04.02.2008 privind cheltuieli judiciare în cuantum de 1209 lei.
Prin încheierea din data de 26.06.2013 Judecătoria C. a respins excepția tardivității față de împrejurarea formulării în termen a contestației.
Judecătoria a făcut o corectă apreciere a probelor administrate și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în cuprinsul căreia se regăsesc motivele de fapt și de drept care au format convingerea sa.
Tribunalul constată în mod corect prima instanță a apreciat asupra excepției tardivității,
Potrivit dispozițiilor art. 173 Cod procedură fiscală, „contestația se poate face în termen de 15 zile … de la data când contestatorul a luat la cunoștință …”, iar potrivit art. 101 alin. 1 c.pr.civ. „Termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul”.
Se reține, astfel, că poprirea a fost comunicată la data de 01.04.2013 iar acțiunea a fost introdusă la data de 15.04.2013, în termenul de 15 zile prevăzut de art. 173 alin. 1 lit. a c.pr.fisc.
Din analiza coroborata a tuturor inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanta de fond in mod corect a constatat ca deciziile de impunere nu i-au fost comunicate contestatoarei, în conformitate cu prevederile legale, în condițiile în care intimata a procedat direct la îndeplinirea procedurii de comunicare prin publicitate, astfel acestea nu au devenit titluri executorii.
În consecință, instanta de control judiciar constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situatiei de speta, a pronuntat o hotarare legala si temeinica, in cuprinsul careia sunt redate, conform art.261 pct.5 C., motivele de fapt si de drept care argumenteaza solutia.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta, in temeiul art.312 alin.2 Cod pr.civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat de recurenta intimată DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. PENTRU ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. cu sediul în mun.G., . și sediul procesual ales în mun.C. . nr.18 jud.C., in contradictoriu cu intimatul contestator S. S. domiciliat în mun. C., ..7, jud.C. și domiciliul procesual ales la Cabinet avocat C. A., în mun.C., ., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/20.11.2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.01.2014.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
A. J. N. A. L. N. L. V. M.
conf.art.261 alin.2 C.P.C.
fiind înimposibilitate de a
semna hotărârea
semnează
PREȘEDINTE INSTANȚĂ
V. C. C.
Grefier,
C. G.
Jud.fond M.B.
Red.dec. jud. A.L.N./26.02.2014
2 ex./
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 920/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Contestaţie la executare. Încheierea nr. 2881/2014. Tribunalul... → |
|---|
