Contestaţie la executare. Hotărâre din 23-04-2014, Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 23-04-2014 în dosarul nr. 6284/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECISIA CIVILĂ_
Ședința publică din data de 23.04.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – L. V. M.
JUDECĂTOR – A. J. N.
JUDECĂTOR – A. L. N.
GREFIER – M. G.
Pe rol, soluționarea recursului în contencios administrativ având ca obiect – contestație la executare - promovat de recurenta contestatoare U. JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM C., cu sediul în C., .. 194, județ C., îndreptat împotriva încheierii din data de 10.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, intimată fiind . sediul în A., ., județ C..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.04.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea data, ce face parte integranta din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării la data de 16.04.2014 și la data de 23.04.2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr._/30.09.2013 – cu eroarea materială strecurată în dispozitiv îndreptată prin încheierea pronunțată în temeiul art.281 c.pr.civ., la 10.10.2013 pronunțată a fost admisă excepția autorității de lucru judecat și respinsă ca atare acțiunea dedusă judecății de contestatoarea U. Județeană a Cooperației de Consum C. în contradictoriu cu intimata .> Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ contestatoarea UJCC C. în contradictoriu cu intimata . a formulat contestație împotriva titlului executoriu nr. DU 2954 din 16.10.2012 emis de . îl consideră nul, nelegal și netemeinic .
Se motivează că prin titlul executoriu nr. DU 2954 din 16.10.2012 a fost obligat la plata sumei de 1.800 lei taxă gunoi PJ și 360 lei taxa paza, pentru anul 2012 . Conform adresei nr. 9906 din 01.06.2011 UJCC C. a încunoștiințat . că în conformitate cu legislația cooperației de consum imobilele de pe raza Comunei A. au fost predate în administrarea, folosința în baza contractului de comodat nr. 9/30.03.2009 către Consumcoop T. și a nominalizat și societățile comerciale care dețin imobilele respective cu chirie, deci care produc gunoi și necesită paza .
Deși a solicitat în scris acest aspect, depunând la Primărie contractul de comodat, . să emită acest titlu pentru aceste imobile deținute de alte persoane, fapt pentru care solicită desființarea titlului executoriu.
La termenul din 30.05.2013 ( fila 14 ) contestatoarea a formulat precizări la acțiune prin care arată că contestația a fost formulată în temeiul art. 172 alin. 3 din C.pr.fiscală deoarece taxele percepute de UJCC C. au fost achitate de către Consumcoop T. care deține imobilele de pe raza comunei A. în administrare, fiind depuse actele doveditoare prin care aceasta a achitat respectivele taxe .
Prin urmare, nu se contestă cuantumul obligațiilor de plată, cuantumul valorilor taxelor, ci doar împrejurarea că aceste taxe sunt solicitate concomitent de la proprietar și administrator, fiind în fapt o dublă taxare .
Intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat prin care a invocat excepția decăderii din dreptul de a formula contestație la executare, ca urmare a
introducerii tardive a acțiunii și excepția autorității de lucru judecat, iar pe fond, respingerea contestației la executare formulata ca fiind nefondata .
Potrivit disp. art. 172-172 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala actele de executare întocmite in procedurile executionale fiscale se contesta in termen de 15 zile de la data comunicării respectivului act de executare. Contestatoarea a formulat contestație împotriva titlului executoriu nr. DU 2954/16.10.2012, care a fost comunicat impreuna cu somația emisa in același dosar de executare către UJCC la data de 29.10.2012, așa cum rezulta din analiza confirmării de primire a actului de executare. Chiar daca s-ar credita ipoteza necomunicarii titlului executriu contestat, se solicită a se avea in vedere faptul ca potrivit dispozițiilor inserate in cuprinsul art.173 C.pr.fiscala "contestația se poate face in termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când contestatorul a luat la cunoștință de executare ori de actul de executare pe care ii contesta din comunicarea somației sau din alta înștiințare primita ori in lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite, sau in alt mod...".
Astfel, contestatoarea a avut cunoștința de existenta acestui act de executare si chiar a tuturor actelor de executare întocmite in dosarul de executare nr.A2949/2012 inca din timpul judecării contestației care a format obiectul ds. nr._/212/2012. Ca atare, se solicita admiterea excepției si respingerea contestației ca tardiv introdusa.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat potrivit art. 1201 C.civ este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecata are același obiect este întemeiata pe aceeași cauza si este între aceleași părți, făcuta de ele si în contra lor în aceeași calitate. Pentru a putea fi reținuta aceasta excepție, trebuie întrunite cumulativ 3condiții esențiale: identitate de obiect, identitate de cauza si identitate de părți între cele doua acțiuni.
In plus, una din cele doua acțiuni trebuie sa fi fost soluționata anterior cel puțin în mod definitiv printr-o hotărâre judecătoreasca. Potrivit art. 20 din Constituția României, legislația naționala trebuie interpretata în concordanta cu tratatele privind drepturile omului la care România este parte, iar, în situația existentei unor neconcordante, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
In cauza Amuraritei c. României din septembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reamintit ca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 trebuie interpretat prin prisma principiului preeminentei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Convenției, principiuenunțat în preambulul Convenției. Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminentei dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca soluțiile definitive date de instanțele judecătorești sa nu mai poată fi contestate (Brumarescu c. României).
Pentru respectarea acestui principiu, statele trebuie sa depună diligente pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe si sa interzică redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problema (a se vedea mutatis mutandis, Gjonbocari si alții c. Albaniei).
Pe fondul cauzei se arată că debitoarea nu s-a conformat masurilor dispuse prin înștiințările de plata, creditoarea . procedura executării silite, in conformitate cu dispozițiile O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, prin emiterea somației si a Titlului executoriu.
În conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. 2 din Legea 215/2001 a administrației publice locale, consiliul local are atribuții privind organizarea si funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor si serviciilor publice de interes local si ale societăților comerciale si regiilor autonome de interes local (lit. a)... si atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni (lit. d).
In conformitate cu dispozițiile art. 249 alin. l din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, orice persoana care are in proprietate o clădire situate in România, datorează anual impozit.
Totodată, art. 282 alin. l din Codul fiscal prevede ca, pentru funcționarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, județene si Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot adopta taxe speciale.
Prin actele de executare emise, s-a stabilit in sarcina contestatoarei obligația de plata a unor taxe locale, reprezentând servicii de salubritate si de paza stabilite de Primăria A., conform HCL A. nr. 281/2009 si nr. 454/2010.
Actele de executare sunt temeinice si legale, acestea având regimul juridic de taxe si impozite locale stabilite prin Hotărârea Consiliului Local A. in conformitate cu dispozițiile Legii 571/2003 privind Codul fiscal si HG 44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare, precum si OG 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala. Prin HCL nr. 281/2009 si nr. 454/2010, s-a instituit obligativitatea plații taxei de gunoi si a celei de paza pentru persoanele fizice si persoanele juridice care domiciliază/sediu pe raza teritoriala a unității administrativ-teritoriala A. si s-au aprobat nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate pentru fiecare an.
Cele doua acte administrative emise de Consiliul Local A., prevăd ca taxa de paza si taxa de gunoi se achita distinct, atât pentru sediul cat si pentru punctul de lucru de către toate persoanele juridice, agenți economici, asociații familiale/persoane fizice autorizate, societăți comerciale care au sediul si/sau punctul de lucru fiecare in . dețin clădiri sau terenuri si au aceste bunuri înregistrate in evidenta contabila a acestora. Prin urmare, Hotărârile Consiliului Local A. prevăd dispoziții clare in sarcina tuturor agenților economici care dețin în mod legal în patrimoniu imobile ce se află pe raza teritoriala a comunei A.. Se arată că atâta timp cât, cele doua acte administrative adoptate de Consiliul Local A. nu au fost contestate sau anulate, acestea produc efecte juridice fata de toți cei care cad sub incidența acestora si se supun dispozițiilor stabilite. Singurul motiv de nelegalitate invocat este faptul că, contestatoarea a încheiat în anul 2009 cu CONSUMCOOP un contract de comodat prin care a dat spre administrare aceste imobile însă motivul invocat nu are nicio relevanță legală întrucât taxele așa cum au fost acestea instituite vizează toți proprietarii de imobile aflate pe raza comunei A. indiferent dacă au și posesia sau nu a acestor imobile.
Prin urmare, convenția contestatoarei cu partenerii săi nu produce efecte asupra obligațiilor legale instituite prin HCL-uri în vigoare și necontestate. Această convenție poate constitui temei pentru desocotirea acesteia cu partenerii săi dar nu poate fi opusă autorităților locale. Mai mult, aceste informații au fost comunicate contestatoarei, respectiv faptul că plățile efectuate de CONSUMCOOP către autoritățile locale nu au nicio relevanța asupra obligațiilor sale de plată întrucât și aceasta datorează la rândul ei taxe pentru că își are sediu si desfășoară activitate pe raza comunei A..
Raportat la art. 137 C.p.c. instanța va analiza prioritar excepțiile invocate, iar ca ordine de prioritate se are în vedere că se impune analizarea prioritar a excepției autorității de lucru judecat .
Instanța constată ca în cadrul dosarului nr._/212/2012 contestatoarea din prezenta cauză a formulat contestație la executare, în contradictoriu cu intimata . ȘI TAXE împotriva titlului executoriu emis în dosarul nr.A2949/2012 privind obligația de plată a taxei de gunoi în cuantum de 1800 lei, taxei de pază de 360 lei și cheltuielilor de executare de 6 lei.
În motivare, contestatoarea a arătat că imobilele deținute de UJCC pe raza comunei A. sunt date în administrare către Consumcoop T., care are obligația de a achita taxele și impozitele locale la zi. Consumcoop T. a achitat taxa gunoi și taxa PJ în sumă de 1440 lei, precum și impozit clădiri, impozit pe teren, taxă teren în folosință, taxă gunoi și taxă pază în cuantum de 2368 lei, iar instituirea taxelor distinct pentru proprietar, administrator și chiriași este una abuzivă, neconformă cu legislația în vigoare.
Prin sentința civilă 5151/09.04.2013 instanța a respins contestația la executare formulată de contestatoarea U. JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM C. în contradictoriu cu intimata . ȘI TAXE, ca neîntemeiată și a obligat pe contestatoare la plata către intimată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 868 lei, constând în onorariu de avocat.
Art. 1201 Cod pr. civ. reglementează în mod expres puterea de lucru judecat ca o prezumție legală, absolută irefragabilă, iar art. 166 Cod pr. civ. ca o excepție de fond, peremptorie și absolută.
Potrivit art. 1201 Cod civ. „este lucru judecat atunci când a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate”, iar art. 166 Cod pr. civ. prevede că excepția puterii de lucru judecat se poate ridica de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs.
Prin urmare, o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar soluția exprimată în hotărâre este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre.
Astfel, partea care a pierdut procesul nu mai poate repune în discuție dreptul său într-un alt litigiu.
Pentru a verifica dacă există sau nu puterea de lucru judecat trebuie observată tripla identitate de elemente la care se referă art. 1201 Cod civ., respectiv părți, obiect și cauză.
Raportat la cele reținute se constată că prin contestația la executare ce a făcut obiectul dosarului nr._/212/2012 contestatoarea UJCC a solicitat anularea aceluiași titlul executoriu și a tuturor actelor de executare întocmite de organul execuțional din cadrul intimatei in dosarul de executare nr.A2949/2012 pentru același motiv, respectiv dubla taxare.
Examinând obiectul prezentei contestații se constată ca este același obiect cu cel al dosarului civil nr._/212/2012 soluționat de Judecătoria Constanta prin sentința civila nr.5151/09.04.2013 potrivit căreia a fost respinsa ca neintemeiata contestația la executare formulata de contestatoarea UJCC.
Prin urmare, constatând ca in cauza sunt îndeplinite condițiile esențiale ale excepției autorității de lucru judecat, instanța dispune admiterea acesteia si respingerea acțiunii pentru putere de lucru judecat.
Cum în dispozitivul hotărârii judecătorești s-a menționat din eroare că urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat va fi respinsă excepția pentru autoritate de lucru judecat, în loc de respinge acțiunea pentru autoritate de lucru judecat, din oficiu, instanța – prin încheierea pronunțată la 10.10.2013, în temeiul art.281 alin.1 c.pr.civ., a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în sentința civilă pronunțată la 30.09.2013.
Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat recurs contestatoarea UJCC C..
Cererea declarativă de recurs, în care se menționează că recursul se exercită împotriva încheierii din 10.10.2013– înregistrată la instanță la 31.10.2013 nu cuprinde motivele de nelegalitate și netemeinicie a hotărârii recurate, menționându-se în cuprinsul său că motivele vor fi depuse după redactarea și comunicarea soluției motivate.
Intimata, prin întâmpinare, prevalându-se de disp.art.306 c.pr.civ., a invocat excepția nulității recursului, pentru nemotivare în termenul legal.
Recurenta contestatoare a înaintat la dosarul cauzei „precizări” cu privire la motivele declarării recursului împotriva încheierii din 10.10.2013, prin corespondența datată 3.03.2014.
Tribunalul,
la termenul de judecată din 9.04.2014 a pus în discuția părților litigante atât apărarea procesuală formulată de intimată prin invocarea excepției nulității recursului, cât și motivele recursului înaintate la dosar prin „precizările” din 5.03.2014.
În considerarea disp.art.137 c.pr.civ., analiza cu precădere a excepției invocată de intimată relevă caracterul fondat al acesteia.
Prin art.303 c.pr.civ., se dispune că:
(1) Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs.
(2) Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte”.
Potrivit art.301 c.pr.civ „ termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel..”
În speță, comunicarea hotărârii primei instanțe – încheiere de ședință din 10.10.2013 a fost realizată către recurenta contestatoare la 22.10.2013 (dovadă de comunicare, f.56- ds. fond).
Contrar susținerilor recurentei - care a invocat faptul că nu i-a fost comunicată sentința civilă nr._/2013, analiza relevă că hotărârea judecătorească a fost comunicată contestatoarei U. Județeană a Cooperației de Consum C. la data de 13.01.2014 )dovadă comunicare, f. 59).
Se observă că, în raport de data comunicării hotărârii instanței de fond, respectiv data motivării recursului – 3.03.2014, termenul de 15 zile prescris de lege a fost depășit.
În atare situație, intervine sancțiunea nulității recursului, consacrată expres de art.306 c.pr.civ.
Instanța de control judiciar urmează a admite excepția nulității recursului invocată de intimată, soluție în raport de care apare de prisos analiza criticilor aduse tardiv hotărârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția nulității.
Constată nul recursul promovat de recurenta contestatoare U. JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM C., cu sediul în C., .. 194, județ C., îndreptat împotriva încheierii din data de 10.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, intimată fiind . sediul în A., ., județ C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.04.2014.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
L. V. M. A. J. N. A. L. N.
GREFIER,
M. G.
Jud.fond. B. D.T.
Tehnored. jud.A. N.
2 ex./15.05.2014
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 316/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 184/2014.... → |
|---|








