Contestaţie la executare. Sentința nr. 978/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 978/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 18862/212/2013/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă Nr. 978
Ședința publică de la 25 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. J. N.
GREFIER A. N.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect
contestație la executare, formulată de contestatorul A. G., domiciliat în C., ., nr. 5, ., ., județ C., în contradictoriu cu intimata D. G. REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE G. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., ., nr. 18, județ C..
Dezbaterile asupra excepției inadmisibilității acțiunii au avut loc în ședința publică din 18.03.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din cuprinsul prezentei hotărâri, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 25.03.2014 când s-au hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra acțiunii în contencios administrativ fiscal de față:
1. Obiectul și părțile litigiului. Istoric de rol procesual.
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ 13, reclamantul contestator A. G. a solicitat anularea executării ce face obiectul dosarului de executare nr._ al Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Constanta, întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare, respectiv restituirea sumelor încasate necuvenit, suspendarea executării silite, în temeiul art.718 alin. 1) si 4) pct.l Cod pr.civ și obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de
Prin „Notele de ședință” înaintate la dosarul cauzei pentru termenul din 09.09.2013, contestatorul a precizat obiectul contestației: - contestația contestație la titlu - reprezentat de Decizia nr.8477/08.05.2012 emisa de Administrația Finanțelor Publice Constanta cât și contestație la executarea silita propriu-zisă. Prin prisma disp.art.4 din Legea nr.554/2004, contestatorul a invocat excepția de nelegalitate a Deciziei nr.8477/8.05.2012.
Apreciază reclamantul contestator că Deciziei nr.8477/8.05.2012 - despre existența căreia invederează că a luat cunoștința cu ocazia comunicării întâmpinării, este nelegală întrucât:
- nu a fost convocat niciodată la sediul AFP C. pentru a da explicații legate de activitatea .;
- necunoscând situația patrimonială a societății de peste 10 ani, nu putea să ascundă bunurile societății;
- nu face referire la o hotărâre judecătorească sau la un dosar aflat pe rolul instanței prin care să se fiu declanșat procedura insolvenței .;
- deși se impută ascunderea bunurilor societății nu se indică nici în ce constă acțiunea de ascundere și nici temeiul de drept substanțial, fiind indicate exclusiv disp.art.27-28 din OG.92/2003 R.
1.2. Judecătoria C. a dispus, la termenul de judecată din 9.09.2013, disjungerea cererii având ca obiect contestație la titlu de contestația la executarea propriu zisă.
1.3. Prin sentința civilă nr._/7.10.2013, pronunțată în dosarul nr._, format urmare a reînregistrării cererii disjunse, a fost declinată competența soluționării contestației la titlu - reprezentat de Decizia nr.8477/08.05.2012, în favoarea Tribunalului C. - Secția C. administrativ și fiscal.
1.4. Pe rolul Tribunalului C. - Secția contencios administrativ și fiscal, cauza a fost înregistrată la 11.12.2013.
Pârâta DGRFP G.- AJFP C. a depus întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității acțiunii, apărare procesuală argumentată prin prisma disp.art.218 alin.2 din OG.92/2013.
2. Tribunalul,
în considerarea disp.art.248 c.pr.civ., analizând cu precădere excepția inadmisibilității acțiunii deduse judecății, reține următoarele:
Instanța de contencios administrativ fiscal a fost investită – prin hotărârea declinatorie de competență, cu controlul de legalitate al actului administrativ fiscal – Decizie privind stabilirea răspunderii solidare, emis de AFP C. la 8.05.2012, sub nr.8477.
Împotriva deciziei ce constituie titlu de creanță – și în baza căreia a fost declanșată procedura execuțională, nu a fost formulată contestație administrativă.
Contenciosul administrativ fiscal – specie a contenciosului administrativ desemnează – după cum a statuat doctrina de specialitate „ ansamblul căilor de atac împotriva actelor de impunere prin care se solicită diminuarea sau anularea impozitelor, taxelor, a contribuțiilor, a majorărilor la întârziere sau a penalităților și amenzilor ori alte sume constatate și aplicate de către organele fiscale centrale și locale, abilitate, potrivit legii, să efectueze actele de control sau de impunere, care se soluționează după o procedură specială de către organele administrative și/sau instanțe judecătorești”.
Titlul IX al OG.92/2003 este consacrat procedurii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva actelor administrativ fiscale.
Cel lezat printr-un act administrativ fiscal are dreptul – consacrat de art.205 din OG.92/2003, de a formula contestație administrativă, în vreme ce organul competent să o soluționeze – determinat potrivit dispozițiilor art.209, are obligația de a emite decizie/dispoziție motivată - definitivă în sistemul căilor administrative de atac, după cum se dispune prin art.210 Cod procedură fiscală.
Prin art. 187 din Normele metodologice de aplicare a OG.92/2003 se dispune:
(1)Decizia privind soluționarea contestației se comunică contestatorului, persoanelor introduse, în condițiile art. 43, precum și organului fiscal emitent al actului administrativ atacat.
(2)Deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanța judecătoreasca de contencios administrativ competentă.
Doctrina de specialitate și practica judiciară au statuat în mod constant că se impune a fi sancționată cu fine de neprimire cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ fiscal față de care nu a fost urmată calea contestației administrative.
Susținerile reclamantului contestator potrivit cu care procedura contestației administrative prev. de art.205 și urm. OG nr.92/2003 se aplică doar în situația comunicării actului administrativ fiscal - care nu a fost efectuată după cum a reținut instanța de executare, cu putere de lucru judecat, nu sunt de natură să argumenteze concluzia că dispozițiile legale sus menționate pot fi lăsate neaplicate.
Este adevărat că de comunicarea actului administrativ fiscal sunt condiționate efectele sale juridice, că actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat potrivit art.44 nu este opozabil contribuabilului, sens în care se dispune prin art.45 din OG.92/2003.
Faptul că instanța de executare a stabilit prin hotărâre judecătorească ( ce are potrivit art.460 c.pr.civ., de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată) că titlul de creanță nu a fost comunicat contestatorului cu respectarea dispozițiilor legale are relevanță din perspectiva legalității actelor execuționale, neputând constitui un argument pentru înfrângerea prevederilor imperative ale legii prin care se dispune în referire la obiectul controlului de legalitate al actelor administrativ fiscale.
Concluzionând, instanța apreciază întemeiată excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă.
Pentru considerentele ce preced, acțiunea dedusă judecății va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă.
Respinge acțiunea, formulată de contestatorul A. G. – CNP_, domiciliat în C., ., nr. 5, ., ., județ C., în contradictoriu cu intimata D. G. REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE G. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., ., nr. 18, județ C., ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.03.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. J. N. A. N.
Tenored.jud.A. N.
4 ex./10.04.2014
| ← Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 764/2014. Tribunalul... → |
|---|
