Pretentii. Sentința nr. 95/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 95/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 16-01-2014 în dosarul nr. 8343/118/2013
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă Nr. 95
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. C.
GREFIER: E. D.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect pretenții formulată de reclamantul G. A., cu domiciliul procesual ales în C., ., ., ., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. PRIN ADMINISTRATIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CONSTANTA, cu sediul în C., ., nr. 18, jud. C., chemata în garanție fiind ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței, Corp A, nr. 294, sector 6, București.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamant avocat A. C. A., în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 155 Noul Cod de procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;
Instanța, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 554/2004 se declară competentă în soluționarea prezentei cauze.
În temeiul dispozițiilor Noului cod de procedură civilă instanța acordă cuvântul asupra duratei procesului.
Reprezentantul reclamantului apreciază durata procesului la o zi.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 din Noul cod de procedură civilă instanța estimează durata procesului la o zi.
Instanța acordă cuvântul asupra admiterii în principiu a cererii de chemare în garanție.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea în principiu a cererii de chemare în garanție.
Instanța admite în principiu cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu. Totodată constată procedura legal îndeplinită cu AFM prin citarea acesteia cu copie a cererii de chemare în garanție
La interpelarea instanței, reprezentantul reclamantului arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Reprezentantul reclamantului solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, cele depuse la dosarul cauzei.
În temeiul disp. art. 255 cu ref. la art. 258 NCPC instanța încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În temeiul dispozițiilor art. 244 NCPC instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra cererii de chemare în garanție și asupra fondului cauzei.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea cererii de chemare în garanție și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat, sens în care depune la dosar dovada achitării onorariului avocațial.
Față de dispozițiile art. 394 din Noul Cod de procedură civilă instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cererii de chemare în garanție și asupra fondului cauzei.
TRIBUNALUL,
Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta-sectia contencios administrativ si fiscal la data de 18.09.2013 sub nr._, reclamantul G. A. in contradictoriu cu parata DIRECTIA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE GALATI-ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA a solicitat obligarea paratei la restituirea sumei de 7576 lei ,obligarea paratei la plata dobanzii legale de la data achitarii si pana la data restituirii efective, cu chletuieli de judecata.
In motivarea in fapt a cererii, reclamantul a aratat ca a achizitionat din Germania un autoturism, iar pentru a inmatricula in Romania autoturismul a fost obligat sa achite taxa de poluare prevazuta de OUG 50/2008 cu chitanta . nr._ din 5.11.2009. Arata reclamantul ca taxa de poluare a fost declarata de Curtea Europeana de Justitie ca fiind incompatibila cu art.110 TFUE iar conform art.148 alin.2 din Constitutia Romaniei legea comunitara se aplica cu prioritate fata de cea nationala.
In drept, cererea a fost intemeiata pe 148 alin.2 Constitutia Romaniei, art.25 si 90 din TCE, Leg.554/2004, art.117 si 120 Cod proc.fiscala, jurisprudenta CEJ.
In probatiune a solicitat proba cu inscrisuri, sens in care a atasat cererii inscrisuri.
Cererea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in valoare de 300 lei .
Parata DGRFP Galati- ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA a formulat intampinare si cerere de chemare in garantie a Administratiei F. pentru Mediu.
Prin intampinare, parata a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata apreciind ca taxa de poluare a fost instituita in scopul protectiei mediului cu luarea in considerare a legislatiei comunitare si a jurisprudentei CEJ.
Prin cererea de chemare in garantie, parata a aratat ca taxa de poluare se constituie venit la bugetul F. pentru Mediu, si doar se calculeaza si se incaseaza de catre organul fiscal competent teritorial .Pe cale de consecinta chemata in garantie trebuie sa plateasca taxa incasata.
In drept, cererea de chemare in garantie a fost intemeiata pe art.72-74 Cod proc.civila, OUG 50/2008.
Chemata in garantie AFM, desi legal citata, nu a formulat intampinare.
Instanta, in temeiul art.74 alin.2 rap. la art.64 alin.2 C., a admis in principiu cererea de chemare in garantie a AFM
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei reclamantul a achizitionat din Germania un autovehicul inmatriculat anterior in Germania, pentru care a achitat la inmatricularea in Romania taxa de poluare in cuantum de 7576 lei achitata cu chitanta . nr._/5.11.2009;
Reclamantul, la data de 6.08.2013 a adresat paratei o cerere de restituire a acestei sume avand nr._, invocand incompatibilitatea reglementarii interne prin care este instituita taxa de poluare, cu dreptul comunitar.
Parata a raspuns negativ cererii reclamantului prin adresa nr._/9.08.2013.
Considerand pozitia paratei ca fiind un refuz de restituire a taxei, reclamantul a promovat prezenta actiune in justitie.
Instanta constata ca desi reclamantul nu a indicat temeiul de drept al cererii adresate paratei, aceasta se incadreaza in dispoz.art.117 alin.1 lit.d c.pr. fiscala, potrivit caruia debitorului i se restituie la cerere, sumele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale, reclamantul reclamand in fapt aplicarea eronata a dispozitiilor interne, ca acestea ar fi incompatibile cu dreptul UE, care face parte din dreptul intern si are caracter prioritar.
Faptul ca parata a raspuns evaziv reclamantului nu schimba natura juridica a cererii, astfel ca, in realitate, pozitia paratei reprezinta un refuz de restituire a taxei.
Potrivit art.8 alin.1 teza a II a din lege.554/2004, se poate adresa instantei de contencios administrativ cel care se considera vatamat . interes legitim al sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri. ., procedura prealabila nu este obligatorie, conform art.7 alin.5 din Leg.554/2004.
Potrivit OUG nr 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, forma în vigoare la data formulării de către reclamant a cererii de înmatriculare a autovehiculului, există obligația plății taxei de poluare cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) si N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite in Reglementările privind omologarea de tip si eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuinței nr. 211/2003 . Obligația de plata a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul in România, fără ca textul sa facă distincția nici intre autoturismele produse in România si cele in afara acesteia, nici intre autoturismele noi si cele second-hand. Deoarece OUG 50/2008 a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2008 (art 14 alin 1), rezulta ca taxa pe poluare este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare in România, nu si pentru cele aflate deja in circulație înmatriculate in tara.
Conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art. 110 TFUE (fost art. 90 din Tratatul Comunității Europene), trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare, naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.
Textul art. 110 TFUE (fost art. 90 din Tratatul C.E) se referă la produsele provenind din alte state membre și supuse unor impozite interne, de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, ori Statul Român nu percepe taxa de poluare produselor naționale similare, respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în România (second-hand) cu ocazia vânzărilor ulterioare.
La data de 7 aprilie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre preliminară în cauza I. T. c. Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția G. a Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Finanțelor Publice Sibiu, Administrația F. pentru Mediu și Ministerul Mediului, afacerea C-402/09, ca urmare a cererii de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu la 18 iunie 2009.
Interpretarea instanței europene privește compatibilitatea cu art. 110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O.U.G. nr. 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008. Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-402/09 T. contra României, a decis că „articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională”.
La data de 07 iulie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în Cauza C-263/10, cauza N., asupra interpretării art. 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pornind de la mai multe întrebări adresate Curții de Tribunalul Gorj sesizat cu o cerere de restituire a taxei pe poluare în care reclamantul a invocat că taxa în cauză este incompatibilă cu articolul 110 TFUE.
Prin această hotărâre, Curtea a reluat considerentele expuse în hotărârea în cauza C-402/09 T., considerând că modificările succesive aduse O.U.G. nr. 50/2008 prin O.U.G. nr. 208/2008, O.U.G. nr. 218/_, O.U.G. nr. 7/2009 și O.U.G. nr. 117/2009 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, condiții în care reglementarea menționată are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.
În opinia Curții, competența statelor membre de a stabili noi taxe nu este nelimitată, interdicția de a aplica impozite mai mari produselor provenind din alte state membre în raport cu taxele aplicate produselor naționale, prevăzută de art. 110 TFUE, trebuie să se aplice de fiecare dată când taxa respectivă este de natură să descurajeze importul de bunuri provenite din alte state membre, favorizând producția națională.
Curtea a apreciat că toate versiunile de modificare a O.U.G. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, similare cu cele puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie.
Astfel, Curtea Europeana de Justitie a decis că art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că impunerea unei taxe fiscale (taxa de poluare) doar autovehiculelor înmatriculate pentru prima dată în România după . O.U.G. nr. 50/2008, deși nediscriminatorie, creează un efect protecționist pe piață, descurajând importul de mașini de ocazie fără a descuraja în egală măsură și cumpărarea de mașini de ocazie existente pe piața națională anterior O.U.G. nr. 50/2008.
Decizia instanței europene confirmă jurisprudența Curții creată prin pronunțarea hotărârii în cauza C-402/09 T., prin care aceasta a arătat că art. 110 TFUE se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”
Instanta retine pe fond ca, potrivit unei jurisprudente constante CJUE, contribuabilii au dreptul la rambursarea impozitelor si taxelor prelevate de un stat membru cu incalcarea dreptului europena ( cauza 199/82-San Giorgio, cauza C-62/93, BP Soupergaz, cauzele reunite C-441/98 si C-442/98, Michailidis).
De asemenea, potrivit jurisprudentei Curtii, regulile privind rambursarea sumelor prelevate cu incalcarea dreptului comuntar sunt regulile nationale. Aceste reguli trebuie sa respecte insa principiul echivalentei ( pentru cererile de rambursare bazate pe incalcarea dreptului european nu pot fi instituite conditii mai putin favorabile decat pentru cererile similare bazate pe incalcarea dreptului national) si principiul efectivitatii ( regulile nationale nu trebuie sa faca excesiv de dificila sau practic imposibila exercitiul drepturilor conferite de dreptul european) ( cauza C-228/96, Aprile).
Din analiza hotararii pronuntate de CJUE in cauza Metallgesellschaft si Hoechst rezulta faptul ca restituirea taxelor prelevate cu incalcarea dreptului european nu poate fi conditionata de contestarea reglementarii la momentul efectuarii platii, mai ales atunci cand practica administrativa era in sensul respingerii contestatiilor contribuabililor. Cu alte cuvinte, Curtea mentioneaza faptul ca autoritatile fiscale nationale nu pot invoca culpa contribuabililor care nu au apelat la un remediu national ineficient, in conditiile in care ele insele sunt culpabile pentru aplicarea unor reguli nationale incompatibile cu dreptul european.
In acelasi sens a statuat si ICCJ prin decizia nr.24/2011 pronuntata in reursul in interesul legii: „ procedura de contestare prevazuta la art.7 din OUG nr.50/2008, aprobata prin legea nr.140/2011, raportat la art.205-218 dinCodul de procedura fiscala, nu se aplica in cazul cererilor de restituire a taxei de poluare intemeiate pe dispozitiile art.117 alin.1 lit.d din acelasi cod.”
Raportat la jurisprudenta mai sus indicata, se constata ca dreptul fiscal roman nu identifica in prezent vreun remediu special, care sa asigure contribuabilului posibilitatea de a obtine rambursarea taxelor si impozitelor prelevate de autoritatile fiscale nationale cu incalcarea dreptului comunitar.
In aceste conditii, singura posibilitate pe care o au contribuabilii este aceea ca, in temeiul art.148 alin 2 si 4 din Constitutia Romaniei si art.117 alin.1 lit.d cod proc.fiscala, sa solicite restituirea taxei de poluare prelevate prin aplicarea eronata a dispozitiilor legale .
Avand in vedere considerentele de fapt si de drept expuse, instanta va admite cererea reclamantului si va obliga parata sa restituie reclamantului suma de 7576 lei reprezentand taxa de poluare achitata cu chitanta . nr._/5.11.2009;
In vederea recuperarii integrale a prejudiciului cauzat reclamantului ,instanta va obliga parata la plata catre reclamant si a dobanzii legale calculata de la data platii taxei si pana la restituirea efectiva a sumei.
In ceea ce priveste data de la care se va calcula dobanda legala, instanta, in temeiul principiului prioritatii dreptului comunitar consacrat de Constitutia Romaniei, a inlaturat de la aplicare dispozitiile art.124, 120 si 70 din Codul de procedura fiscala. Aceasta intrucat la data de 18.04.2013 Curtea Europeana de Justitie in cauza prin hotărârea pronunțată în afacerea C-565/11, M. I., Curtea de s-a pronunțat in sensul ca dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Data fiind solutia asupra cererii principale, instanta, in temeiul art.72 Cod proc.civila, va admite cererea de chemare in garantie a Administratiei F. pentru Mediu formulata de catre parata si va obliga chemata in garantie la plata catre parata a sumei de 7576 lei precum si a dobanzii legale calculata de la data platii si pana la restituirea efectiva a sumei.
Avand in vedere dispozitiile prevazute in art.1 din OUG nr.50/2008, in sensul in care, sumele de bani colectate prin intermediul administratiilor finantelor publice, cu titlu de taxa de poluare, se fac venit si se gestioneaza de Administratia F. pentru Mediu, instanta apreciaza ca, chemata in garantie este tinuta de obligatia de a restitui sumele incasate prin intermediul paratei.
In temeiul art.451 alin.1 si 2 Cod proc.civila, instanta va obliga parata la plata cheltuielilor de judecata catre reclamant in valoare de 900 lei reprezentand taxe judiciare de timbru si onorariu avocat redus . La stabilirea onorariului de avocat instanta a avut in vedere nu numai cuantumul pretentiilor solicitate ci in mod special complexitatea redusa a cauzei si munca efectiv desfasurata de avocat, astfel ca a apreciat ca onorariul de 600 lei este rezonabil in raport de obiectul cauzei.
Instanta va obliga chemata in garantie la plata cheltuielilor de judecata catre parata in valoare de 900 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantul G. A., CNP_, cu domiciliul procesual ales în C., ., ., ., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. PRIN ADMINISTRATIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CONSTANTA, cu sediul în C., ., nr. 18, jud. C..
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 7576 lei reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța . nr._ din 5.11.2009 precum și dobânda legală aferentă calculată de la data plății și până la data restituirii efective.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 900 lei.
Admite cererea de chemare în garanție a AFM, cu sediul în București, Splaiul Independenței, Corp A, nr. 294, sector 6, București.
Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 7576 lei reprezentând taxa de poluare precum și dobânda legală aferentă calculată de la data plății și până la data restituirii efective.
Obligă AFM la plata cheltuielilor de judecată către pârâtă în valoare de 900 lei.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.01.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. C. E. D.
Tehnored.Jud. E.C./10.02.2014/5 ex.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1404/2014. Tribunalul... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2584/2014. Tribunalul... → |
|---|
