Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1322/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 1322/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 25-04-2014 în dosarul nr. 675/118/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința civilă Nr. 1322

Ședința publică de la 25 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. J. N.

GREFIER A. N.

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect obligare emitere act administrativ, formulată de reclamantul V. N., domiciliat în C., ., județ C., în contradictoriu cu pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPIETĂȚILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1.

Dezbaterile asupra excepției prematurității și asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 15.04.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din cuprinsul prezentei hotărâri, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 25.04.2014 când s-au hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:

1. Obiectul și părțile litigiului.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. – Secția contencios administrativ și fiscal sub nr._, reclamantul V. N. a chemat în judecată A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei să emită decizie de plată și să-i acorde compensațiile bănești ce i se cuvin în temeiul Legii nr.9/1998.

În motivarea demersului judiciar, reclamantul arată, în esență, prin Hotărârea nr.6853/2011 a Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr.9/1998, i s-a stabilit dreptul său la compensații bănești în sumă de 164.335,66 lei, pentru bunurile abandonate statului bulgar.

Susține reclamantul că în urma numeroaselor audiențe și memorii la Prefectura Jud.C. a aflat că dosarul a fost înaintat Serviciului de aplicare a Legii nr.9/_ din cadrul instituției pârâte, căreia de asemenea i s-a adresat cu solicitarea de a emite decizie de plată, cerere rămasă fără rezultat.

Opinează reclamantul că cererea dedusă judecății se circumscrie disp.art.8 din legea nr.554/2004 și solicită instanței a dispune obligarea pârâtei atât la emiterea deciziei de plată, cât și la efectuarea plății sumei stabilite prin Hotărârea nr.6853/2.06.2011, cu dobânzile aferente până în momentul efectuării plății.

În drept au fost invocate dispozițiile 8 din Legea nr.554/2004 și prevederile Legii nr.9/1998.

În dovedirea pretențiilor, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, anexând la cererea introductivă, în copie: hotărârea nr.6853/2.06.2011 și adresa emisă de Instituția Prefectului Jud.C. nr.4295/26.04.2013.

1.2. Legal citată, pârâta și-a precizat poziția procesuală prin întâmpinare (f.13-18), solicitând respingerea pretențiilor deduse judecății.

Pe cale de excepție, pârâta a invocat inadmisibilitatea primului capăt de cerere.

De asemenea, pârâta a invocat excepția prematurității cererii, apărarea procesuală argumentată prin prisma dispozițiilor art.38 alin.5 lit a din HG nr.753/1998, modificată și completată prin HG nr.1277/2007, coroborate cu prevederile art.5 din HG nr.286/2004 conform cărora achitarea compensațiilor este condiționată de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinație.

Pe fondul cauzei, pârâta invederează că Hotărârea nr.6853/2.06.2011 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr.9/1998 din cadrul Instituției Prefectului jud.C. se află în evidențele sale, că dosarul urmează circuitul legal, că studierea unui dosar presupune o analiză atentă a actelor, iar decizia motivată urmează a fi transmisă beneficiarului la domiciliu după ce se va parcurge întreaga procedură.

Nu se contestă că termenul de 60 de zile consacrat de art.7 alin.(3) din Legea nr.9/1998 a fost depășit, dar consideră pârâta că acesta este un termen de recomandare.

2. Tribunalul,

din analiza actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

2.1. Premisele declanșării conflictului judiciar.

Prin Hotărârii nr.6853/2011 a Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr.9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Jud.C. s-a propus să-i fie acordate moștenitorilor def.Sterghiuli S./ printre care se numără și reclamantul, compensații bănești în sumă de 164.335,66 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor certificate cu acte și abandonate statului bulgar.

Împotriva hotărârii menționate nu a fost formulată contestație, dosarul fiind înaintat instituției pârâte, cu adresa nr.7202/18.06.2011.

Reclamantul, prin cererea adresată ANRP, în octombrie 2013 a solicitat emiterea deciziei de validare a Hotărârii nr.6853/2011 și acordarea sumei de 164.335, 66 lei, răspunsul fiindu-i comunicat prin adresa nr.475/DT/6.11.2013 (f.25-26), în care se menționează că după ce dosarul va fi analizat, Decizia de plată cu precizările privind . aprobate sau Decizia de invalidare a hotărârii cu motivațiile respective, urmează să fie transmisă la domiciliul tuturor beneficiarilor”.

Cum demersul administrativ a rămas fără rezultat, reclamantul a declanșat conflictul judiciar, investind instanța cu soluționarea prezentei acțiuni.

2.2. Normele juridice aplicabile situației de fapt. Soluția instanței.

2.2.1. În considerarea disp.art.248 c.pr.civ., analiza cu precădere excepția prematurității acțiunii, relevă caracterul nefondat al argumentelor aduse în susținerea apărării procesuale.

Deși se verifică susținerile pârâtei în referire la modalitatea de plată a compensațiilor bănești, stabilită prin art.38 alin.5 lit a din HG nr.753/1998, modificată și completată prin HG nr.1277/2007, precum și cele ce vizează condiționarea plății despăgubirilor de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinație, dând eficiența cuvenită drepturilor consfințite de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care sunt prioritare față de orice reglementare sau practică administrativă națională, așa cum impun dispozițiile art.11 și 20 din Constituția României, instanța constată că – prin prisma considerentelor invocate, excepția nu poate fi primită, urmând a fi respinsă ca nefondată.

Susținerile pârâtei privitoare la inadmisibilitatea cererii inserate la pct.1, se circumscriu apărărilor de fond și urmează a fi analizate ca atare.

2.2.2. Cu referire la fondul pretenției deduse judecății, se constată următoarele:

Dosarul nr.1507L/2006, în care a fost emisă Hotărârea nr.6853/2011 a fost înaintat instituției pârâte, cu adresa nr.7202/18.06.2011.

Potrivit disp.art.7 alin.(3) din Legea nr.9/1998 „ în termen de cel mult 60 de zile, comisia centrală va analiza contestațiile și va valida sau va invalida măsurile stabilite de comisiile județene și a municipiului București, admițând sau respingând, după caz, contestațiile ce i-au fost adresate. Hotărârea comisiei centrale se comunică solicitanților și direcțiilor generale ale finanțelor publice”.

Obiectul acțiunii deduse judecății se circumscrie disp.art.8 din Legea nr.554/2004.

Din interpretarea corelativă a disp.art.1 și 2 din Legea nr.554/2004, rezultă că temeiul acțiunii în contencios administrativ este vătămarea unui drept sau interes legitim aparținând unei persoane fizice sau juridice, vătămare care poate proveni de la un act administrativ, ca urmare a nesoluționării în termen legal al unei cereri sau ca urmare a refuzului nejustificat al autorității de a rezolva o cerere, fapt asimilat actului administrativ.

Dispoziția normativă de care se prevalează pârâta – alin.(3) al art.7 din Legea nr.9/1998 obligă comisia să analizeze contestațiile și să valideze sau să invalideze măsurile stabilite de comisiile județene și a municipiului București, „ în termen de cel mult 60 de zile”.

Chiar primind susținerile pârâtei privitoare la caracterul de recomandare al termenului de 60 de zile, apărările sale privitoare întârzierea în soluționare datorată minuțioasei analize impusă pentru fiecare dosar și corespondenței cu alte instituții ale statului, nu sunt de natură a conduce la concluzia caracterului neîntemeiat al cererii și al respingerii acesteia, potrivit solicitării pârâtei.

Aspectele invocate de pârâtă în justificarea depășirii termenului prescris de lege sunt de natură organizatorică și nu pot fi imputate decât autorității.

Prin disp.art.18 alin.(1) din Legea nr.554 se dispune că:

„ Instanța, soluționând cererea la care se referă art.8 alin.(1), poate, după caz, să anuleze în totul sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă”.

La pronunțarea soluției vor fi avute în vedere și prevederile art.6 parag,.I din CEDO, care obligă ca inclusiv procedurile administrativ jurisdicționale să fie guvernate de principiul soluționării cererilor într-un termen rezonabil, după cum a statuat practica jurisprudențială a instanței de contencios european, căci altfel „s-ar înlătura orice efect util al drepturilor reclamanților de a avea acces la o instanță” (cauza Pridatchenko și alții împotriva Rusiei, nr.2.191/03, 21 iunie 2007).

În temeiul dispozițiilor legale menționate, instanța va obliga pârâta să emită, în 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri, actul administrativ – decizie motivată prin care să valideze/invalideze Hotărârea nr.6853/2.06.2011 a Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr.9/1998, pe care să o comunice reclamantului.

Nu poate fi primită cererea reclamantului de obligarea a autorității pârâte la emiterea deciziei și la efectuarea plății sumei de 164.335, 66 lei, cu dobânzile aferente.

Pentru a concluziona în acest sens, Tribunalul reține că nu ne aflăm în situația unui refuz nejustificat al instituției pârâte de emitere a deciziei de plată și de efectuare a operațiunii administrative a plății.

Reclamantul nu se poate prevala de o creanță certă, lichidă și exigibilă, de vreme ce Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr.9/1998 - prin Hotărârea nr.6853/2.06.2011, a propus doar acordarea compensațiilor bănești, fiind nefondată pretenția sa de obligare a pârâtei la efectuarea plății sumei de 164.335, 66 lei, cu dobânzile aferente, de vreme ce nu a fost emisă o decizia de validare a hotărârii Comisiei Județene.

În sensul celor ce preced, acțiunea dedusă judecății, va fi admisă în parte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția prematurității acțiunii, invocată de pârâtă.

Admite în parte acțiunea, formulată de reclamantul V. N., domiciliat în C., ., județ C., în contradictoriu cu pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPIETĂȚILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1.

Obligă pârâta să emită decizie motivată de validare/invalidare a Hotărârii nr. 6853 emisă de Comisia Județeană pentru aplicarea legii nr. 9/1998 la 2.06.2011.

Respinge cererea privind obligarea pârâtei la emiterea deciziei de plată și de efectuare a plății sumei de 162.335,66 lei, ca nefondată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.04.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A. J. N. A. N.

Tehnored.jud.A. N.

4 ex./20.05.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1322/2014. Tribunalul CONSTANŢA