Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 2518/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2518/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 31-10-2014 în dosarul nr. 3007/118/2014
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECTIA
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2518
Ședința publică din data de 31 OCTOMBRIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. B. S.
GREFIER – G. M.
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal având ca obiect obligare emitere act administrativ, formulată de reclamantul S. I., domiciliat în N., ., ., Județul C., în contradictoriu cu pârâții ORAȘUL N. PRIN PRIMAR și C. L. N., ambii cu sediul în N., ., Județul C..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal, legitimat de instanță și av. B. G. pentru pârâți, în baza delegației de substituire pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art.153 și urm.C.proc.civilă.
Grefierul de sedintă, in referatul cauzei, evidentiază partile, obiectul litigiului, modalitatea de indeplinire a procedurii de citare si stadiul procesual.
Reclamantul depune la dosarul cauzei note de ședință și întrebat fiind de instanță arată că acțiunea are ca obiect constatarea dreptului de superficie.
Instanța pune în discuția părților excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. – Secția C. administrativ și fiscal, excepție invocată de pârâți prin întâmpinarea formulată în cauză.
Reprezentantul convențional al pârâților solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată și motivată. Susține că în raport de art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în speță nu este vorba despre un act administrativ care să fi pus în discuție domeniul public al statului, deși există o autoritate publică actul privește un teren din domeniul privat al unității administrativ teritoriale.
Solicită instanței să aibă în vedere și disp. art. 2 lit. f care arată că activitatea de contencios administrativ privește în exclusivitate un conflict ce se naște în baza unui act administrativ privind un teren din domeniul public al statului. Apreciază că în cauză competența materială aparține Judecătoriei C..
Reclamantul arată că lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la excepția necompetenței materiale.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Tribunalului C. – Secția C. administrativ și fiscal.
TRIBUNALUL,
Asupra excepției necompetenței materiale a Tribunalului C. reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrata pe rolul Tribunalului C.- Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr._ reclamantul S. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâții ORAȘUL N. PRIN PRIMAR și C. L. N. să se constate dobândirea dreptului de superficie asupra imobilului compus din construcție și teren situat în oraș N., ., jud. C..
Prin întâmpinarea formulată pârâții au invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. .
Potrivit Codului de procedură civilă:
Art. 131: Verificarea competenței
(1)La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.
(…)În mod excepțional, în cazul în care pentru stabilirea competenței sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuția părților și va acorda un singur termen în acest scop.
Art. 132: Soluționarea excepției
(1)Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent.
(2)Dacă instanța se declară competentă, va trece la judecarea pricinii. Încheierea poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunțată în cauză.
(3)Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent.
(4)Dacă instanța se declară necompetentă și respinge cererea ca inadmisibilă întrucât este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională sau ca nefiind de competența instanțelor române, hotărârea este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară.
Potrivit art.. 2 alin.1 lit.c teza a II-a din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 sunt asimilate actelor administrative, în contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică; executarea lucrărilor de interes public; prestarea serviciilor publice; achizițiile publice.
Potrivit Cod procedură civilă
Art. 94: Judecătoria
Judecătoriile judecă:
1.în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
a)cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
b)cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii;
c)cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spații aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum și cele privind raporturile juridice stabilite de asociațiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, după caz;
d)cererile de evacuare;
e)cererile referitoare la zidurile și șanțurile comune, distanța construcțiilor și plantațiilor, dreptul de trecere, precum și la orice servituți sau alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părți ori instituite pe cale judecătorească;
f)cererile privitoare la strămutarea de hotare și cererile în grănițuire;
g)cererile posesorii;
h)cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe;
i)cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
j)orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști;
3.căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege;
4.orice alte cereri date prin lege în competența lor.
Art. 95: Tribunalul
Tribunalele judecă:
1.în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe;
2.ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță;
3.ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;
4.orice alte cereri date prin lege în competența lor.
Întrucât reclamantul nu solicită constatarea dreptului de superficie cu privire la vreun imobil proprietate publică, pentru ca cererea să fie de competența instanței de contencios-administrativ, Tribunalul urmează a admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. și a declina cauza spre competentă soluționare instanței competente material, Judecătoria C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului C..
Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul S. I., domiciliat în N., ., ., Județul C., în contradictoriu cu pârâții ORAȘUL N. PRIN PRIMAR și C. L. N., ambii cu sediul în N., ., Județul C., către Judecătoria C..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 31.10.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
A. B. S. G. M.
Tehnored.jud. S.A.B .
2 ex./05.11.2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CONSTANTA – SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Data:
CĂTRE,
JUDECĂTORIA C.
Prin prezenta vă înaintăm dosarul nr._ acțiune în contencios administrativ și fiscal având ca obiect – obligare emitere act administrativ, formulată de reclamantul S. I., domiciliat în N., ., ., Județul C., în contradictoriu cu pârâții ORAȘUL N. PRIN PRIMAR și C. L. N., ambii cu sediul în N., ., Județul C..
Prin Sentința civilă nr.2518/31.10.2014 s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. și s-a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată către Judecătoria C..
P.,
A. B. S. GREFIER,
G. M.
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1413/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 688/2014.... → |
|---|
