Pretentii. Sentința nr. 413/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 413/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 07-02-2014 în dosarul nr. 7667/118/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 413
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 07.02.2014
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE: L. - V. M.
GREFIER: A. G.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios fiscal avand ca obiect pretentii formulata de reclamantul D. H., cu domiciliul in com M. Kogalniceanu, . 132, jud Constanta, CNP_ și domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat P. R. A., cu sediul in Ors.O., . A, ., jud Constanta in contradictoriu cu parata DIRECTIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ADMINISTRATA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA PENTRU SERVICIUL FISCAL ORAȘENESC NAVODARI, chemată în garanție fiind Administrația F. pentru Mediu, cu sediul in Bucuresti, Splaiul Independentei, nr 294, sector 6 .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamant avocat P. R., în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, pârâta și Administrația F. pentru Mediu, potrivit art. 229 alin.1 teza a II a Cod procedură civilă primesc termen în cunoștință.
În referatul cauzei grefierul de ședință, evidențiind părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, conform art. 72 Cod procedură civilă.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea cererii de chemare în garanție.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art.72 și urm., raportat la dispozițiile art. 65 din Noul Cod procedură civilă admite în principiu cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.
Reprezentantul reclamantului depune la dosar dovada achitării onorariului de avocat și solicită admiterea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Instanța în temeiul dispozițiilor art. 260 cu referire la art. 258 Cod procedură civilă încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Față de dispozițiile art. 244 Cod de procedură civilă instanța constată terminata cercetarea judecătorească și, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și incidente de soluționat, în temeiul disp. art. 392 NCPC instanța acordă cuvântul asupra fondului cauzei și asupra cererii de chemare în garanție.
Reprezentantul reclamantului formulează concluzii de admitere a cererii astfel cum a fost formulată, obligarea pârâtei la restituirea taxei pentru emisii poluante și a dobanzii legale in materie fiscală, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, solicită admiterea cererii de chemare în garanție.
In temeiul art 395 Cod procedura civila instanța rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei și asupra cererii de chemare în garanție.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de fata:
P. acțiunea inregistrata pe rolul Tribunalului C. - Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr._, reclamantul D. H. a solicitat în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE NAVODARI, ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 4967 lei achitata cu titlu pentru emisii poluante conform chitantei nr TS4A nr_/05.11.2008, precum și obligarea pârâtei la plata dobânzi fiscale de la data de platii si până la data restituirii efective a sumei, precum si cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata .
În fapt, se arată că reclamantul a achiziționat la data de 24.05.2008 autoturismul marca F. tip 220/ZP5/SCUDO, . XFA_20, Nr omologare BF11141F11JA8E3, an fabricatie 2003, ce anterior a fost înmatriculat . al Uniunii Europene, respectiv în Spania, la data de 8.05.2003.
Se susține că, potrivit dispozitiilor OUG 50/2008, reclamantul a fost obligat la achitarea unei taxe pentru emisii poluante pentru înmatricularea vehiculului, in cuantum de 4967 lei, taxa apreciată ca fiind în contradicție cu reglementărilor Uniunii Europene acceptate și de România.
P. cererea înregistrată la Administrația Finanțelor Publice Constanta la data de 10.06.2013, reclamantul a formulat cerere de restituire a taxei pentru emisii poluante, precum si a dobanzii legale fiscale aferente (f20-21), solicitare la care nu a primit raspuns pana la data sesizarii instantei .
Reclamantul susține că in esenta ca, potrivit disp.art.148 alin.2 din Constituția României și în raport si de disp.art.110 din TFUE, prevederile Legii nr. OUG50/2008, sunt inaplicabile. Se invocă și faptul că, în cauză, sunt aplicabile disp.art.148 alin.2 din Constituția României, care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
In drept, disp.L.nr.554/2004, C.proc.civilă, TFUE, art 117 alin 1 lit d C proc fisc, Constitutia Romaniei.
Au fost anexate inscrisuri( f10-22).
P. intampinarea formulata si depusa la dosar(f26), parata a solicitat respingerea acțiunii.
Se invoca faptul ca, in ceea ce priveste restituirea taxei pentru emisii poluante sunt strict si limitativ prevazute de lege, exclusiv pentru cazurile prevazute de art 7 din OUG 50/2008 si art 6,7 si 8 din OMEF 686/2008 si legea 9/2012, respectiv numai pentru autovehicule pentru care s –a platit taxa in Romania si este ulterior scos din parcul auto national, numai a sumelor reprezentand diferentele de taxa de poluare rezultate in urma contestarii taxei ; numai a sumelor rezultate ca diferenta intre taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule si taxa de poluare pentru autovehicule.
Apreciaza aceasta ca, restituirea taxei motivata pe principiul prioritatii dreptului comunitar nu intra in competenta organului fiscal .
In ceea ce priveste cuantumul taxei cuvenite la restituire, precizeaza parata ca, in prezent sunt incidente dispozitiile art 12 din legea 9/2012, reclamantul avand posibilitatea de a cere doar restituirea in parte a taxei de poluare achitate, respectiv diferenta dintre timbrul de mediu si taxa achitata.
In conformitate cu dispozitiile art 72-74 NCPC cu ref la art 1373 C . Civ, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu(f29).
Arata aceasta ca, in situatia in care actiunea va fi admisa, chemata in garantie sa fie obligata la randu – i la plata taxei pentru emisii poluante si a cheltuielilor de judecata, precum si a eventualelor dobanzi ce ar fi acordate .
Deliberand asupra actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:
Cu privire la cererea de restituire a taxei pentru emisii poluante achitate de reclamant in conformitate cu dispozitiile OUG 50/2008, Tribunalul va retine ca solicitarea reclamantului vizeaza incompatibilitatea dispozițiilor legale aplicabile la acel moment cu cele ale Tratatului TFUE, cu consecința nelegalității instituirii taxei pentru emisii poluante si ca urmare a modificarilor ulterioare, inclusiv a suspendarii aplicarii dispozitiilor legale instituite prin legea 9 /2012 prin dispozitiile OUG nr 1/2012.
Raportat la procedura de restituire a sumelor achitate de un contribuabil ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale se va retine ca aceasta se circumscrie dispozitiilor instituite de art. 117 alin. 1 lit. d din Codul de procedură fiscală, precum și de Ordinul MFP 1899/22.12.2004.
Potrivit art 117 alin 1 lit d C proc fisc „ se restituie de la bugetul de stat sumele platite ca urmare a aplicarii eronate a dispozitiilor legale . „
In raport de dispozitiile aplicabile la momentul inmatricularii autoturismului, se va retine ca reclamantul a ales în mod legal să se supună legislației interne în materie pentru a-și realiza un drept, urmand ca mai apoi să apeleze la organul fiscal pentru a- si recupera taxa considerată nedatorată, procedeul fiind legal, deoarece orice plată făcută din eroare sau fără a exista debit este considerată nedatorată și astfel este supusă repetițiunii.
Potrivit art 8 alin 1 1 din legea 554 / 2004 :” (1)Persoana vatamata . de lege sau . printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresainstantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat . interes legitim al sau prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.”
In considerarea celor instituite de dispozitiile art 8 alin 1 cu ref la art 7 din legea 554 /2004, se va retine ca demersul administrativ al persoanei nedreptatita de aplicarea eronata sau nelegala a unor dispozitii a fost asigurat odata cu depunerea cererii de restituire a taxei la organul fiscal, asa cu rezulta din adresa comunicata la data de 10.06.2013 ( f20-21), iar lipsa raspunsului in termenul legal reprezinta refuzul autoritatii de a da curs solicitarii si da dreptul persoanei de a se adresa instantei de judecata .
Așadar, prin manifestarea sa si implicit prin solicitarea de restituire, reclamantul contestă de plano legalitatea taxei pentru emisii poluante.
În ceea ce privește procedura prealabilă, instanța reține că în jurisprudența Curții se statuează că particularii au dreptul la rambursarea impozitelor naționale aplicate cu încălcarea dreptului Uniunii Europene și revine ordinii juridice din fiecare stat membru atribuția de a desemna instanțele competente și de a stabili modalitățile procedurale aplicabile în materie.
Din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că reclamantul a achitat cu chitanta . nr_/5.11.2008, în contul Trezoreriei suma de 4967 lei cu titlu de taxă pentru emisii poluante(f11).
Decizia de calcul a taxei de poluare reprezintă materializarea scriptică a unei operațiuni administrative, iar ceea ce a înțeles reclamantul să conteste în principal este refuzul organului fiscal de a soluționa cererea sa de restituire a taxei de poluare
Conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art. 110 TFUE (fost art. 90 din Tratatul Comunității Europene), trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare, naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.
Textul art. 110 TFUE (fost art. 90 din Tratatul C.E) se referă la produsele provenind din alte state membre și supuse unor impozite interne, de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
Se va mai avea in vedere si in coroborarea dispozitiilor legale in materie ca, Statul Român nu percepea taxa de poluare produselor naționale similare, respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în România (second-hand) cu ocazia vânzărilor ulterioare.
La data de 7 aprilie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre preliminară în cauza I. T. c. Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția G. a Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Finanțelor Publice Sibiu, Administrația F. pentru Mediu și Ministerul Mediului, afacerea C-402/09, ca urmare a cererii de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu la 18 iunie 2009, apreciind in considerentele deciziei ca exista discriminare prin sistemul de taxare impuns prin dispozitiile legale aplicabile in Romania in vederea inmatricularii unui autoturism rulat si autoturismele autohtone .
In interpretarea dispozitiilor legale prin raportate la dispozitiile art 110 TFUE, in cauza mai sus amintita s –a retinut ca: „articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională”.
La data de 07 iulie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat din nou în Cauza C-263/10, cauza N., asupra interpretării art. 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pornind de la mai multe întrebări adresate Curții de Tribunalul Gorj sesizat cu o cerere de restituire a taxei pe poluare în care reclamantul a invocat că taxa în cauză este incompatibilă cu articolul 110 TFUE.
Reluand considerentele aratate in cauza C 402/09, I. T. c Romaniei, Curtea a reiterat ca prin dispozitiile legale se menține un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, condiții în care reglementarea menționată are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.
În opinia Curții, competența statelor membre de a stabili noi taxe nu este nelimitată, interdicția de a aplica impozite mai mari produselor provenind din alte state membre în raport cu taxele aplicate produselor naționale, prevăzută de art. 110 TFUE, trebuie să se aplice de fiecare dată când taxa respectivă este de natură să descurajeze importul de bunuri provenite din alte state membre, favorizând producția națională.
Curtea a apreciat că toate versiunile de modificare a O.U.G. 50/2008, inclusiv cele aferente dispozitiilor Legii 9 / 2012, mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, similare cu cele puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie.
Curtea a reamintit că obiectivul protecției mediului ar putea fi realizat, fără favorizarea produselor naționale, prin stabilirea unei taxe anuale, aplicabilă oricărui vehicul pus în circulație în România.
P. hotararile pronuntate, Curtea a respins cererea Statului Român de limitare a efectelor în timp a hotărârii Curții, ceea ce înseamnă că hotărârea N.(ca de altfel și hotărârea T.) se aplică retroactiv și lipsesc de temei juridic prelevarea taxei de poluare în perioada 1 iulie 2008 - 31 decembrie 2010.
Conform unei jurisprudențe constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE (fostul art. 234 CE), o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare [Hotărârea din 27 martie 1980, afacerea 61/79, Denkavit italiana, par. 16; Hotărârea din 2 februarie 1988, afacerea 24/86, Blaizot, par. 27; Hotărârea din 15 decembrie 1995, afacerea C-415/93, Bosman, par. 141; Hotărârea din 5 octombrie 2006 în afacerile reunite C-290/05 (Nadasdi) și C-333/05 (N.), par. 62].
Dispozițiile din dreptul comunitar au prioritate față de dreptul național, potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, care statuează că prevederile tratatelor constituționale ale U.E. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar alin. 4 al aceluiași articol prevede că între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la U.E., statul nostru asumându-și obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității Europene dinainte de aderare.
Cum dispozițiile din legea internă sunt contrare dispozițiilor din legislația comunitară, reclamantul este îndreptățit să i se restituie taxa de poluare.
În astfel de situații Curtea de Justiție Europeană a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite (a se vedea: CJC, cazul nv. 68/79 Hans J. I/S contre Ministere danois des impots . cauza conexată m. C- 290/05 și C-333/05 Nâdasdi și N. parag. 61-70).
P. Legea nr. 9/2012 a fost abrogată O.U.G. nr. 50/2008 și înlăturată discriminarea constată, prevăzându-se în art. 4 al Legii nr. 9/2012:
(1) Obligația de plată a taxei intervine:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;
c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
P. aparitia O.U.G. nr. 1/2012 s –a dispus suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege.
Astfel, până la data de 01.01.2013, in baza noilor dispoziti legale s –a dispus suspendarea aplicarii dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate, ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Pentru aceste considerentele, pentru a respecta efectele deciziei pronunțate de C.J.U.E., dar si asupra faptului ca prevederile Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sunt contrare dreptului U.E, fiind întrunite condițiile art. 117 lit. d din O.G. nr. 92/2003, Tribunalul apreciază întemeiată acțiunea reclamantului urmând a o admite cu consecinta obligarii paratei Direcția Generala Regionale a Finanțelor Publice G. pentru Administratia Judeteana a Finantelor Publice Constanta (potrivit OUG nr. 74/2013 și HG nr. 520/2013) către reclamant la restituirea sumei de 4967 lei achitată cu titlu de taxă pentru emisii poluante.
Referitor la temeiul de drept în baza căruia autoritatea fiscală datorează dobânda legală și data de la care aceasta începe să curgă, Tribunalul reține că:
Procedura de restituire a sumelor achitate de un contribuabil ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale este reglementată, așa cum s-a precizat și mai sus de art. 117 alin.1, lit. d din Codul de procedură fiscală, precum și de Ordinul MFP 1899/22.12.2004.
Conform textului enunțat se restituie la cererea debitorului sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.
Astfel, se va retine ca obligatia privind plata dobanzii legale se circumscrie dispozitiilor art 124 cod de procedura fiscala .
Potrivit dispozitiei legale, alin 1 art 124 C proc fiscala prevede ca :” pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabili au dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii termenului prevazut la art 117 alin 2 si 2 ind 1 sau la art 70, dupa caz, pana la data stingerii prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege . Acordarea dobanzilor se face la cererea contribuabililor .”
La stabilirea acestei obligatii se vor avea in vedere si concluziile CJUE in cauza C‑565/11,având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunalul Sibiu (România), prin decizia din 14 iulie 2011, primită de Curte la 10 noiembrie 2011, în procedura M. I. împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu, Administrației F. pentru Mediu.
In cauza M. I., Curtea a retinut ca din jurisprudență constantă reiese că dreptul de a obține rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecința și completarea drepturilor conferite justițiabililor de dispozițiile dreptului Uniunii care interzic astfel de taxe. Statul membru este, așadar, obligat, în principiu, să ramburseze taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii
Curtea (Camera a treia) a declarat că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, Tribunalul constată întemeiată acțiunea formulată de reclamant având ca obiect plata dobânzii, astfel cum a fost solicitată de reclamant, respectiv de la data platii și până la restituirea efectivă.
In ceea ce priveste cuantumul taxei cuvenite a fi restituite invocata de parata pe cale de intampinare si in raport de dispozitiile art 12 din Legea 9/2012, instanta va retine ca prezenta actiune vizeaza nelegalitatea masurii aplicate de organul fiscal ca urmare a aplicarii unor dispozitii in neconcordanta cu dispozitiile dreptului comunitar si prin discriminarea adusa contribuabilului ce solicita inmatricularea unui autoturism rulat inmatriculat . UE si cei care reinmatriculeaza un autoturism ce a fost anterior inmatriculat in Romania .
În ceea ce privește nivelul dobânzii, Tribunalul constată că acesta este reglementat în mod expres în cuprinsul art. 124 alin.2 Cod procedură fiscală, în sensul că dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere prevăzute în codul de procedură fiscală și se suportă din același buget din care se restituie sumele solicitate de plătitori.
Această taxă s-a constituit venit la bugetul F. pentru Mediu, gestionat fiind de Administrația F. pentru Mediu, organul fiscal instrumentând doar cererile de calculare a taxei pe poluare, cu care este alimentat bugetul F. pentru Mediu.
Sumele datorate cu titlu de taxa pentru emisii poluante se calculează de organul fiscal competent din subordinea ANAF, se achită la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent, dar se virează în contul Administrației F. pentru Mediu.
În consecință, Administrația F. pentru Mediu este autoritatea publică care gestionează sumele colectate cu titlu de taxă pentru emisii poluante.
Față de aceste aspecte, apare ca perfect justificată pretenția pârâtei de obligare a chematei în garanție la plata sumei de 4967 lei și la plata dobânzii aferente acestei sume calculată la nivelul prevăzut de art.124 alin.2 C.proc. fiscală începând cu data de platii și până la restituirea efectiva, cerere ce urmează a fi admisă, în temeiul art.72 din Codul de procedură civilă.
Constatând culpa procesuală a pârâtei și a chematei în garanție AFM, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, urmează a o obliga pârâta față de reclamant și chemata în garanție față de pârâtă la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulata de reclamantul D. H., cu domiciliul in com M. Kogalniceanu, . 132, jud Constanta, CNP_ și domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat P. R. A., cu sediul in Ors.O., . A, ., jud Constanta in contradictoriu cu parata DIRECTIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ADMINISTRATA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA PENTRU SERVICIUL FISCAL ORAȘENESC NAVODARI, cu sediul in Mun Constanta, ., nr 18, jud Constanta.
Obliga parata către reclamant la restituirea sumei de 4967 lei platita cu titlu de taxa pentru emisii poluante, achitata cu chitanta . nr_ din 5.11.2008 .
Obligă pârâta către reclamant la restituirea dobanzii legale fiscale aferente taxei achitate, incepand cu data platii si până la restituirea efectivă .
Admite cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, cu sediul in Bucuresti, Splaiul Independentei, nr 294, sector 6 .
Obligă Administrația F. pentru Mediu către pârâtă la restituirea sumei de 4967 lei plătită de reclamant cu titlu de taxă pentru emisii poluante.
Obliga Administratia F. de Mediu către pârâtă la restituirea dobanzii legale fiscale aferente taxei achitate, incepand cu data platii si până la restituirea efectivă.
Obligă pârâta către reclamant la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru si onorariu de avocat .
Obliga chemata in garantie catre parata la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată .
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare .
Pronuntata in sedinta publica ,astazi, 7 februarie 2014 .
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. L. V., A. G.,
Red/Tehnored /M.L.V/5 ex /10.02.2014.
| ← Pretentii. Sentința nr. 272/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1162/2014.... → |
|---|
