Somaţie de plată. Sentința nr. 1591/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1591/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 30-05-2014 în dosarul nr. 2572/118/2014
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECTIA
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1591
Ședința publică din data de 30 MAI 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. B. S.
GREFIER – G. M.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal având ca obiect somație de plată, formulată de creditoarea S.C. B. P. S.R.L., cu sediul procesual ales în C., ., ., înmatriculată la O.R.C. de pe lângă Tribunalul C. sub nr. J_, C.I.F. RO_, în contradictoriu cu debitoarea M. M., cu sediul în M., ., Județul C..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. G. M. pentru creditoare, în baza delegației de substituire depuse la dosar și c.j. G. Nesrin pentru debitoare, în baza delegației de reprezentare juridică pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art.153 și urm.C.proc.civilă.
Grefierul de sedintă, in referatul cauzei, evidentiază partile, obiectul litigiului, modalitatea de indeplinire a procedurii de citare si stadiul procesual.
Reprezentantul convențional al reclamantei depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri, respectiv certificat ONRC, cerere vizând însușirea acțiunii, pe care o comunică și reprezentantului convențional al părții adverse, precum și contractul de asistență avocațială.
La interpelarea instanței, reprezentantul convențional al pârâtului arată că, față de înscrisurile depuse la prezentul termen de judecată, nu mai susține excepția lipsei calității de reprezentant.
Reprezentantul convențional al reclamantei depune cerere vizând lărgirea cadrului procesual pasiv, prin introducerea în cauză în calitate de pârât a Primăriei M. M..
La interpelarea instanței, reprezentantul convențional al debitoarei arată că nu se opune cererii de lărgire a cadrului procesual pasiv.
Față de cererea de completare a cererii inițiale, sub aspectul cadrului procesual pasiv, în sensul că este chemat în judecată alături de M. M. și P. M. M., văzând și poziția procesuală a pârâtului, în temeiul art. 204 Cod procedură civilă instanța urmează a lua act de modificarea cererii.
Instanța apreciază că delegația acordată doamnei G. Nesrin de către Primarul M. M. care conduce și P. ca structură funcțională este valabilă și pentru reprezentarea pârâtului P. M., astfel că nu se impune comunicarea cererii de completarea și acordarea unui alt termen în vederea formulării întâmpinării.
Instanța nu se va pronunța asupra prescrierii dreptului la acțiune, excepție invocată de debitoare prin întâmpinare, ca pe o excepție procesuală ci ca pe o apărare de fond, în ceea ce privește caracterul cert al creanței.
Instanța acordă cuvântul în probațiune.
Reprezentantul convențional al creditoarei solicită încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Reprezentantul convențional al debitoarei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, precum și suplimentarea probei cu înscrisuri aferente comunicării somațiilor de executare. Susține că la fila 8 din întâmpinare a invocat excepția inadmisibilității având în vedere că nu există somație transmisă către pârâtă cu caracter declarativ.
În replică, reprezentantul convențional al creditoarei depune la dosarul cauzei o adresă emisă de B. S. N. și susține că debitoarea nu poate să nege că a primit somația.
Reprezentantul convențional al debitoarei arată că înțelege să invoce excepția inadmisibilității. La interpelarea instanței arată că înscrisurile suplimentare pe care dorește să le depună în susținerea excepției sunt: dovada comunicării somației și notificări. Totodată, susține că nu este îndeplinită procedura față de disp art. 1016 alin. (2) și 1014 C., respectiv față de lipsa conținutului declarativ din somație.
Reprezentantul convențional al creditoarei solicită respingerea excepției față de disp. art. 1014 alin.(1) teza I.
În replică, reprezentantul convențional al debitoarei arată că în art.1016 alin.(1) se menționează temeiul de fapt și de drept al obligației de plată, dar acestea nu rezultă din somație.
Instanța, față de excepția invocată, văzând că din înscrisurile depuse la filele 8-10 la dosarul cauzei și înscrisul depus astăzi de către reclamant, rezultă comunicarea către pârât la data de 03.03.2014 a înscrisului intitulat notificare 57, care cuprinde somația de plată pentru suma de_,18 arătându-se temeiul de fapt și de drept în baza cărora se solicită aceste sume, și anume contravaloarea contractelor de prestări servicii și furnizare bunuri conform facturilor enumerate în somație, urmează a respinge excepția invocată.
Reprezentanții convenționali ai părților arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de propus.
Față de dispozițiile art. 244 Cod procedură civilă instanța declară cercetarea procesului încheiată.
Având în vedere dispozițiile art. 392 Cod procedură civilă și poziția procesuală a părților în sensul că nu mai sunt cereri de formulat și incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul convențional al creditoarei formulează concluzii de admitere a acțiunii și solicită obligarea debitoarei la plata sumei de 50.662.18 lei, precum și la actualizarea sumei cu dobânda legală până la data plății. Apreciază că prezenta creanță este certă, lichidă și exigibilă. Cu cheltuieli de judecată(taxă judiciară de timbru).
Reprezentantul convențional al debitoarei solicită respingerea acțiunii pentru considerente dezvoltate prin întâmpinare. Consideră că nu pot fi aplicate disp. art. 1013 și urm. Cod procedură civilă, creanța fiind discutabilă din punct de vedere juridic, având în vedere că facturile își au izvorul juridic în baza unor contracte. Totodată, susține că nu rezultă că facturile sunt acceptate de debitoare.
Vizavi de acceptarea facturilor, reprezentantul convențional al creditoarei solicită instanței să aibă în vedere extrasul de cont din data de 30.03.2011, semnat și ștampilat de Primarul Orașului M., în care apărea suma de 50.662,18 lei, astfel încât nu se poate contesta acest aspect.
În replică, reprezentantul convențional al debitoarei arată că din extrasul de cont nu rezultă acceptarea sumei la plată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra cererii.
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanta – Secția de contencios administrativ si fiscal sub nr._, reclamanta-creditoare S.C. B. P. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul-debitor M. M. a solicitat instanței emiterea ordonanței prin care acesta să fie obligat să plătească următoarele sume: 50.662,18 lei, actualizat cu indicele de inflație la data plății,
S-a solicitat de asemenea obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată .
Motivează în fapt cererea arătând, în esență, că în baza relațiilor contractuale, a prestat servicii și a furnizat mărfuri pârâtului, servicii/bunuri care au fost facturate și acceptate la plată de către pârât, care a și recunoscut debitul la data de 30.03.3011 prins semnarea extrasului de cont, fiind astfel îndeplinite condițiile prescrise de art. 1013 și urm. Cod procedură civilă pentru emiterea ordonanței de plată.
Paratul legal citat, a formulat întâmpinare prin care, pe fondul cererii, solicită respingerea acesteia întrucât dreptul material la acțiune al reclamantului este prescris, în raport de data emiterii facturilor fiscale depuse de către reclamant în susținerae cererii. Contestă debitul pretins arătând și că extrasul de cont din data de 30.03.2011 nu dovedește recunoașterea creanței iar facturile fiscale emise nu au fost acceptate la plată, creanța pretinsă nefiind certă, lichidă și exigibilă.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri: somație și dovadă de comunicare; facturi fiscale; extras de cont/30.03.2011; contract de lucrări nr. 316/09.10.2007; contract de servicii nr. 157/25.05.2007; contract de servicii nr. 203/09.07.2007; contract de furnizare nr. 170/96.06.2007; contract de lucrări nr. 317/09.10.2007.
Din proba cu înscrisuri administrată, instanța de judecată reține:
Potrivit Titlului IX Cod procedură civilă - Procedura ordonanței de plată:
Art. 1013: Domeniu de aplicare
(1)Prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
(…)
Art. 1020: Contestarea creanței
(1)Dacă debitorul contestă creanța, instanța verifică dacă contestația este întemeiată, în baza înscrisurilor aflate la dosar și a explicațiilor și lămuririlor părților. În cazul în care apărarea debitorului este întemeiată, instanța va respinge cererea creditorului prin încheiere.
(2)Dacă apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât cele prevăzute la alin. (1), iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun, instanța va respinge cererea creditorului privind ordonanța de plată prin încheiere.
(3)În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun.
Se constată că pârâtul-debitor cu respectarea cerințelor art. 1020 Cod procedură civilă, a contestat creanța, invocând neîntrunirea cumulativă a cerințelor prescrise de lege pentru valorificarea creanței în procedura specială, prin aceea că creanța în cauză nu ar mai avea caracter cert urmare a prescrierii dreptului material la acțiune al reclamantului.
Analiza apărărilor pârâtului relevă că nu ne aflăm în prezența unei contestări pur formale, față de data emiterii facturilor fiscale prezentate de reclamant în susținerea cererii. În egală măsură, semnificația juridică a semnării de către debitor printr-o persoană a cărei calitate de reprezentant al debitorului nu este stabilită, reprezintă o chestiune ce nu poate fi lămurită decât prin cercetarea fondului cauzei, cercetare care nu poate avea loc însă,decât în cadrul procedurii contencioase, de drept comun, care oferă ambelor părți garanția administrării unui probatoriu complex și a accesului egal la căile de atac de reformare, iar nu în cadrul procedurii simplificate a ordonanței de plată, al cărei domeniu de aplicare se limitează la realizarea creanțelor certe, lichide și exigibile.
D. pentru care, în temeiul art._ alin.2 Cod procedură civilă urmează a respinge cererea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de creditoarea S.C. B. P. S.R.L., cu sediul procesual ales în C., ., ., înmatriculată la O.R.C. de pe lângă Tribunalul C. sub nr. J_, C.I.F. RO_, în contradictoriu cu debitorii M. M. și P. M. M., ambii cu sediul în M., ., Județul C., ca nefondată.
Cu cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 30.05.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
A. B. S. G. M.
Tehnored. S.A.B. / 4 ex.
25.06.2014
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 2970/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 191/2014. Tribunalul... → |
|---|
