Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 1298/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1298/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 25-04-2014 în dosarul nr. 1308/118/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NTR. 1298/CA
Ședința publică din 25.04.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. L. N.
GREFIER - M. G.
Pe rol, soluționarea cauzei promovată de reclamant P. G. I., cu domiciliul procesual ales în C., ., județul C., în contradictoriu cu pârât I. DE URGENȚĂ DOBROGEA AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C., . nr. 110, județul C., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, când instanța a dispus strigarea cauzei la ordine, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art. 155 N.C.P.C.
În referatul cauzei se evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual. Totodată arată că pârâta a depus prin grefa instanței concluzii scrise cu privire la admisibilitatea cererii de chemare în garanție.
Văzând dispozițiile art. 131 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, se declară competentă, din punct de vedere general, material și teritorial, să soluționeze cauza în temeiul art. 95 pct. 1 lit. a noul c.pr.civ. și art. 10 corob. cu art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Instanța, față de dispozițiile art. 238 NCPC, apreciază durata de soluționare a dosarului la act termen de judecată.
Constată că prin întâmpinare s-a invocat excepția lipsei calități de reprezentant și excepția prematurității inadmisibilități pentru lipsă procedură prealabilă.
Văzând ca la fila 11 din dosar se află împuternicirea avocațială, instanța respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant.
Față de dispozițiile art. 14 din Legea 554/2004 care impun pentru formularea cererii de suspendare condiția formulării și nu a soluționării plângerii prealabile, văzând că dovada formulării plângerii prealabile se află la dosar, instanța respinge excepția inadmisibilității invocată de pârât.
Instanța, față de obiectul cauzei și probatoriul ce se impune a fi administrat, apreciază că nu este necesară aplicarea dispozițiilor art. 238 N.C.P.C. privind estimarea duratei cercetării procesului și art. 239 N.C.P.C. privind alegerea procedurii de administrare a probelor.
Deliberând asupra probei cu înscrisuri solicitată, instanța apreciază că întrunește cerința impusă de art. 255 NCPC, fiind admisibilă și aptă să conducă la soluționarea procesului, astfel, în temeiul art. 258 NCPC încuviințează administrarea acesteia.
Față de dispozițiile art. 244 NCPC și văzând că a fost administrat probatoriul necesar soluționării cauzei, declară cercetarea procesului încheiată și, față de dispozițiile art. 394 NCPC, instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.
După apelarea cauzei și rămânerea în pronunțare, dar înainte de terminarea ședinței de judecată se prezintă reclamantul prin av. B. A. M., în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar și solicită repunerea cauzei pe rol.
Instanța, repune cauza pe rol și acordă cuvântul asupra fondului.
Reprezentantul reclamantului formulează concluzii de admitere a acțiuni astfel cum a fost formulată.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanta – Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr._ reclamantul P. G. I. în contradictoriu cu pârâtul I. PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ DOBROGEA AL JUDEȚULUI C. a solicitat suspendarea ordinului Inspectorului Sef nr. 139/14/I-CT din 28.01.2014, prin care a fost trecut în rezervă, pana la soluționarea definitivă a acțiunii in anulare a ordinului.
Motivează în fapt cererea arătând că a deținut gradul de plutonier in cadrul I.S.U. DOBROGEA, fiind comandant echipaj (si conducător autospeciale) la Detașamentul de Pompieri Medgidia din cadrul Grupului 3 de Intervenție Cernavoda.
Prin Ordinul Inspectorului Sef nr. 139/14/I-CT/28.01.2014 a fost trecut in rezerva menționându-se ca acesta trecere in rezerva sa realizează prin aplicarea prevederilor art. 85 alin. l lit. e din Legea nr. 80/1995 privind Statutul Cadrelor militare si art. 170 raportat la art. 348 cod procedura penala.
Ca si situație de fapt s-a reținut in cuprinsul ordinului ca in temeiul deciziei penale nr. 12/24.01.2014 a Înaltei Curți de Casație si Justiție - Secția Penala prin care s-a respins recursul formulat in dosarul penal nr._ împotriva sentinței penale nr. 808/18.05.2012 s-a dispus: Anularea foii de concurs falsificate de la concursul organizat de I. de Stat pentru Situații de Urgenta Dobrogea al județului Constanta in anul 2007, reclamantul fiind nominalizat in sentința; Anularea procesului verbal încheiat la data de 21.08.2007 de membrii comisiei de examen si aprobat de inspectorul sef, cuprinzând rezultatele concursului de ocupare a unor posturi de subofițeri organizat la ISU Dobrogea in perioada 09.07._07, reținându-se ca lucrarea reclamantului a fost falsificată; Anularea tabelelor cu rezultatele finale obținute de candidații care au susținut examenul pentru ocuparea funcțiilor de subofițer conducător auto si servant; Anularea documentelor întocmite cu prilejul încadrării la ISU Dobrogea a celor 1912 de candidați ale căror foi de concurs au fost falsificate, reținându-se că reclamantul a fost nominalizat in sentința nr. 808/18.05.2012 pronunțata de Secția Penala a înaltei Curți de Casație si Justiție.
Așa cum rezultă din cuprinsul actului administrativ temeiul de drept al trecerii în rezervă l-au reprezentat prevederile cuprinse la art. 85 alin. l lit. e din legea nr. 80/1995, dar situația de fapt reținuta in cuprinsul ordinului de trecere în rezervă și în sentința penală care a stat la baza emiterii acestui ordin nu se încadrează în norma reținută ca temei al trecerii în rezerva.
Astfel, dispozițiile legale reținute în cuprinsul ordinului se refera la trecerea în rezervă ca urmare a reorganizării unor unități. In niciun caz anterior emiterii ordinului nu s-a dispus reorganizarea unității in cadrul căreia a activat, astfel incat sa se dispună emiterea ordinului de trecere in rezerva ca urmare a unei reorganizări. Nici celelalte aspecte stabilite prin lit e a art. 85 din legea nr. 80/1995 nu sunt indeplinite, trecerea reclamantului si a restului colegilor nominalizați in sentința penala, nefiind consecința unor nevoi ale Ministerului Apărării Naționale.
In plus reclamantul a fost încadrat in cadrul paratei ce aparține in mod evident de Ministerul Administrației si Internelor niciodecum de Ministerul Apărării Naționale, sens in care nici invocarea unor asa-zise nevoi ale MAPN nu pot fi reținute ca temei al emiterii ordinului.
In atare situație, in lumina dispozițiilor legale care reglementează statutul cadrelor militare, trecerea in rezerva a cadrelor militare se realizează numai in baza condițiilor limitative stabilite de art. 85 din legea nr. 80/1995, situație in care anularea unor acte care au stat la baza încadrării, in raport de dispozițiile art. 170 raportat la art. 348 cod penal nu pot fi reținute ca temei al emiterii unor ordine de trecere in rezerva.
. sentinței penale, reclamantul este nominalizat ca si titular al foii de concurs considerate falsificate, insa legea nr. 80/1995 este lege speciala care stabilește in mod imperativ modalitățile si cazurile de trecere in rezerva. Or, anularea foilor de concurs si a documentelor intocmite cu ocazia incadrarii la ISU DOBROGEA a unui număr de 205 persoane nu reprezintă in sine reorganizarea unităților in care era încadrat si nici nu presupune reducerea numărului de funcții din statele de organizare. Această sentința penala cel mult poate constitui temei al demarării unei proceduri de reorganizare la niveul ISU DOBROGEA, procedura care presupune adoptarea unor noi state de organizare ca urmare a reducerii numărului de posturi cu numărul posturilor considerate ocupate prin săvârșirea de infracțiuni.
Insa emiterea directa a unor ordine de trecere in rezerva, ca urmare a anularii documentelor de încadrare a unui număr de 205 persoane, anulare dispusa prin sentința penala, in lipsa unei proceduri de reorganizare, este o procedura neleqală, iar ordinele emise in acest sens sunt nule. Astfel, la nivelul ISU Dobrogea sau al Ministerului Administrației si Internelor, ar trebui sa existe documentele care au stat la baza emiterii ordinelor de trecere in rezerva, emise pentru un număr de 205 persoane, iar aceste documente nu pot fi reprezentate doar de sentința penala nr. 808/18.05.2012 rămasa irevocabila prin decizia 12/2014, ci in mod funcțional aceste trebuie sa fie reprezentate de Regulamentele de Reorganizare a unităților din cadrul IGSU.
Totodată, între data la care organele penale au constatat fapta penala si data la care a fost trecut în rezervă, a trecut o perioada de aproximativ 7 ani, perioadă în care subsemnatul și-a îndeplinit funcțiile de serviciu corespunzătoare postului ocupat. A avut calificative foarte bune si a promovat in funcție, mai mult a urmat diverse cursuri de specializare. Or, in situația de fata, parata nu a procedat in mod legal si corect prin emiterea ordinelor de trecere direct in rezerva, ci dat fiind faptul ca si institutia avea nevoie de activitatea prestata reclamant și ceilalți colegi, ar fi putut sa dispună reluarea procedurii de selecție, respective reexaminarea acestora.
De asemenea, reclamantul precum și alți colegi cărora le-au fost emise ordine de trecere in rezerva, nu au fost parte in dosarul penal, neavand nicio calitate in acest dosar, nici măcar de martor, neprimind nicio citație cu privire la acest dosar, desi s-a soluționat pe calea instanței o procedura care il privea in mod direct.
In acest sens, legiuitorul a stabilit in mod clar si fara echivoc faptul ca trecerea in rezerva se dispune in cazul cadrelor militare in activitate condamnate prin hotărâre judecătoreasca rămasa definitiva la pedeapsa inchisorii cu executare a acesteia, trecerea in rezerva realizandu-se in acest caz din oficiu (art. 87 din legea nr. 80/1995).
Mai mult legiuitorul a stabilit ca si in cazul unei condamnări, cadrele militare pot fi menținute in activitate, potrivit dispozițiilor art. 87 alin 2 din Legea nr. 80/1995.
Mai mult, arată că în situatia in care legiuitorul stabileste faptul că și în caz de condamnare, cadrele militare pot fi menținute în fucntie, rezultă că emiterea unor ordine de trecere în rezervă in temeiul unei sentinte penale la care reclamantul nu a fost parte este excesivă și contrară legii de organizare a statutului cadrelor militare.
Reclamantul mentionează că a sustinut in mod corect lucrarea de la proba scrisă, lucrare anulată ca fiind falsificată, în cadrul dosarului penal; reclamantul nu a fost parte a infractiunii săvârsite si apreciază că nu se poate dispune in sensul trecerii in rezervă, având in vedere faptul că pentru a ocupa functia scoasă la concurs în perioada 09.07._07 a susținut alte trei probe eliminatorii, pentru care a fost necesară obtinerea unei note peste 7.
Un alt aspect de nelegalitate vădită a ordinului este si faptul că prin hotărârea penală s-a stabilit anularea ordinului de încadrare a reclamantului in cadrul pârâtei insă la momentul emiterii ordinului de trecere în rezervă reclamantul fusese promovat la gradul de plutonier adjutant șef, în condițiile în care postul ocupat prin concursul anulat era inferior, respectiv acela de sergent major iar promovarea în acest grad s-a datorat calificativelor obținute activând în cadrul pârâtei. Se susține faptul că atât în materie penală cât și civilă hotărârea produce efecte numai in privința celor dispuse de instanță iar prin hotărârea penală nu s-a dispus și cu privire la anularea tuturor actelor subsecvente actelor de încadrare ale reclamantului, in perioada celor 7 ani de activitate pârâta emitand ordine de promovare în grad în ceea ce îl privește pe reclamant.
Susține reclamantul că în cauză sunt îndeplinite condițiile cazului bine justificat, constând în împrejurările de fapt si de drept care creează o îndoială serioasă și legitimă asupra actului administrativ, în speță ordinul de trecere în rezervă a reclamantului.
În ceea ce privește iminența producerii unui prejudiciu, arată că urmare a trecerii in rezervă nu mai beneficiază de niciun venit, regimul juridic nedându-i posibilitatea să încaseze șomaj; reclamantul a contractat credite bancare, fără a avea cunoștință de posibilitatea de a-i înceta raporturile de serviciu. În lipsa unui ajutor de șomaj, reclamantul nu a încheiat cu banca finanțatoare o asigurare care să acopere riscul de neplată ca urmare a pierderii locului de muncă, situatie în care in mod evident va ajunge să fie executat silit; avea posibilitatea să adopte la nivel instituțional o procedură de reexaminare pentru a nu bloca activitatea institutiei dar si pentru a nu le îngreuna situatia în mod iremediabil.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile legii nr. 554/2004 și legii nr. 80/1995.
A depus la dosar, în cadrul probei cu înscrisuri: adeverință de școlarizare, adeverință de venit, ordinul inspectorului sef nr. 139/14/I-CT din 28.01.2014, plângere prealabilă, dovadă de comunicare, facturi utilități, contract de credit, extras site IGSU, tematica si bibliografia aferente probei scrise a concursului.
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, arătând că acțiunea este nesemnată de petent si neștampilată de apărătorul care nu a indicat nici cerutele elemente de identificare potrivit legii, acestea fiind cunoscute de petentul care a fost încadrat de către pârâtă. Totodată, a invocat excepția prematurității/inadmisibilității acțiunii, arătând că petentul s-a adresat instanței fără ca în prealabil să ia cunoștință de răspunsul formulat în termen de către pârât la plângerea prealabilă pe care era obligat să o depună ori să notifice intenția sa de renunțare la procedură.
Pe fondul cauzei, pârâtul solicită respingerea cererii, arătând că la data de 27.01.2014 a fost transmisă către pârât adresa referitoare la certificatul de grefă privind respingerea recursurilor declarate împotriva sentinței penale nr. 808/18.05.2012 pronunțată în dosarul nr._/2009. Observând în prealabil că referitor la părtile ale căror interese au fost vătămate prin declararea lor ca respinse la examen, ÎCCJ a optat pentru repunerea în drepturile din care au fost decăzute ca urmare a falsurilor săvârșite de inculpati. Desființarea înscrisurilor falsificate, precum si a documentelor întocmite pe baza acestora s-a dispus în temeiul art. 170 raportat la art. 348 C.pr.pen. Actul atacat a fost emis conform art. 85 alin. 1 lit. e la cele ale art. 109 alin. 1 și 2 din legea nr. 80/1995 și la celelalte acte normative indicate care sunt cunoscute cadrelor militare ale M.A.I.
Pentru restabilirea situației anterioare comiterii infracțiunilor de corupție prevăzute de legea nr. 78/2000 ce au fost săvârșite de inculpați pe timpul organizării si desfășurării concursului a fost dispusă anularea mai multor înscrisuri, printre care si documentele întocmite cu prilejul încadrării la ISU Dobrogea a celor 191 de candidați ale căror foi de concurs au fost falsificate. Constatându-se cele dispuse de instanță, trecerea în rezervă sau direct în retragere s-a făcut motivat din oficiu în conditiile prevăzute la alin.1 lit. e pentru motive sau nevoi ale MAI, nicidecum la propunerea consiliilor de judecată, în condițiile de la lit. i și j. Dealtfel, și prevederile art. 56 din Codul muncii impun încetarea de drept a raporturilor de serviciu existente ca urmare a constatării nulității absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă.
Arată pârâtul că în urma plângerilor penale, procurorii DNA-Direcția de combatere a infracțiunilor săvârșite de militari au inițiat cercetări penale privind desfășurarea concursului iar pe perioada acestor activități de notorietate, petentul avea posibilitatea de a-și exercita drepturile, însă nu a ales să se constituie parte în procesul ce a urmat.
Element nou apărut în ordinea juridică si cea socială, hotărârea definitivă-fapt juridic- nu poate fi ignorată de către terți sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei, desi cunosteau despre desfășurarea cercetărilor penale, deci nici de către petent, cu atât mai mult de către ISU Dobrogea la care a fost organizat concursul investigat, aceștia fiind cei doi subiecti care au legătură cu documentele întocmite cu prilejul încadrărilor în privinta cărora a dispus ÎCCJ.
Menționează pârâtul că așa cum potrivit art. 50 alin.1 din ordinul MAI nr. 600/2005, încadrarea prin Ordin în MAI a fost aprobată și efectuată în urma concursului investigat, motivat de comunicarea hotărârii ÎCCJ, petentului i-a fost comunicat si ordinul a cărui revocare a solicitat-o. Actul de trecere în rezervă a petentului a fost aprobat în conformitate cu prevederile aceluiasi act normativ de către comandantul unității militare, căruia i s-a acordat această competentă tocmai de MAI. Trebuie amintit că principiul legalității care guvernează faza de urmărire penală și cea de judecată reprezintă un imperativ al etapei executării hotărârii, prin prisma consecintelor juridice care se nasc în planul drepturilor și libertăților individului sau al bunurilor acestuia.
Referitor la cererea privind acordarea daunelor morale proporționale, pârâtul arată că petentul trebuia să propună înscrisuri pentru dovedirea existentei și întinderii prejudiciului patrimonial; acordarea acestora este astfel condiționată de stabilirea faptului dacă petentul a obținut sau nu alte venituri salariale în perioada scursă de la data încetării raporturilor de serviciu, acesta nefiind îndreptățit la despăgubiri materiale decât dacă nu a obținut venituri salariale în acest interval de timp sau într-o anumită perioadă ori dacă acestea au fost mai reduce decît cuantumul drepturilor salariale de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost cadru activ al ISU Dobrogea.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 56 din Legea nr. 53/2003, art. 2, 7 și urm. din Legea nr. 554/2004, art. 1169 C.civ. precum si celelalte norme indicate în actul atacat.
La termenul de judecată din 25.04.2014 au fost respinse ca nefondate excepțiile lipsei dovezii calității de reprezentant, și prematurității/inadmisibilității acțiunii, pentru considerentele expuse în cuprinsul încheierii de dezbateri.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține:
Conform deciziei nr. 12/24.01.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție reclamantul din cauză a fost încadrat la I. pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al Județului C. în urma promovării concursului de ocupare a posturilor de subofițer operativ si a celor de subofițer operativ și conducător auto din subunitățile de intervenție ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene-sesiunea august 2007.
Prin sentința penală nr. 808/18.05.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală în dosarul nr._ s-a dispus, în baza art. 170 rap. la art. 348 C.pr.pen. anularea a 205 foi de concurs falsificate de la concursul organizat de I.S.U. DOBROGEA în anul 2007, între care se regăsește și cea emisă pe numele reclamantului, anularea procesului-verbal încheiat la 21.08.2007 de membrii comisiei de examen si aprobat de inspectorul sef, cuprinzând rezultatele concursului de ocupare a unor posturi de subofițeri organizat de I.S.U. DOBROGEA în perioada 09.07._07 numai cu privire la mențiunile referitoare la cei 205 candidați ale căror lucrări au fost falsificate, anularea tabelelor cu rezultatele finale obținute de candidații care au susținut examenul pentru ocuparea funcțiilor de subofițer conducător auto și servant, respectiv anularea documentelor întocmite cu prilejul încadrării la I.S.U. DOBROGEA a acelor candidați ale căror foi de concurs au fost falsificate.
Sentința a rămas definitivă prin decizia penală nr. 12/24.01.2014 pronunțată de ÎCCJ-Completul de 5 judecători.
Prin ordinul inspectorului șef nr. 96/14 /I-CT din 28.01.2014 a Inspectorului Șef al I.S.U. DOBROGEA s-a dispus începând cu data de 28.01.201trecerea în rezervă a reclamantului, încadrat în funcția de plutonier adjutant șef, comandant echipaj și conducător autospeciale la Detașamentul de Pompieri C. Oraș din cadrul grupului 1 de Intervenții C. Palas.
S-au reținut ca temeiuri de drept ale măsurii dispuse prevederile art. 7 alin.3 din H.G. nr. 1492/2004, art. 85 alin.1 lit. e si art. 109 alin.1 și 2 din Legea nr. 80/1995, Legea-cadru nr. 284/2010, OUG 103/2013, ordinul ministrului nr. 600/2006 și nr. S/214/2011.
Ca motive de fapt s-u reținut prevederile deciziei penale nr. 12/24.01.2014 și sentinței penale nr. 808/18.05.2012 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, arătându-se că actul pune în aplicare prevederile constând în anularea foii de concurs falsificate de la concursul organizat de I.S.U. DOBROGEA în anul 2007- reclamantul fiind nominalizat în sentință, anularea procesului-verbal încheiat la 21.08.2007 de membrii comisiei de examen si aprobat de inspectorul sef, cuprinzând rezultatele concursului de ocupare a unor posturi de subofițeri organizat de ISU Dobrogea în perioada 09.07._07 numai cu privire la mențiunile referitoare la reclamant, a cărui lucrare a fost falsificată, anularea tabelelor cu rezultatele finale obținute de candidații care au susținut examenul pentru ocuparea funcțiilor de subofițer conducător auto și servant numai cu privire la mențiunile referitoare la reclamant, a cărui lucrare a fost falsificată, respectiv anularea documentelor întocmite cu prilejul încadrării la I.S.U. DOBROGEA a celor 191 de candidați ale căror foi de concurs au fost falsificate, de asemenea menționându-se că reclamantul a fost nominalizat în sentința penală nr. 808/18.05.2012.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004: În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.
Rezultă din textul legal citat că suspendarea actului administrativ este o operațiune de întrerupere temporară a efectelor unui act administrative, cu caracter excepțional, care se justifică numai dacă actul administrative ar produce consecințe greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza în care actul ar fi ulterior anulat prin hotărâre judecătorească.
Rezultă de asemenea din textul legal citat pentru a se dispune de către instanța de judecată suspendarea actului administrativ trebuie a fi dovedită de către reclamant îndeplinirea cumulativă a trei condiții: cazul bine justificat; iminența producerii unei pagube, precum și dovada sesizării organului emitent cu recursul grațios, ca o condiție de exercitare a cererii de suspendare a actului administrative.
În ceea ce privește condiția cazului bine justificat, potrivit art.2 alin.1 lit.t din Legea nr. 544/2004, acesta constă în împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Or, în cauză, nu există împrejurări legate de starea de fapt și de drept care să creeze o astfel de îndoială cu privire la actul contestat, act prin care, în mod evident, nu se realizează decât executarea efectivă a dispozițiilor sentinței penale nr. 808/18.05.2012, prin care s-a dispus inclusiv anularea documentelor întocmite cu prilejul încadrării reclamantului la I.S.U. DOBROGEA .
A primi argumentele reclamantului în sensul inopozabilității hotărârilor penale, întrucât nu a fost parte în procedura penală desfășurată, înseamnă a ignora situația de fapt stabilită cu caracter irevocabil de către instanțele de judecată, în sensul că reclamantul a fost angajat în baza unei lucrări de concurs falsificate, situație de fapt care s-a stabilit în contradictoriu cu angajatorul său.
Împrejurarea că executarea concretă a dispozițiilor sentinței penale ar fi trebuit realizată printr-o procedură de reorganizare a procedurii de selecție și nu prin trecerea în rezervă a persoanelor menționate, constituie o chestiune de oportunitate în ceea ce privește organizarea I.S.U. DOBROGEA, asupra căreia instanțele de judecată nu pot interveni.
Nu poate fi reținut nici argumentul că trecerea în rezervă a cadrelor militare se face numai in baza condițiilor limitative stabilite de art. 85 din Legea nr. 80/1995, în condițiile în care ordinul contestat nu este emis urmare a ivirii uneia din situațiile prevăzute la art. 85, ci în executarea efectivă a unei sentințe penale obligatorii pentru pârât.
De asemenea, este irelevantă împrejurarea că potrivit dispozițiilor art. 87 alin 2 din Legea nr. 80/1995, și in cazul unei condamnări, cadrele militare pot fi menținute in activitate, în condițiile în care prin sentința penală nr. 808/18.05.2012 nu reclamantul este cel care a fost condamnat .
Astfel, întrucât în cauză nu se face dovada cazului bine justificat care să justifice suspendarea actului administrativ, ceea ce face de prisos analizarea și celei de a doua condiții - a prevenirii pagubei iminente, urmează a se respinge ca nefondată cererea de suspendare a executării actului administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge ca nefondată cererea promovată de reclamant P. G. I., cu domiciliul procesual ales în C., ., județul C., în contradictoriu cu pârât I. DE URGENȚĂ DOBROGEA AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C., . nr. 110, județul C..
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. L. N. M. G.
Red.jud.A.L.N./05.06.2014
4 ex.
Emis 2 .="margin-bottom:10pt; line-height:115%; font-size:11pt">
| ← Pretentii. Decizia nr. 1293/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 963/2014.... → |
|---|
