Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1483/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1483/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 23-05-2014 în dosarul nr. 9624/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 1483/CA
Ședința publică din data de 23 mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. L. N.
GREFIER – V. I.
Pe rol soluționarea cererii în contencios fiscal formulată de reclamantul P. S., cu domiciliul în C., ., ., apt. 3, județul C., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEȚEAN C., cu sediul în C., ., județ C., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16.05.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă cu prezenta sentință, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, totodată pentru a acorda părților posibilitatea de a formula concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 23.05.2014, pentru când:
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. – Secția C. Administrativ și Fiscal sub nr._ reclamantul P. S. în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean C. a solicitat anularea deciziei de imputare nr. 181/09.09.2013 și suspendarea executării acestei decizii conform art. 15 din Legea nr.554/2004.
În motivare a arătat că în anul 2010 a avut loc restructurarea de personal conform HG 752/2010 sens în care i s-a comunicat decizia 1123/2010 prin care s-a aprobat structura organizatorică și statul de funcții pentru Centrul Județean C..
Pentru a implementa noua structură personalul a fost redus de la 149 la 122 de angajați.
Prin decizia contestată se reține în sarcina sa că a acordat de o manieră nelegală drepturi salariale necuvenite în perioada septembrie 2010 – decembrie 2011 unui număr de 20 de salariați, producând cu vinovăție o pagubă în patrimoniul APIA.
În calitate de șef a aprobat statele de plată, dar această soluție a fost adoptată împreună cu factorii de decizie de la nivel central.
Deoarece trebuiau restructurate un număr de 27 posturi s-a găsit soluția de a le desființa odată cu pensionarea angajaților respective.
În calitate de director executiv, reclamantul a aprobat statele de plată după ce erau realizate și semnate de șeful serviciului iar ulterior trimise la APIA București care le-a avizat.
Decizia atacată are la baza Raportul Serviciului Economic de Recuperare Debite din cadrul APIA nr.4923/2013 întocmit de șeful serviciului V. D. care este aceeași persoană care a întocmit și semnat ștatele de plată ce constituie subiectul prejudiciului imputat.
Persoanele respective au lucrat efectiv și au primit drepturi salariale cuvenite, astfel nu se poate reține că salariile au fost acordate necuvenit.
Referitor la cererea de suspendare a arătat că sunt întocmite condițiile prev. de art. 14-15 Legea nr.554/2004.
Cu privire la cazul bine justificat se apreciază că decizia de sancționare nu întrunește condițiile de formă iar în ceea ce privește încadrarea sa, există împrejurări din care rezultă că reclamantul doar viza ștatele de plată întocmite de o altă persoană și care au fost avizate de APIA București.
În privința pagubei iminente se arată dezechilibrul financiar la bugetului familiei ce ar conduce la perturbarea plăților creditelor, a întreținerii familiei.
În dovedirea acțiunii a solicitat proba testimonială, interogatoriu și înscrisuri.
Anexat cererii a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii arătând că reclamantul nu a respectat dispozițiile legale privind restructurarea posturilor, acesta fiind chiar sancționat disciplinar.
În urma verificărilor efectuare de D.M.R.U. din cadrul APIA Aparat Central s-au constat neconcordanțe în sensul salarizării ilegale a unor persoane, prin depășirea numărului de posturi aferent și prin dezinformarea conducerii APIA Aparat Central.
Prin nota nr._/2012 Direcția Antifraudă Control Intern și Supracontrol a constatat că APIA C. s-a încadrat în sumele aprobate privind cheltuielile cu personalul, dar nu a respectat numărul de posturi aprobate în organigramă. S-a concluzionat că reclamantul, director executiv a dovedit lipsă de responsabilitate, neglijând importanța atribuțiilor aferente funcției manageriale.
A fost sesizată comisia de disciplină care a reținut că în planul de reorganizare au fost incluse anumite persoane care îndeplineau condițiile de pensionare, dar care nu au depus dosarul de pensionare.
Reclamantul avea obligația de a respecta prevederile legale în materie de salarizare, ștatul de funcții, ștat de personal.
Comisia de disciplină prin raportul nr. 210/2013 a reținut că faptele reclamate (management defectuos, neglijență privind importanța atribuțiilor aferente funcției manageriale, dar și a îndatoririlor funcționarilor publici) constituie abateri disciplinare potrivit art. 77 alibn.1 și 2 lit I, j, k Legea 188/1999 și a propus, printre altele, recuperarea sumelor plătite celor 6 funcționari publici în perioada în care aceștia nu existau pe statul de funcții și statul nominal de personal.
Față de această propunere s-a emis Decizia nr. 161/31.07.2013 prin care au fost delegate atribuții doamnei Vergina D. pentru a proceda la verificarea/calcularea eventualului prejudiciu propus spre recuperare.
A mai arătat pârâta că fapta reclamantului se încadrează în dispozițiile art. 85 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 întrucât cu vinovăție a produs pagube în patrimoniul pârâtei.
În drept, invocă art. 205-208 C.pr.civ. Legea 188/1999, Legea 1/2004, Legea 554/2004, legea 284/2010 ordinul MMFPS 42/2011, Ordinul MMFPS 77/2011.
În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin decizia 181/09.09.2013 față de reclamant, având funcție publică de șef serviciu autorizare CNDP Ajutoare Specifice Comunitare și Măsuri de Piață – clasa 97, grad I în cadrul APIA- C.J.C. s-a imputat suma de 595.600 lei și s-a dispus reținerea din drepturile salariale.
S-a reținut că reclamantul nu a respectat prevederile legale privind restructurarea posturilor dispusă prin HG 752/2010 și decizia 1123/2010, a acordat de o manieră nelegală drepturi salariale necuvenite în perioada septembrie 2010 – decembrie 2011 unui număr de 20 de salariați, producând cu vinovăție o pagubă în patrimoniul APIA.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat plângere prealabilă prezenta acțiune.
Instanța reține că prin raportul nr. 210/22.07.2013, comisia de disciplină a reținut că faptele reclamate (management defectuos, neglijență privind importanța atribuțiilor aferente funcției manageriale, dar și a îndatoririlor funcționarilor publici) constituie abateri disciplinare potrivit art. 77 alibn.1 și 2 lit. i j, k Legea 188/1999 și a propus, printre altele, recuperarea sumelor plătite celor 6 funcționari publici în perioada în care aceștia nu existau pe statul de funcții și statul nominal de personal.
Față de această propunere s-a emis Decizia nr. 161/31.07.2013 prin care au fost delegate atribuții doamnei Vergina D. pentru a proceda la verificarea/calcularea eventualului prejudiciu propus spre recuperare.
Prin adresa nr. 4697/31.07.2013, directorul executiv al pârâtei, comunică APIA - Aparatul Central, măsurile dispuse în vederea recuperării sumelor plătite celor 6 funcționari.
Potrivit art. 84 lit. a din Legea nr. 188/1999 „Răspunderea civilă a funcționarului public se angajează: a)pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează”.
Art. 85 alin. 1 din același act normativ prevede că „(1)Repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile”.
Se reține că, cel târziu la data de 31.07.2013, conducătorul pârâtei a luat la cunoștință de constatarea pagubei.
Nu se poate reține că luarea la cunoștință a avut loc la data de 09.08.2013 când a fost finalizat raportul 4923 deoarece acest raport nu a făcut altceva decât să cuantifice valoarea prejudiciului
Tribunalul insistă asupra importanței stabilirii cu exactitate a acestui moment deoarece potrivit prevederilor art. 85 alin1 din Legea nr. 188/1999 repararea pagubelor aduse autorității sau instituției pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei.
După cum se poate observa, acest text de lege instituie un termen imperativ de 30 de zile în interiorul căruia trebuie emisă decizia de impunere. Legiuitorul a statuat că acest termen începe să curgă din momentul constatării pagubei care în cazul de față a avut loc în data de 31.07.2013. Prin urmare, decizia de imputare emisă la 09.09.2013 este tardivă, fiind depășit cu mult termenul de 30 de zile reglementat de prevederile art. 85 alin.1 din Legea nr. 188/1999.
Acest termen este un termen imperativ în condițiile în care legiuitorul a optat pentru utilizarea unei formule imperative în redactarea textului de lege și anume: „Repararea pagubelor…se dispune prin emiterea …unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei”. Rațiunea instituirii unui asemenea termen rezidă din necesitatea înlăturării stării de incertitudine ce planează asupra situației patrimoniale a funcționarului care prin fapta sa a cauzat un prejudiciu instituției publice angajatoare. Astfel se dă eficiență principiului securității raporturilor juridice prin menținerea unui just echilibru între scopul urmărit: apărarea bugetului de stat și mijloacele utilizate: emiterea în mod unilateral a unui titlu executoriu, fără intervenția instanței de judecată, însă cu respectarea unui termen de decădere de 30 de zile, previzibil și accesibil pentru ambele părți.
Se reține că decizia contestată nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de lege pentru actele administrative emise de o autoritate publică, aceasta nefiind motivată.
În speță, decizia contestată menționează numai că a fost emisă în baza dispozițiilor legale și a raportului comisiei de disciplină și raportului prin care a fost efectiv calculat prejudiciul, fără a se descrie fapta săvârșită.
Se reține că în conformitate cu jurisprudența comunitară, motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să prezinte cu o manieră clară și univocă algoritmul urmărit de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate să stabilească măsurile și de asemenea să permită curților comunitare competența să efectueze revizuirea actului (cazul C 367/1995)
Curtea Europeană de Justiție a decis că o motivare insuficientă sau greșită este considerată a fi echivalentă cu lipsă a motivării care atrage nulitatea.
Chiar dacă s-ar trece peste aceste aspecte, se reține că nota nr._/2012 Direcția Antifraudă Control Intern și Supracontrol a constatat că APIA C. s-a încadrat în sumele aprobate privind cheltuielile cu personalul, dar nu a respectat numărul de posturi aprobate în organigramă.
Or, prin încadrarea în sumele aprobate cu titlu de cheltuieli de personal nu se poate reține existența unui prejudiciu, cu atât mai mult cu cât cele 6 persoane au primit drepturile salariale ca urmare a muncii depuse.
Pentru aceste considerente, instanța va admite acțiunea și va anula decizia nr. 181/2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul P. S., cu domiciliul în C., ., ., apt. 3, județul C., C.N.P._, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEȚEAN C., cu sediul în C., ., județ C..
Dispune anularea deciziei de imputare nr. 181/09.09.2013.
Cu recurs ce se va depune la Tribunalul C., în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.05.2014.
PREȘEDINTE,
A. L. N. GREFIER,
V. I.
Tehnored.jud.A.L.N./23.06.2014
Ex. 4
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 05/2014.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 05/2014. Tribunalul... → |
|---|
