Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 326/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 326/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 233/842/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 326/CA
Ședința publică din data de 03.03.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – A. L. N.
JUDECĂTOR – C. N.
GREFIER – M. G.
Pe rol soluționarea apeluluipromovat de apelantul petent I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, cu sediul în București, .. 38, sector 1 și cu sediul procesual ales în C., . nr.2, . C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 312/22.09.2014 pronunțată de Judecătoria Hârșova în dosarul nr._, intimată petentă fiind . în insolvență reprezentantă prin Ing. MIHUT F. administrator special, cu sediul înOradea, ., județul Bihor.
La apelul nominal făcut în ședință publică, când instanța a dispus strigarea cauzei la ordin, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art. 155 NCPC.
În referatul făcut asupra cauzei se evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Tribunalul încuviințează în probatoriu administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, potrivit disp. art. 292 Cod proc.civ, constatând proba administrata.
Față de dispozițiile art. 482 cu referire la art.244 Cod proc.civ. instanța declară cercetarea procesului încheiată, stabilește termen pentru dezbaterea apelului azi, 03.03.2015, iar față de dispozițiile art.394 Cod proc.civ închide dezbaterile și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului în contencios administrativ de față, constată:
Prin cererea înregistrată la data de 22.04.2014 sub nr._, petenta . în insolvență a formulat plângere contravențională în contradictoriu cu I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier-I.S.C.T.R., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/04.04.2014, solicitând instanței în principal să dispună anularea procesului verbal de contravenție cu nr.de mai sus și pe cale de consecință să se dispună anularea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă totală de 3000 lei și restituirea sumei de 750 lei reprezentând jumătate din minimul amenzii achitate de societatea contravenientă, în 48 de ore, cu OP nr._/10.04.2014- suma de 225 lei în contul ISCTR si cu OP nr._/10.04.2014- suma de 525 lei în contul bugetului de stat, iar în subsidiar, în temeiul art.7 alin.3 din OG nr.2/2001 a solicitat înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului și restituirea sumei de 750 lei reprezentând jumătate din minimul amenzii achitate de societatea contravenientă, în 48 de ore, cu OP nr._/10.04.2014- suma de 225 lei în contul ISCTR si cu OP nr._/10.04.2014- suma de 525 lei în contul bugetului de stat.
Prin sentința civilă nr. 312/22.09.2014 Judecătoria Hârșova a admis în parte plângerea și a înlocuit amenda cu avertismentul apreciind că, față de circumstanțele petentei și ale săvârșirii contravenției este suficientă această sancțiune.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel organul constatator, arătând că pericolul social al faptei este ridicat, limitele sancțiunii sunt mari astfel nu poate fi nesocotită voința legiuitorului prin înlocuirea amenzii cu avertismentul.
În drept OG 37/2007, Regulamentul CE nr. 561/2006, OG 2/2001.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului.
Procedând la judecata apelului prin prisma motivelor invocate și a disp. art. 476 C.proc.civ, Tribunalul retine următoarele:
Prin procesul verbal contestat, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 3000 lei, reținându-se că la momentul controlului, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat depășirea perioadei de conducere în două săptămâni consecutive cu până la 10 ore, respectiv în perioada 17.03.2014 orele 00.00- 30.03.2014 orele 23.59, șoferul S. T. cu auto_ /_ a depășit timpii de conducere cu 32 de minute, fapta fiind prevăzută de art. 8 alin. 3 pct. 3 din OG 37/2007.
Tribunalul constată în mod corect prima instanță a apreciat asupra legalității procesului verbal constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.
În raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, potrivit art. 17 din același act normativ, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, situație care în speță nu a fost probată.
În referire la temeinica procesului verbal tribunalul constată că în mod corect prima instanța a reținut că probele administrate în cauză nu au reliefat o situație contrară celei reținute prin procesul verbal, astfel că procesul verbal se bucură în continuare de prezumția de temeinicie
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentei i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Judecătorul fondului a făcut o corectă analiză a măsurii în care sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției pentru care s-a dispus sancționarea petentului, reținând în mod judicios că petentul se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.
În ceea ce privește modalitatea în care judecătorul fondului a analizat operațiunea de aplicare a sancțiunii contravenționale, se rețin următoarele:
În ceea ce privește modalitatea în care judecătorul fondului a analizat operațiunea de aplicare a sancțiunii contravenționale, se rețin următoarele:
Este adevărat că amenda a fost aplicată în limitele prescrise de textul sancționator, fiind respectat principiul legalității.
Acest principiu trebuie să fie însă corelat cu regula proporționalității sancțiunii contravenționale, care nu are un caracter reparator, ci preventiv-educativ.
Stabilirea proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei trebuie determinată în raport cu criteriile generale prevăzute de art.21 din OG.2/2001, iar nu pornind de la limitele amenzii stabilite prin norma sancționatoare.
Prin norma ce incriminează și sancționează delictul contravențional legiuitorul a determinat doar pericolul social abstract, revenind judecătorului atributul de a determina în concret gradul de pericol social.
Particularitățile obiectului raportului de răspundere contravențională sunt date de specificul sancțiunilor.
Cum sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate, prin raportare la dispozițiile art.7 alin.(3), respectiv a art.21 din OG.2/2001, controlul judiciar relevă că sancționarea cu „avertisment” era în raport de contextul circumstanțial dat, suficientă pentru atingerea scopului sancțiunii contravenționale.
Pentru considerentele de fapt și drept ce preced, în temeiul art.480 c.pr.civ., se va dispune respingerea apelului dedus judecății, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul promovat de apelantul intimat I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, cu sediul în București, .. 38, sector 1 și cu sediul procesual ales în C., . nr.2, . C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 312/22.09.2014 pronunțată de Judecătoria Hârșova în dosarul nr._, intimată petentă fiind . în insolvență reprezentantă prin Ing. MIHUT F. administrator special, cu sediul înOradea, ., județul Bihor
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03.03.2015.
P., JUDECATOR,
A. L. N. C. N.
PT. GREFIER
M. G.
aflată în CO
semnează potrivit art. 426
alin. 4 n.c.pr.civ.
GREFIER ȘEF
V. I.
Jud.fond.R.M.S.
Tehnoredact.jud.A.L.N./03.04.2015
4 ex.
emis 2 .
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 599/2015.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1079/2015. Tribunalul... → |
|---|
