Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 599/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 599/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 24775/212/2013
ROMÂNIA
Operator de date cu caracter personal nr.8470
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.599 /CA
Ședința publică din 22.04.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I.-L. O.-D.
JUDECĂTOR: E. C.
GREFIER: D. V. S.
Pe rol judecarea apelului în C. administrativ și fiscal promovat de apelant V. V., cu domiciliul în C., ..185 ., . cu intimat I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP_, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 5937/29.05.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr. _ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru apelant av.L. A. lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 155 Noul Cod de procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual după care:
Se constată că s-au atașat înscrisurile solicitate de către instanță la termenul anterior de la intimat.
Reprezentanta apelantului depune la dosar dovada imposibilității de prezentare a martorului propus la instanța de fond respectiv C. L..
În lipsa altor cereri, instanța acordă cuvântul asupra cererii în probatoriu.
Reprezentanta apelantului solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul L. I., prezent la acest termen, teza probatorie fiind aceea de a dovedi situația de fapt.
Instanța în temeiul dispozițiilor art.292 Noul Cod de procedură civilă, constată pertinentă și concludentă cauzei proba cu înscrisurile depuse la dosar și o încuviințează. încuviințează pentru apelant proba testimonială cu martorul L. I..
În temeiul disp. art.321 - 323 c.pr.civ., instanța procedează la audierea martorului cele declarate fiind consemnate în procesul verbal atașat la dosar.
Față de dispozițiile art. 244 din Noul Cod de procedură civilă instanța declară cercetarea procesului încheiată stabilește termen pentru dezbaterea apelului azi, 22.04.2015, deschide dezbaterile asupra apelului și acordă cuvântul.
Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate și pe cale de consecință admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
Față de dispozițiile art.394 din Noul Cod de procedură civilă instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de fata constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ la data de 12.09.2013, petentul V. V. a contestat procesul verbal de stabilire a contravențiilor . nr._/05.09.2013.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 05.09.2013, circulând pe . Butelii către . 3, cu intenția de a vira spre . în care era intrat în sensul giratoriu aproximativ 50% a intrat în sensul giratoriu și un alt autoturism, care venea din partea sa stângă și care circula cu o viteză mai mică decât a lui, astfel încât până ce acest din urmă autoturism a ajuns pe sensul său de mers, el era deja ieșit din sensul giratoriu.
La plângere a fost anexat, în copie, procesul verbal de contravenție contestat și copie buletin.
De asemenea, plângerea a fost formulată în termen legal.
Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca neîntemeiată a plângerii. În susținerea celor constatate în procesul verbal contestat a depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii procesului verbal (f. 13 și urm).
În cauză, a fost încuviințată proba cu înscrisuri, ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, fiind audiat totodată și martorul asistent.
Prin sentinta civila nr. 5937/29.05.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, a fost respinsa plangerea ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:
„Prin procesul verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat cu sancțiunea amenzii în cuantum de 320 lei și reținerea permisului pe o durată de 30 de zile, în temeiul art. 135 lit. d din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 și art. 100 alin. (3) lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se în sarcina sa că a condus auto cu nr. de înmatriculare_ marca Peugeot pe . P. Butelii spre direcția Tomis 33 și, la . din zona . acordat prioritate de trecere unui autoturism care circula in sensul giratoriu, acesta din urmă fiind nevoit să frâneze pentru a evita impactul.
Potrivit art. 57 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002, „în intersecțiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circulă în interiorul acestora au prioritate față de cele care urmează să pătrundă în intersecție”. Totodată, potrivit art. 135 lit. d) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, „Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: (…) d) când urmează să pătrundă într-o intersecție cu circulație în sens giratoriu față de cel care circulă în interiorul acesteia.
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 și care pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu. Procesul-verbal conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța constată următoarele:
Dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, deci câmpul de aplicare a acestui act normativ privește toți cetățenii. Respectarea regulilor impuse de O.U.G. nr. 195/2002 are implicații majore asupra garantării dreptului la viață și la integritate a persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială. Orice persoană sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil – art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001 –, în cadrul căruia se poate servi de orice mijloc de probă și poate invoca orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor.
Având în vedere cele expuse, instanța constată că petentul nu a făcut dovada prin niciun mijloc de probă că situația de fapt ar fi alta decât cea descrisă în procesul-verbal atacat.
Verificând conform dispozițiilor art. 5 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază că sancțiunea a fost corect individualizată în raport de gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și urmarea produsă (starea de pericol pentru siguranța pietonilor și a circulației rutiere).
Pentru aceste motive, instanța constată neîntemeiată plângerea contravențională formulată și astfel va fi respinsă ca atare”.
Petentul a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta, prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea in tot a hotararii apelate, in sensul admiterii plangerii si anularii procesului verbal.In subsidiar a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu avertisment.
In dezvoltarea motivelor de apel a aratat apelantul ca la data de 05.09.2013, circulând pe . Butelii către . 3, cu intenția de a vira spre . în care era intrat în sensul giratoriu aproximativ 50% a intrat în sensul giratoriu și un alt autoturism, care venea din partea sa stângă și care circula cu o viteză mai mică decât a lui, astfel încât până ce acest din urmă autoturism a ajuns pe sensul său de mers, el era deja ieșit din sensul giratoriu, petentul reluand apararile din plangerea contraventionala, solicitand audierea unui alt martor, in acest sens.
Examinand hotararea apelata prin prisma motivelor invocate si a dispoz. art. 476 si urm. NCPC, Tribunalul retine ca apelul este nefondat din urmatoarele considerente:
Cu titlu preliminar, instanța reține că, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare ”Curtea”, cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare ”Convenția”). La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 195/2002 se adresează tuturor cetățenilor); sancțiunile contravenționale aplicabile (amenda și sancțiunile complementare) urmăresc un scop preventiv și represiv.
Curtea a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N. c. României, A. c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție „caracter penal”.
Conform jurisprudenței acesteia, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiaza de prezumtia de legalitate si temeinicie, prezumtie care, desi neconsacrata legislativ, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât si în practica instantelor judecatoresti. O astfel de prezumtie nu încalca dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natura a încalca prezumtia de nevinovatie.
Dupa cum a constatat si Curtea (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumtiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisa utilizarea acestora si în materie penala (cum este calificata si materia contraventionala prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului, daca sunt îndeplinite doua conditii: respectarea unor limite rezonabile, tinându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la aparare. În prezenta cauza, atât miza litigiului, cât si asigurarea posibilitatii petentei de a-si dovedi sustinerile, de a combate prezumtia de legalitate si temeinicie, permit aplicarea acestei prezumtii.
Prin procesul verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat cu sancțiunea amenzii în cuantum de 320 lei și reținerea permisului pe o durată de 30 de zile, în temeiul art. 135 lit. d din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 și art. 100 alin. (3) lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se în sarcina sa că a condus auto cu nr. de înmatriculare_ marca Peugeot pe . P. Butelii spre direcția Tomis 33 și, la . din zona . acordat prioritate de trecere unui autoturism care circula in sensul giratoriu, acesta din urmă fiind nevoit să frâneze pentru a evita impactul.
Potrivit art. 57 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002, „în intersecțiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circulă în interiorul acestora au prioritate față de cele care urmează să pătrundă în intersecție”. Totodată, potrivit art. 135 lit. d) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, „Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: (…) d) când urmează să pătrundă într-o intersecție cu circulație în sens giratoriu față de cel care circulă în interiorul acesteia.
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, corect s-a retinut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 și care pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu. Procesul-verbal conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Referitor la temeinicia procesului verbal, instanța a constatat următoarele:
Dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, deci câmpul de aplicare a acestui act normativ privește toți cetățenii. Respectarea regulilor impuse de O.U.G. nr. 195/2002 are implicații majore asupra garantării dreptului la viață și la integritate a persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială. Orice persoană sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil – art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001 –, în cadrul căruia se poate servi de orice mijloc de probă și poate invoca orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor.
In apel a fost audiat martorul L. I., a carui declaratie a fost consemnata si atasata la dosar, nefiind, insa, de natura sa formeze convingerea instantei in sensul celor sustinute de catre petent.
Având în vedere cele expuse, corect s-a retinut că petentul nu a făcut dovada prin niciun mijloc de probă că situația de fapt ar fi alta decât cea descrisă în procesul-verbal atacat.
Verificând conform dispozițiilor art. 5 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază că sancțiunea a fost corect individualizată în raport de gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și urmarea produsă (starea de pericol pentru siguranța pietonilor și a circulației rutiere).
În privința temeiniciei procesului-verbal, plecând de la prevederile art. 47 din O.G. nr.2/2001 care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere dispozițiile art. 1171 Codul civil și ale art. 129 alin. 1 din Codul de procedură civilă, s-a retinut in mod corect de catre instanta de fond că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 1169 din Codul civil, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Această modalitate ar părea că încalcă din start cerința referitoare la sarcina probei, care în mod normal ar trebui să aparțină celui ce acuză, adică agentului constatator. În realitate, fapta respectivă este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că toate sistemele legale cunosc și operează cu ajutorul prezumțiilor și că, în principiu, Convenția nu interzice aceasta, dar în materie penală obligă statele să nu depășească o anumită limită. În funcție de gravitatea sancțiunii la care este expus acuzatul, se stabilește și limita rezonabilă până la care poate opera prezumția, asigurându-se totodată respectarea drepturilor apărării sub toate aspectele (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Vastberga Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar aceasta din urmă nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoană învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate în acuzare instanța nu poate fi convinsă de vinovăția acuzatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Așadar, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Așadar, în speța de față, instanta de apel retine ca sarcina probei a revenit si revine petentului, aceasta având obligația de a dovedi faptul că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție nu sunt conforme realității. Or, s-a apreciat in mod corect că, în raport de probele administrate în cauză, petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal contestat și nu a făcut dovada celor afirmate si sustinute in plangerea contraventionala.
Mai mult decât atât, s-a constatat in mod corect de catre instanta de fond, ca este certa săvârșirea contravenției reținută în sarcina petentului.
Petentul a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale aplicate cu avertismentul, susținând că fapta contravențională reținută în sarcina sa este de o gravitate redusă.
De asemenea, si sub aspectul proporționalității sancțiunii aplicate, instanța de fond a constatat in mod corect că agentul constatator i-a aplicat petentului amenda în cuantumul minim prevăzut de lege pentru contravenția comisă, fiind respectate dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în conformitate cu care sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, in cauza neavand relevanta sustinerile petentului din apel, in sensul ca amenda minima are un cuantum ridicat, intrucat, data fiind gravitatea contraventiei savarsite, legiuitorul a prevazut un minim ridicat al amenzii.
În consecință, apreciind in egala masura, că procesul-verbal este legal și temeinic, ca sancțiunea aplicată a fost corect individualizată, iar înlocuirea amenzii cu avertismentul nu este oportună în prezenta cauză, instanta de control judiciar constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situatiei de speta, a pronuntat o hotarare legala si temeinica, in cuprinsul careia sunt redate motivele de fapt si de drept care argumenteaza solutia.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta, in temeiul art.480 NCPC, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de către apelantul V. V., cu domiciliul în C., ..185 ., . cu intimat I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP_, îndreptat împotriva sentinței civile nr.5937/29.05.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr. _, ca nefondat
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.04.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
I.-L. O.-D. E. C.
GREFIER,
D. V. S.
Jud.fond L.F.
Red.decizie jud I.L.D.O./2 ex/25.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1060/2015. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 326/2015.... → |
|---|
