Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 705/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 705/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 1619/254/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 705
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.05.2015
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE: L. V. M.
JUDECĂTOR: A. J. N.
GREFIER: A. G.
Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ și fiscal, formulat de apelantul intimat - I. T. DE MUNCĂ C., cu sediul în C., ., în contradictoriu cu intimata-petentă S.C. IDAGLO I. GEO SI NIC S.R.L., cu sediul în mun. Târgu M., ., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 1879/04.12.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
În referatul asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul cererii precum și mențiunile referitoare la modalitatea îndeplinirii procedurii de citare.
Instanța constată dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului contencios contravențional de față:
Prin sentința civilă nr.1879/4.12.2014 - pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ /2013 a fost admisă în parte plângerea formulată de petenta . Geo și Nic ”SRL împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de agenții constatatori din cadrul ITM C. la 9.07.2014. S-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea „Avertisment”.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
La data de 05.07.2014, intimatul a inițiat un control la punctul de lucru situat în Neptun aparținând S.C. IDAGLO I. GEO ȘI NIC S.R.L., având ca obiectiv verificarea legalității încheierii contractelor individuale de muncă. În urma controlului, a fost identificată numita R. O. care a declarat în fișa de identificare consemnată în fața agenților constatatori că prestează activitate în calitate de vânzător de la data de 05.07.2014, a făcut analizele și urmează să semneze contractul de muncă, iar în legătură cu cuantumul salariului a precizat că nu a discutat încă.
Controlul a continuat la data de 09.07.2014, conform înștiințării semnată de către administrator, iar din verificările efectuate de agenții constatatori în registrul de evidență a salariaților a rezultat faptul că societatea petentă nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art.16 alin.(1) Codul Muncii republicat cu privire la încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă al numitei R. O. începând cu data de 05.07.2014, societatea petentă punând la dispoziția organelor de control contractul de muncă nr.29/07.07.2014 al numitei R. O., fără completarea rubricii data începerii activității, în condițiile în care din conținutul fișei de identificare a rezultat că R. O. a început prestarea activității din data de 05.07.2014.
Având în vedere că societatea petentă nu și-a îndeplinit obligația cu privire la încheierea în formă scrisă, nu a înregistrat și nu a transmis în format electronic contractul individual de muncă cu data începerii activității de la data prestării efective a activității de către R. O., societatea petentă a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei conform art.260 alin.(1) lit.e) din Codul muncii.
De asemenea, societatea petentă a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei conform art.4 alin.(1) lit.a) din H.G. nr.500/2011 întrucât nu a transmis și nu a înregistrat cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză, contractul de muncă al numitului F. M. D. cu nr.30/07.07.2014, data începerii activității 07.07.2014, din registrul salariaților rezultând transmiterea la nr.31 din data de 08.07.2014, data începerii activității 08.07.2014, transmis ulterior la data de 09.07.2014.
Sub aspectul legalității, analizând conținutul procesului-verbal de contravenție, posibilitate conferită de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată legalitatea acestuia, procesul-verbal cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Încadrarea juridică a faptelor contravenționale reținute în sarcina petentei, astfel cum acestea au fost descrise în cuprinsul procesului-verbal, a fost efectuată în mod corespunzător, prin reținerea prevederilor art. 16 alin.(1) din Legea nr. 53/2003 rep., în conformitate cu care: „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.”, faptă sancționată conform dispozițiilor art.260 alin.1 lit.e din L nr.53/2003 rep., „Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte:... e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.” Din acest punct de vedere, instanța reține că pentru fapta contravențională constând în aceea că, la data controlului efectuat de către reprezentanții intimatului, societatea petentă nu încheiase contract individual de muncă angajatei R. O., societatea petentă a fost sancționată contravențional cu suma de 10.000 de lei.
Instanța nu poate reține apărarea petentei în sensul în care agenții constatatori nu ar fi prezentat împrejurări de fapt sau alte aspecte care să definească, în concret, aspectele descrise în actul sancționator, ceea ce s-ar circumscrie nedescrierii faptei contravenționale, atât timp cât din examinarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 09.07.2014, instanța constată că agenții constatatori au descris în detaliu aspectele constatate cu ocazia controlului efectuat la sediul societății petente și au descris faptele contravenționale reținute în sarcina societății petente.
Totodată, au fost reținute dispozițiile art. 4 alin.(1) lit.a) din H.G. nr.500/2011, în conformitate cu care: „(1) Completarea, respectiv înregistrarea în registru a elementelor prevăzute la art. 3 alin. (2) se face după cum urmează:a) la angajarea fiecărui salariat, elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) -g) se înregistrează în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză.” Potrivit dispozițiilor art.3 alin.2 din același act normativ: (2) Registrul se completează în ordinea angajării și cuprinde următoarele elemente:a) elementele de identificare a tuturor salariaților: numele, prenumele, codul numeric personal -CNP, cetățenia și țara de proveniență -Uniunea Europeană -UE, non-UE, Spațiul Economic European -SEE;b) data angajării;c) perioada detașării și denumirea angajatorului la care se face detașarea;d) funcția/ocupația conform specificației Clasificării Ocupațiilor din România (C.) sau altor acte normative;e) tipul contractului individual de muncă;f) durata normală a timpului de muncă și repartizarea acestuia;g) salariul, sporurile și cuantumul acestora;h) perioada și cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, cu excepția cazurilor de suspendare în baza certificatelor medicale;i) data încetării contractului individual de muncă.”
De asemenea, în mod corespunzător s-a reținut în procesul-verbal de contravenție contestat că fapta contravențională reținută în sarcina petentei este sancționată de art.9 alin.(1) lit.a) din H.G. nr.500/2011, potrivit cu care: „(1)Constituie contravenții următoarele fapte săvârșite de angajatori, persoane fizice sau juridice:a) netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de muncă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) -g), cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză.” Și respectiv art.9 alin.2 din același act normativ, conform căruia: „(2)Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:a) cea prevăzută la lit. a), cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană primită la muncă fără transmiterea la inspectoratul teritorial de muncă a registrului completat cu toate elementele contractului individual de muncă, fără ca amenda totală cumulată să depășească suma de 50.000 lei”. Din acest punct de vedere, instanța reține că pentru fapta contravențională constând în aceea că, din registrul salariaților a rezultat transmiterea la nr.31 din data de 08.07.2014, cu data începerii activității 08.07.2014, transmis ulterior la data de 09.07.2014, contractul individual de muncă nr.30/07.07.2014, pe numele angajatului F. M. D..
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că situația de fapt reținută de către agenții constatatori rezultă, din înscrisurile depuse la dosar.
Astfel, la data de 05.07.2014, intimatul a inițiat un control la punctul de lucru situat în Neptun aparținând S.C. IDAGLO I. GEO ȘI NIC S.R.L., având ca obiectiv verificarea legalității încheierii contractelor individuale de muncă. În urma controlului, a fost identificată numita R. O. care a declarat în fișa de identificare consemnată în fața agenților constatatori că prestează activitate în calitate de vânzător de la data de 05.07.2014, a făcut analizele și urmează să semneze contractul de muncă, iar în legătură cu cuantumul salariului a precizat că nu a discutat încă.
Controlul a continuat la data de 09.07.2014, conform înștiințării semnată de către administrator, iar din verificările efectuate de agenții constatatori în registrul de evidență a salariațilora rezultat faptul că societatea petentă nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art.16 alin.(1) Codul Muncii republicat cu privire la încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă al numitei R. O. începând cu data de 05.07.2014, societatea petentă punând la dispoziția organelor de control contractul de muncă nr.29/07.07.2014 al numitei R. Oanafără completarea rubricii data începerii activității, în condițiile în care din conținutul fișei de identificare a rezultat că R. O. a început prestarea activității din data de 05.07.2014.
Având în vedere că societatea petentă nu și-a îndeplinit obligația cu privire la încheierea în formă scrisă, nu a înregistrat și nu a transmis în format electronic contractul individual de muncă cu data începerii activității de la data prestării efective a activității de către R. O., societatea petentă a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei conform art.260 alin.(1) lit.e) din Codul muncii.
De asemenea, societatea petentă a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei conform art.4 alin.(1) lit.a) din H.G. nr.500/2011 întrucât nu a transmis și nu a înregistrat cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză, contractul de muncă al numitului F. M. D. cu nr.30/07.07.2014, data începerii activității 07.07.2014, din registrul salariaților rezultând transmiterea la nr.31 din data de 08.07.2014, data începerii activității 08.07.2014, transmis ulterior la data de 09.07.2014.
Fiind audiată în ședința de judecată din data de 25.08.2014, în procedura asigurării de dovezi care a făcut obiectul dosarului înregistrat la Judecătoria M. sub nr._, martora R. O. a declarat că la data de 05.07.2014 se afla la punctul de lucru al societății petente, la terasa Scoica, așteptând să primească rezultatele de la fișa medicală și nu presta nicio activitate pentru societatea petentă. S-a mai specificat că martora a consemnat o declarație la solicitarea agenților constatatori, pe care a semnat-o ulterior.
Din declarația martorului F. M. D. rezultă că acesta nu cunoaște aspecte în legătură cu momentul în care au venit agenții constatatori, întrucât nu se afla la sediul societății.
În concret, instanța reține că aspectele menționate în cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor reflectă constatările personale ale agenților constatatori, iar acestea se coroborează cu aspectele menționate în fișa de identificare consemnată de angajata R. O.. Din acest punct de vedere, instanța nu poate reține susținerile petentei în sensul că aspectele consemnate în fișa de identificare de către R. O. ar fi fost dictate de către agenții constatatori, atât timp cât aceasta este o persoană responsabilă care trebuie să își asume aspectele consemnate pe propria răspundere și pe care le-a certificat prin propria semnătură. Instanța nu poate găsi o explicație rațională pentru apărarea petentei în sensul în care agenții constatatori ar fi obligat-o pe numita R. O. să consemneze fișa de identificare, atât timp cât aceasta, ca persoană pe deplin responsabilă a acceptat să consemneze și să semneze acest înscris.
Totodată, aspectele reținute în legătură cu contractul de muncă încheiat pe numele angajatului F. M. D. rezultă indubitabil din înscrisurile aflate în evidențele societății petente, iar martorul F. M. D. nu a oferit niciun indiciu în acest sens, în declarația consemnată.
Având în vedere considerentele expuse anterior, instanța constată că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea normelor legale incidente, motiv pentru care nu poate reține criticile invocate de către petentă, prin reprezentantul convențional.
Sub aspectul individualizării pedepsei, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 5 alin.(5) din O.G. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite și cele ale art. 21 alin.(3) din același act normativ, conform cărora la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
De asemenea, instanța va avea în vedere și dispozițiile art.6 alin.(1) din O.G. nr.2/2001, potrivit cu care: „Avertismentul și amenda contravențională se pot aplica oricărui contravenient persoană fizică sau juridică.”, precum și dispozițiile art.7 din același act normativ, în conformitate cu care: „(1) Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale. (2) Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă. (3) Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.”
Raportat la textele legale invocate, instanța apreciază că sancțiunea contravențională aplicată petentei, amendă în cuantum de 10.000 de lei aplicată conform art.260 alin.(1) lit.e) din Legea nr.53/2003 rep. și respectiv amendă în cuantum de 10.000 lei aplicată conform art.9 alin.(2) lit.a) din H.G. nr.500/2011, este excesivă și nejustificată raportat la împrejurările săvârșirii faptelor contravenționale. Astfel, instanța va avea în vedere că societatea petentă a făcut dovada, prin înscrisurile depuse la dosar, că a încheiat contracte individuale de muncă pentru angajații R. O. și F. M. D., imediat după data controlului intimatului. De altfel, intimatul nu a făcut dovada perseverenței infracționale a societății petente în comiterea acestui gen de fapte contravenționale care să justifice sancțiuni pecuniare atât de ridicate, iar drepturile angajaților nu au fost prejudiciate, întrucât nu există nicio plângere din partea acestora în acest sens.
Față de aceste considerente, instanța apreciază că responsabilizarea petentei poate avea loc și în situația în care se va înlocui sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 10.000 lei aplicată conform art.260 alin.(1) lit.e) din Legea nr.53/2003 rep. cu sancțiunea contravențională a avertismentului și respectiv prin înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 10.000 lei aplicată conform art.9 alin.(2) lit.a) din H.G. nr.500/2011 cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
Astfel, va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentă, va dispune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 10.000 lei aplicată conform art.260 alin.(1) lit.e) din Legea nr.53/2003 rep. cu sancțiunea contravențională a avertismentului și înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 10.000 lei aplicată conform art.9 alin.(2) lit.a) din H.G. nr.500/2011 cu sancțiunea contravențională a avertismentului, va atenționa petenta asupra faptelor săvârșite și îi va recomanda respectarea dispozițiilor legale.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, organul constatator a declarat apel.
Apelantul organ constatator apreciază că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică, invederând că amenda a fost aplicată în limitele legii, că faptele reținute în sarcina petentei sunt extrem de grave cu consecințe negative atât pentru salariat care este lipsit de protecție socială, cât și prin efectele în planul respectării obligațiilor fiscale ale angajatorului.
Susține apelantul că la data controlului au fost încălcate evident prevederile art.16 alin.1 din Codul muncii, potrivit cărora, contractul individual de muncă se încheie în formă scrisă, anterior începerii activității, iar aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin procesul verbal de control, respectiv încheierea contractelor de muncă, nu exonerează de răspundere contravențională.
De asemenea, invederează că în mod judicios au reținut inspectorii de muncă și nerespectarea prevederilor art.4 alin.1 lit.a) dinHG nr.500/2011 privind registrul de evidență a salariaților, în sensul netransmiterii în termenul legal a contractului individual de muncă nr.30/8.07.2014, modificat la nr.31/8.07.2014.
Legal citat, intimata- petentă a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Examinând hotărârea supusă controlului judiciar prin prisma criticilor formulate, cu luarea în considerare a disp.art.479 c.pr.civ., Tribunalul constatată nefondat apelul.
Concluzia în acest sens este argumentată prin cele ce urmează: Prin procesul verbal de contravenție . nr._/9.07.2014, s-a constatat că . și Nic ”SRL nu și-a îndeplinit obligația cu privire la încheierea în formă scrisă, nu a înregistrat și nu a transmis în format electronic contractul individual de muncă cu data începerii activității de la data prestării efective a activității de către R. O., abatere contravențională pentru care s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 10.000 lei conform art.260 alin.(1) lit.e) din Codul muncii.
De asemenea, societatea a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei conform art.4 alin.(1) lit.a) din H.G. nr.500/2011 întrucât nu a transmis și nu a înregistrat cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză, contractul de muncă al numitului F. M. D. cu nr.30/07.07.2014, data începerii activității 07.07.2014, din registrul salariaților rezultând transmiterea la nr.31 din data de 08.07.2014, data începerii activității 08.07.2014, transmis ulterior la data de 09.07.2014.
Pe calea plângerii contravenționale, formulată în considerarea disp.art.31 din OG.2/2001, petenta a contestat legalitate și temeinicia procesului verbal.
În faza de judecată, instanța competentă să soluționeze plângerea are a statua, în condițiile art.34 din OG.2/2001, asupra legalității și temeiniciei procesului verbal, a cărui lipsire de eficiență poate fi dispusă atunci când se constată: 1/inexistența contravenției datorată lipsei elementelor constitutive sau al incidenței vreunei cauze care înlătură caracterul contravențional al faptei, potrivit art.11 din OG.2/2001; 2/ existența unor cauze de nulitate care afectează actul constatator, în consacrarea dată de art.16-17 din actul normativ menționat; 3/ existența unor cauze care exclud aplicarea sancțiunilor contravenționale, dintre cele consacrate de art.13 din legea cadru a contravențiilor.
Prin hotărârea supusă controlului judiciar, a fost admisă în parte plângerea, fiind reindividualizată sancțiunea contravențională.
Judecătorul fondului a reținut corect limitele investirii, a analizat legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, nu a schimbat natura juridică sau conținutul actului juridic supus judecății.
Controlul judiciar relevă că, în mod judicios, instanța de fond s-a conformat dispozițiilor art.34 din OG.2/2001 și a concluzionat că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea prescripțiilor legale, iar sub aspectul temeiniciei, probațiunea administrată în cauză confirmă veridicitatea situației faptice consemnată de agenții constatatori în procesul verbal contestat.
Fără a mai relua în integralitate în motivarea prezentei decizii argumentele expuse de judecătorul fondului, pe care instanța de apel și le însușește în integralitate, Tribunalul constată că în mod judicios s-a reținut că sunt întrunite elementele constitutive ale angajării răspunderii contravenționale, astfel că sub acest aspect criticile exprimate de apelantă sunt neavenite.
Critica privitoare la greșita reindividualizare a sancțiunii contravenționale, argumentată prin faptul că amenda a fost aplicată în limitele prevăzute de lege, apare ca neîntemeiată.
Pentru ipoteza în care nu ar fi fost respectate limitele amenzii prevăzute de lege, soluția care se impunea era anularea actului sancționator, iar nu reindividualizarea sancțiunii.
În ceea ce privește sancțiunea amenzii aplicată intimatei petente, Tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a constatat incidența dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, care îi conferă în mod expres competența de a hotărî asupra sancțiunii, și care, coroborate cu art. 38 alin. 3 din același act normativ, permit instanței să aprecieze inclusiv felul sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată.
Cu privire la acest aspect, au fost avute în vedere dispozițiile art. 5 din O.G. 2/2001, potrivit cărora sancțiunile care se pot aplica pentru săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție sunt avertismentul, amenda contravențională și obligarea contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, iar sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, precum și dispozițiile art. 7 alin. 3 din ordonanță, care prevăd că „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției respective nu prevede această sancțiune”.
Împrejurarea că în norma de sancționare a fost prevăzut un cuantum ridicat al amenzii nu reprezintă un argument suficient pentru menținerea amenzii, întrucât legiuitorul a avut în vedere pericolul social abstract al faptei prevăzute ca și contravenție.
Or, la alegerea sancțiunii trebuie să se țină cont de pericolul social apreciat în concret, alături de celelalte criterii stabilite de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
Prin norma ce incriminează și sancționează delictul contravențional legiuitorul a determinat doar pericolul social abstract, revenind judecătorului atributul de a determina în concret gradul de pericol social.
Spre deosebire de sancțiunile ce aparțin altor ramuri de drept, sancțiunile din dreptul contravențional nu au caracter reparator, ci preventiv educativ, scopul dreptului contravențional reprezentându-l prevenirea și combaterea contravențiilor.
Tribunalul constată că prima instanță a circumscris analiza pericolului social concret al faptei raportându-se la criteriile consacrate de art.21 alin.3 din OG.2/2001 și apreciază – ca și judecătorul fondului, că sancționarea intimatei petente cu o amendă consistentă nu se justifică în raport de împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de circumstanțele personale ale intimatei petente față de care nu s-a susținut și dovedit că s-ar afla într-o situație de recidivă contravențională.
Nu în ultimul rând, conduita ulterioară a intimatei petente – care s-a conformat măsurilor dispuse prin actul de control, deși nu este de natură să o exonereze de răspundere, se constituie într-un element de circumstanțiere apt să justifice reindividualizarea sancțiunii.
Amenda contravențională aplicată de agentul constatator prin procesul verbal contestat - chiar și la limită minimă stabilită de lege - este excesivă, având un regim mai drastic de executare chiar și decât amenda penală, pentru care legea penală permite suspendarea condiționată ca modalitate de executare.
O astfel de amendă depășește, în condițiile concrete în care a fost săvârșită fapta reținută în sarcina intimatei petente, caracterul contravențional pe care i-l conferă legea și nu îndeplinește o funcție reparatorie sau educativă ci doar una sancționatorie, disproporționată față de pericolul concret al faptei, de natură să pună în pericol chiar existența societății sancționate
Față de cele ce preced, instanța – în temeiul disp.art.480 alin.1 c.pr.civ., va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul intimat - I. T. DE MUNCĂ C., cu sediul în C., ., în contradictoriu cu intimata-petentă S.C. IDAGLO I. GEO SI NIC S.R.L., cu sediul în mun. Târgu M., ., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 1879/04.12.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.05.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. V. M. A. J. N.
GREFIER,
A. G.
Jud.fond.B. C.M
Tehnored.jud.A. N.
4 ex./27.05.2015
| ← Pretentii. Sentința nr. 1186/2015. Tribunalul CONSTANŢA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 628/2015.... → |
|---|
