Contestaţie la executare. Decizia nr. 659/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 659/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 18479/212/2014
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.8470
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV I FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 659/APCA
Ședința publică din data de 05.05.2015
Completul constituit din:
Președinte – C. N.
Judecător – A. L. N.
Grefier – M. G.
Pe rol, soluționarea apelului promovat de apelant intimat A.N.A.F. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., . nr. 18, județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/17.11.2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, contestator fiind R. V., cu domiciliul în C., . ., apt.9, județul C..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea data, ce face parte integranta din prezenta hotărâre.
Instanța a amânat pronunțării la data de 05.05.2015, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față reține :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._/212/2014 R. V. a formulat în contradictoriu cu A.N.A.F. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., contestație împotriva titlului executoriu nr._ emis de către A. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanta in valoare de 238 lei solicitând anularea titlului executoriu si a executării însăși.
Pe cale de excepție a invocat prescrierea dreptului de a solicita executarea, conf.disp.art.23 din OG 92/2003 actualizata :" Daca legea nu prevede altfel, dreptul de creanță fiscală i obligația fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.
(2) Potrivit alin. (1) se naște dreptul organului fiscal de a stabili i a determina obligația fiscală datorată", si termenul de prescriere conform disp.art.91 din același act normativ este de 5 ani, astfel încât deciziile precizate in titlu executoriu, de altfel, neaduse la cunoștința sa in niciun fel, sunt datate dupa cum urmează, contrar termenului de 5 ani si obligației de comunicare: DEC ACC nr._ din 31.12.2006, DEC ACC nr._ din 06.12.2007, DEC ACC_ din 11.01.2008, DEC ACC_ din 11.01.2008, DEC ACC_ din 13.01.2009, DEC ACC_ din 14.01.2010, D._ din 10.10.2006, D._ din 29.06.2007, DEC ACC_ din 14.01.2010.
Precizează că neexercitarea dreptului in termenul stabilit de lege se sancționează prin intermediul instituției prescripției. Ea îndeplinește o funcție mobilizatoare, educativa, determinându-i pe titularii drepturilor sa manifeste diligenta pentru realizarea acestora.
Menționează că pana in martie 2007 am fost încadrata pe baza de convenție civila la o asociație de proprietari, fiind si pensionara la acea data.(Decizia de pensionare nr._/20.07.1998). Excepțiile de la plata contribuției la sistemul asigurărilor sociale sunt prevăzute la art. 296 indice 21 alin. (2) potrivit căruia persoanele care sunt asigurate ale sistemului public de pensii, conform art. 6 alin. (1) pct. I-III si V din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările si completările ulterioare, precum si cele care beneficiază de una din categoriile de pensii acordate in sistemul public de pensii nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile obținute ca urmare a încadrării in una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la alin. (1).
În drept invocă disp.art.172-173 OG92/2003, Legea 263/2010, Cod Proc.Civ.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată.
Pe cale de excepție a invocat inadmisibilitatea acțiunii în ceea ce privește deciziile de impunere i de calcul accesorii.
Se arată că deciziile de impunere anuală nr._ i nr._, Doc. nr._, precum i Deciziile de calcul accesorii menționate în Titlul executoriu din 16.05.2014 sunt un acte administrativ fiscale potrivit art. 41 din Codul de procedură fiscală, „actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor i obligațiilor fiscale".
Conform art. 110 alin.3, „titlul de creanță fiscală este actul prin care se stabilește i se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii".
Solicită a se observa că, pe calea contestației la executare, contestatoarea invocă apărări de fond cu privire la însăși existența creanței, creanță ce a fost stabilită de către organele competente ale autorității fiscale.
Conform dispozițiilor art. 172 alin.3 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală: „contestația poate fi făcută i împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional si dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege".
În acest sens, sunt i dispozițiile art. 712 al.2 din Noul Cod de procedură civilă.
Astfel, din analiza dispozițiilor legale invocate, rezultă că debitoarea are dreptul să invoce pe calea contestației la executare toate apărările de fond referitoare la existența, întinderea i valabilitatea creanței, dacă legea nu prevede în acest sens o altă cale de atac.
Rezultă, per a contrario, că atunci când pentru contestarea titlului există o procedură prin care un alt organ jurisdicțional să se pronunțe asupra legalității sale, contestația împotriva titlului este inadmisibilă.
Titlurile de creanță - respectiv actele de impunere i cele accesorii - puteau fi contestate în 30 de zile, potrivit art. 205 Cod procedură fiscală, fiind singura cale prin care se poate tinde la desființarea în tot sau în parte a titlului de creanță fiscală; soluția pronunțată de organul jurisdicțional putea fi atacată pe calea contenciosului administrativ conform Legii nr. 554/2004.
În consecință, legalitatea i temeinicia titlurilor de creanță/executorii nu poate fi pusă în discuție i examinată de către instanța sesizată cu soluționarea contestației la executare, ci doar de instanța de contencios administrativ, conform legii.
Pe fondul cauzei arată că în temeiul art. 215 din Legea 95/2006 i art. 35 din Ordinul președintelui CNAS nr. 617/2007 s-a emis de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate C. documentul de impunere nr._/14.04._ pentru suma de 16 lei reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri din activități independente, obligația comunicării acesteia la contribuabil fiind în sarcina emitentului actului.
Potrivit art. V din OUG 125/2011:„Începând cu data de 1 iulie 2012, competența de administrare a contribuțiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice prevăzute la cap. II din titlul IX.2 al Codului fiscal revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Competența de administrare a contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice prevăzute la alin. (1) pentru veniturile aferente perioadelor fiscale anterioare datei de 1 ianuarie 2012, precum i perioadei 1 ianuarie - 30 iunie 2012 cu titlu de contribuții sociale aferente anului 2012 i, totodată, pentru soluționarea contestațiilor împotriva actelor administrative prin care s-a făcut stabilirea revine caselor de asigurări sociale, potrivit legislației specifice aplicabile fiecărei perioade.
Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul efectuării inspecției fiscale pentru perioade anterioare datei de 1 ianuarie 2012, stabilirea contribuțiilor sociale, precum i soluționarea contestațiilor împotriva actelor administrative prin care s-a făcut stabilirea revin organelor fiscale prevăzute la alin. (1).
Începând cu data de 1 iulie 2012, casele de asigurări sociale predau organelor fiscale din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în vederea colectării, creanțele reprezentând contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prevăzute la cap. II i IJi din titlul IXA2 al Codului fiscal, stabilite i neachitate până la data de 30 iunie 2012. Predarea-preluarea se face până la data de 30 septembrie 2012, pe titluri de creanță i pe scadențe, pe baza protocolului de predare-primire i a următoarelor documente: înscrisuri în care sunt individualizate creanțele datorate i neachitate până la data predării-preluării i care reprezintă titluri executorii; situația soldurilor contribuțiilor stabilite până de data de 30 iunie 2012 i neîncasate până la aceeași dată; o copie a titlurilor în care sunt individualizate plățile anticipate stabilite pentru anul 2012;orice alte informații disponibile, necesare urmăririi i verificării sumelor datorate."
Pentru veniturile persoanelor fizice obținute anterior datei de 01.07.2012 (privind CASS) competenta de administrare a contribuțiilor sociale datorate precum si in soluționarea eventualelor contestații împotriva actelor administrative prin care s-a făcut stabilirea acestora revine caselor de asigurări sociale.
Prin urmare, persoanele fizice care au realizat venituri anterior datei de 01.07.2012 si pentru care aveau obligația sa plătească aceste contribuții sociale de sănătate, dar nu le-au declarat ( casa de sănătate efectuând calculul acestora din oficiu, ele nefiind declarate ), sunt obligate sa completeze si sa depună declarația de asigurare la casele teritoriale de asigurări.
Contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice si neachitate pina la data de 01.07.2012, vor fi urmărite si încasate de către A., care va prelua si procedurile de executare silita aflate in derulare.
Față de cele de mai sus, precizează că a preluat în debit creanța datorată în baza situației soldurilor stabilite până la 30.06.20t2 i neîncasate de CASS C., procedând totodată la începerea executării silite conform cu dispozițiile OG 92/2003.
Astfel, executarea silită în prezenta cauză pornită în Dosarul de executare nr._/2014 are la bază titlul executoriu nr._/ 16.05.2014, prin care au fost stabilite în sarcina debitoarei R. V. obligații fiscale în sumă totală de 238 lei, ce constau în: contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente; diferențe de impozit anual de regularizat.
Acest titlu executoriu a fost emis de către organele de executare întrucât a expirat termenul de plată al obligațiilor fiscale înscrise în documentele prin care s-au stabilit sau individualizat suma de plată, respectiv Deciziile de impunere anuală nr._ i nr._, Documentul de impunere nr._ precum i Deciziile de calcul accesorii în cauză.
Astfel, art. 136 al.1 din O.G. nr. 92/2003 prevede că: „(1) în cazul în care debitorul nu îi plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, procedează la acțiuni de executare silită ..."
De asemenea, în temeiul art. 141 al.1 i al.11: „(1) Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu."
(11) în titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții i alte venituri ale bugetului general consolidat, precum i accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii."
Totodată, organele de executare din cadrul A.J.F.P. C. au procedat la emiterea Somației nr._/16.05.2014, conform art. 145 din O.G. nr. 92/2003 Cod procedură fiscală:
„(1) Executarea silită începe prin comunicarea somației. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somația este însoțită de un exemplar al titlului executoriu."
Aceasta, împreună cu titlu executoriu din 16.05.2014 au fost comunicate contestatoarei prin poștă cu scrisoare recomandată, la data de 30.05.2014.
Referitor la deciziile de impunere anuală, la doc, de impunere si la deciziile de calcul accesorii menționate în Titlul executoriu, cât timp acestea nu au fost desființate pe calea contenciosului fiscal sau pe calea contenciosului administrativ, se bucură de o prezumție de autenticitate i veridicitate, inclusiv în ceea ce privește cuantumul sumelor contestate.
Solicită a se observa că, în contestația formulată, contestatoarea invocă doar apărări de fond cu privire la încheierea actelor administrative, devenit ulterior titluri executorii prin neplata la scadență.
Precizează că orice discuție asupra fondului actelor de impunere/accesorii este, din punctul său de vedere, inadmisibilă, având în vedere prevederile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală-republicată, de contestare a actelor administrativ-fiscale în cadrul procedurii prealabile (cale administrativ-jurisdicțională).
Astfel, pe calea contestației la executare nu se poate discuta despre legalitatea i temeinicia titlurilor de creanță/executorii, care sunt acte administrativ fiscale, pentru anularea acestuia existând o procedură specială, respectiv procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Precizează totuși că, prin documentul de impunere nr._/14.04.2012 Casa Județeană de Asigurări de Sănătate C. a efectuat calculul contribuției de sănătate din oficiu, în baza documentelor comunicate pe baza de protocol de către A., în termenul de 5 ani prevăzut de art. 91 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, sens în care solicită respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune.
La momentul de față, actele de executare silită contestate de către contestatoare sunt temeinice i legale având în vedere faptul că titlurile de creanță/executorii cuprind o creanță certă, lichidă i exigibilă i nu sunt anulate irevocabil de către instanța de judecată.
Apreciază că în cauză contestatoarea nu poate dovedi netemeinicia și nelegalitatea actelor de executare contestate, nu a dovedit în ce fel este vătămat prin actele de executare i nici nu a justificat dacă prin anularea acestor acte se pot îndepărta vătămările aduse prin executarea silită.
În concluzie, rezultă că, în cadrul procedurii de executare silită efectuată în cauză, organele de executare din cadrul A.J.F.P. Constanta au procedat în mod corect la aplicarea măsurilor luate în vederea recuperării creanțelor fiscale stabilite în sarcina contestatoarei prin parcurgerea întocmai a etapelor prevăzute de O.G. 92/2003.
Având în vedere că în cadrul contestației la executare nu se pot analiza decât condițiile procedurale de întocmire a actelor de executare i faptul că, în speță, actele de executare au fost emise cu respectarea prevederilor Codului de procedură fiscală, consideră că acțiunea contestatoarei prin care solicită anularea acestor acte este nefondată.
În drept, invocă dispozițiile art. 205 .u. din Noul Codul de pr.civ. i pe toate dispozițiile la care s-a făcut referire în conținutul prezentei.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin Sentința civilă_/17.11.2014, Judecătoria C. a dispus în sensul respingerii excepției inadmisibilității și admiterii în parte a contestației la executare .
Pentru a dispune astfel a reținut prima instanță următoarele:
Împotriva contestatoarei a fost începută executarea silită pentru obligații fiscale în sumă de 238 lei, fiind emise în acest sens titlul executoriu nr._/16.05.2014 i somația nr. 13/_ /_/16.04.2014.
Prin contestația formulată contestatoarea a solicitat instanței anularea titlului executoriu i a executării silite înseși.
Potrivit art. 172 alin. 1 din OG nr. 92/2003 persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum i în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
În consecință, având în vedere obiectul contestației, instanța a apreciat asupra caracterului neîntemeiat al excepției inadmisibilității contestației la executare invocată de intimată.
Potrivit art. 131 al.1 din OG 92/2003 rep, cu modif ult, dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.
În cauză, raportat la dispoziția legală menționată, instanța a reținut că obligațiile fiscale evidențiate în Deciziile nr._/31.12.2006,_/02.12.2007,_/11.01.2008,_/11.01.2008, decizii în baza cărora a fost emis titlul executoriu, era prescris la data emiterii titlului executoriu.
În consecință, instanța a constatat prescris dreptul intimatei de a obține executarea silită pentru obligațiile fiscale evidențiate în Deciziile nr._/31.12.2006,_/02.12.2007,_/11.01.2008,_/11.01.2008.
În ceea ce privește Doc nr._/14.04.2012 instanța a reținut din precizările depuse de intimat la data de 11.11.2014 faptul că acesta a fost emis de Casa de Asigurări de Sănătate i nu este deținut de intimat.
În ceea ce privește celelalte decizii în baza cărora a fost emis titlul executoriu, instanța a constatat că în cauză nu s-a făcut dovada comunicării acestor titluri de creanță către contestatoare.
Conform art. 141 alin.1 din OG nr. 92/2003, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Potrivit art. 145 alin. 1 din OG nr. 92/2003, executarea silită începe prin comunicarea somației. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somația este însoțită de un exemplar al titlului executoriu.
Art. 44 din același act normativ prevede următoarele:
(1) Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. În situația contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care i-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum i în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.
(2) Actul administrativ fiscal se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau prin potă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2^1) Actul administrativ fiscal poate fi comunicat i prin alte mijloace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanță, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal i confirmarea primirii acestuia i dacă contribuabilul a solicitat expres acest lucru.
(2^2) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (2^1), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.
(3) Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent i pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afiarea se face, concomitent, la sediul acestora i pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.
(4) Dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător.
În cauză, a reținut instanța, nu s-a făcut dovada comunicării acestor decizii către contestatoare. S-a mai reținut în acest sens faptul că confirmările de primire depuse la filele 39, 41 din dosar nu fac dovada comunicării vreuneia dintre deciziile în baza cărora s-a emis titlul executoriu, iar comunicarea prin anunț colectiv nu este legal realizată atâta timp cât domiciliul contestatoarei era cunoscut.
Pe de altă parte, a reținut instanța că susținerile contestatoarei în sensul nedatorării contribuției de asigurări sociale nu pot fi analizate în cadrul contestației la executare, contestatoarea având deschisă în acest sens calea contestației la titlul, conform art. 205, 207 din OG 92/2003 rep, cu modif și compl ult.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 20.02.2015
În motivarea apelului invocă intimata următoarele:
Organul fiscal a procedat la executarea silită a debitoarei pentru suma de 238 lei reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri din activități independente și diferențe de impozit anual de regularizat, fiind emise în acest sens titlul executoriu_/16.05.2014, respectiv somația de executare_ din aceeași dată, acte care au fost comunicate prin poștă cu confirmare de primire la 30.05.2014.
Invocă în susținere dispozițiile art. 145 art. 141 respectiv art. 136 al.1 din OG 92/2003, art. V din OUG 125/2011, precizând că în urma transferului debitelor, CJAS a comunicat situația soldurilor contribuțiilor stabilite până la 30.06.2012, neîncasate, debitul din titlul de creanță fiind preluat doar pe cale informatică. În ceea ce privește celelalte decizii menționate în titlul executoriu cu excepția doc. nr._/14.04.2012, arată că acestea au fost în mod corect comunicate, nefiind anulate.
În drept au fost invocate disp. art. 466 și urm c.proc.civ, iar în susținere au fost atașate, în copie, înscrisuri (filele 5-7)
Intimata contestatoare, legal citată nu a precizat poziția procesuală asupra apelului.
Procedând la judecata apelului, prin prisma disp. art. 476 al.1 cu referire la art. 477 c.proc.civ, Tribunalul reține următoarele :
În temeiul titlului executoriu nr._/16.05.2014, a fost pornită împotriva contestatoarei executarea silită vizând recuperarea debitului în cuantum de 238 lei reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri din activități independente și diferențe de impozit anual de regularizat, formându-se în acest sens dosarul de executare silită_/13/_ /_
În cadrul dosarului de executare silită, în temeiul art. 145 din OG 92/2003 a fost emisă somația de executare.
În referire la criticile formulate de apelantă, instanța reține că acestea vizează aprecierea în mod eronat asupra legalității titlului executoriu și a actelor de executare,
Instanța reține că potrivit art.141 din OG 92/2003, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu, titlul de creanță devenind titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Dispozițiile art.141 al.4 stabilesc ca titlul executoriu va cuprinde pe lângă elementele prevăzute la art.43 al.2 codul de identificare fiscala, domiciliul fiscal si orice alte date de identificare, cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.
Potrivit art.145 din OG 92/2003, executarea silită începe prin comunicarea somației, însoțita de titlul executoriu, iar aceasta trebuie sa cuprindă pe lângă elementele prevăzute la art.43 al.2 si numărul dosarului de executare, suma pentru care urmează a se începe executarea silită, termenul de plată si indicarea consecințelor nerespectării acestuia.
Se mai reține faptul că, contestațiile la executare propriu-zise pot avea ca obiect neregularități procedurale săvârșite cu prilejul activității de executare silită, împrejurări care se pot referi la nerespectarea formelor prevăzute de lege pentru încunoștințarea debitorului despre declanșarea urmăririi, alegerea formei de executare, prescripția dreptului de a cere executarea silită, etc., i pot avea ca scop desființarea unui anumit act de executare sau anularea întregii urmăririi silite.
În cadrul acestei faze procesuale instanța nu poate reanaliza fondul pricinii, rezolvat pe calea titlului a cărui executare este în derulare sau să procedeze eventual la constituirea unui alt titlu, prin rezolvarea raporturilor litigioase între părțile implicate în executare, ci este limitată la a cerceta dacă actele de executare se realizează cu respectarea prevederilor legale privind executarea silită.
Se reține că titlul executoriu în temeiul căruia a fost demarată executarea silită a fost emis în baza titlurilor de creanță este reprezentată de deciziile de impunere anuală, respectiv de calcul accesorii nr._/ 31.12.2006, nr._/ 10.10.2006, nr._/ 29.06.2007, nr._/ 06.12.2007, nr._-9/ 11.01.2008, nr._/ 13.01.2009, nr._-4/14.01.2010, nr._/ 31.12.2011, nr._/ 31.12.2013, respectiv doc. nr._/ 14.04.2012.
Potrivit dispozițiilor art. 110 alin. (2) din OG nr. 92/2003, colectarea creanțelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu, după caz, iar, potrivit alineatului al treilea al aceluiași articol, titlul de creanță este actul prin care se stabilește i se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii, asemenea titluri putând fi decizia de impunere, declarația fiscală, decizia referitoare la obligații de plată accesorii, etc.
De asemenea, se reține potrivit dispozițiilor art. 29631 din Codul fiscal, sumele reprezentând obligații anuale de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate stabilite prin decizia de impunere anuală se achită în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei.
În concret, se reține că potrivit art. 110 alin. (3) din OG nr. 92/2003 coroborat cu art. 29631 din Codul fiscal, în cazul creanțelor bugetare constând în contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, titlul executoriu este reprezentat de declarația fiscală ori de decizia de impunere comunicată contribuabilului, necontestată și devenită executorie prin expirarea termenului de plată.
Potrivit înscrisurilor atașate, deciziile de calcul accesorii nr._/ 13.01.2009, nr._-4/14.01.2010, au fost comunicate la 06.08.2009, respectiv 22.03.2010 prin anunț colectiv, decizia de impunere anuală_/ 29.06.2007 a fost comunicată prin poștă cu confirmare de primire la data de 17.10.2007 (fila 39), decizia de impunere anuală_/14.09.2006 a fost comunicată prin aceeași modalitate la data de 13.10.2006.(fila 41)
Potrivit disp. art. 131 din OG 92/2003, dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.
În speță titlul executoriu contestat a fost emis la data de 16.05.2014, apreciindu-se prin raportare la dispozițiile legale menționate că în mod corect a reținut instanța incidența prescripției dreptului de a solicita executarea silită pentru titlurile de creanță emise la 31.12.2006, 02.12.2007, 11.01.2008.
În referire la deciziile de calcul accesorii nr._/ 13.01.2009, nr._-4/ 14.01.2010, potrivit înscrisurilor atașate, au fost comunicate la 06.08.2009, respectiv 22.03.2010 prin anunț colectiv.(filele 33-35)
Prin raportare la disp. art. 44 Cod Procedura Fiscala, instanța apreciază că modalitatea de comunicare a actului administrativ fiscal trebuia să aibă loc numai in mod excepțional prin publicitate și numai după ce in prealabil nu se putea face comunicarea prin celelalte modalități stabilite de lege, nefiind probată o altă modalitate de comunicare anterioară, neexistând un titlu executoriu prin prisma necomunicării actelor administrativ fiscale analizate, scadenta la care se refera textul de lege operand numai după comunicarea legala, care ar fi oferit posibilitatea formulării contestației conform art. 205 si care ar fi generat transformarea titlului de creanța in titlu executoriu.
În referire la titlul doc. nr._/14.04.2012 în temeiul căruia a fost evidențiată suma de plată de 16 lei, nu a fost atașat și nici nu a fost probată efectuarea operațiunii de comunicare către contestatoare potrivit art. 44 din OG 92/2003, precizându-se că acesta este emis de CJAS nefiind predat intimatei.(fila 52)
În referire la celelalte titluri de creanță se apreciază în sensul că nu a fost probată efectuarea comunicării către intimată, după cum a reținut și prima instanță, în confirmarea de primire datată 21.02.2014 nefiind menționate documentele comunicate, pentru a se aprecia asupra efectuării procedurii de comunicare către contestatoare.
Față de considerentele de fapt și de drept ce preced, se apreciază că în mod corect a reținut prima instanță în sensul că executarea silită a fost pornită în lipsa unui titlu de creanță care să fi devenit titlu executoriu, în temeiul căruia a fost emisă și somația de executare contestată, dispunând anularea titlului executoriu și a actelor de executare, considerente față de care, în temeiul art. 480 al.1 c.pr.civ., va respinge ca nefondat apelul dedus judecății
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul promovat de intimat A.N.A.F. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., . nr. 18, județul C., în contradictoriu cu contestator R. V., cu domiciliul în C., . ., apt.9, județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/17.11.2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 05.05.2015
.
P., JUDECATOR,
C. N. A. L. N.
GREFIER,
M. G.
Jud.fond.D.E.A.
Tehnoredact.jud.C.N./2 ex./03.06.2015
Emis 2 .>
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 760/2015. Tribunalul... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 875/2015. Tribunalul... → |
|---|
