Anulare act administrativ. Sentința nr. 875/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 875/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 1529/118/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECTIA
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 875
Ședința publică din data de 29 MAI 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. B. A.
GREFIER – G. M.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare act administrativ, promovată de reclamantul CABINET M. INDIVIDUAL DR. S. A. L., cu sediul în Ghindaresti, ., Județul C., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în Ghindaresti, .. 386, Județul C..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15.05.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă cu prezenta sentință, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 29.05.2015, pentru când:
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de față reține:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. -Secția de contencios administrativ si fiscal sub nr._ reclamantul CABINET M. INDIVIDUAL DR. S. A. L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta .:
- anularea Dispoziție nr. 178/23.10.2014, de soluționare a contestației formulate împotriva Deciziei de impunere nr. 2244/31.08.2011;
- anularea Deciziei de impunere nr. 2244/31.08.2011;
- obligarea pârâtei la restituirea taxei pe clădire ce a fost achitată de la data emiterii deciziei și până în prezent
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată .
Motivează în fapt cererea arătând, în esență, că prin s-a emis decizia de impunere 2244/31.08.2011 i se impune plata taxei pe clădiri prevăzută de art. 249 Cod fiscal, pretins datorată de către C.M.I. DR. S. A. L. pentru cabinetul în care își desfășoară activitatea.
C. medical exercită activitate medicală individuală fără personalitate juridică și nu poate fi asimilat unei persoane juridice, astfel că nu este ținută de plata taxei pentru clădiri.
În drept invocă art. 250 alin.1 Cod fiscal, Legea 554/2004.
Pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii ca nefondată arătând, în esență, că reclamanta datorează taxa pe clădiri prevăzută de art. 249 Cod fiscal, pentru cabinetul în care își desfășoară activitatea în baza unui contract de comodat, împrejurare constatată și de către Curtea de Conturi- Camera de Conturi C..
În cauză au fost administrate probele:
- înscrisuri:
- Decizie de impunere nr. 2244/31.08.2011 emisă de .;
- Decizie de soluționare a contestației nr.178/23.10.2014, emisă de . ;
- Decizia nr.55/22 septembrie 2011 a Curții de Conturi- Camera de Conturi C.;
- Contract de comodat nr.12/06.10.2010;
- Contract de comodat nr. 131/03.01.2011;
- Alte înscrisuri.
Din probele administrate, Tribunalul reține:
Prin Decizia de impunere nr. 2244/31.08.2011 emisă de . s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 1602 lei, rezultând din înscrisurile dosarului că suma de 1602 lei este pretinsă cu titlul de taxă pe clădiri pentru imobilul deținut de către reclamantă în baza Contractului de comodat nr. 131/03.01.2011.
Potrivit Legii nr. 571/2003- Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare:
Art. 249: Reguli generale
(1)Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit.
(2)Impozitul prevăzut la alin. (1), numit în continuare impozit pe clădiri, se datorează către bugetul local al unității administrativ-teritoriale în care este amplasată clădirea.
(2)Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe clădiri, precum și taxa pe clădiri prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. În cazul municipiului București, impozitul și taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasată clădirea.
(3)În cazul unei clădiri, aflată în administrarea sau în folosința, după caz, a altei persoane și pentru care se datorează chirie în baza unui contract de închiriere, impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar.
(3)Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, impozitul pe clădiri reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz.
(la data 02-ian-2005 Art. 249, alin. (3) din titlul IX, capitolul II modificat de Art. 1, punctul 31. din Legea 494/2004 )
(3)Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, persoanelor juridice, se stabilește taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri.
(la data 01-ian-2007 Art. 249, alin. (3) din titlul IX, capitolul II modificat de Art. I, punctul 218. din Legea 343/2006 )
(3)Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, persoanelor juridice, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri.
(4)În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spațiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. în cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.
(5)În înțelesul prezentului titlu, clădire este orice construcție care servește la adăpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalații și de altele asemenea.
(5)În înțelesul prezentului titlu, clădire este orice construcție situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spațiul din interiorul unei clădiri.
Pârâta susține că reclamanta datorează taxa pe clădiri în considerația calității acesteia de persoană juridică, calitate pe care i-o atribuie întrucât cabinetul medical angajează raporturi de muncă, raporturi economice, fac achiziții și plăți în numele cabinetului, eliberează facturi, chitanțe,bonuri fiscale, au cod unic de înregistrare /cod de identificare fiscala, și în funcție de cifra de afaceri plătesc sau nu TVA. C. medical este o entitate de sine stătătoare care se identifică prin denumire,sediu și participă la raporturile juridice prin organele sale de conducere.
Or, potrivit Codului fiscal, persoanele impozabile din România sunt persoanele fizice și juridice, definite ca atare:
CAPITOLUL III: Definiții
Art. 7: Definiții ale termenilor comuni
(1)În înțelesul prezentului cod, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:(1) În înțelesul prezentului cod, cu excepția titlului VI, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
23.persoană fizică rezidentă - orice persoană fizică ce îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
a)are domiciliul în România;
b)centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
c)este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;
d)este cetățean român care lucrează în străinătate, ca funcționar sau angajat al României într-un stat străin.
Prin excepție de la prevederile lit. a)-d), nu este persoană fizică rezidentă un cetățean străin cu statut diplomatic sau consular în România, un cetățean străin care este funcționar ori angajat al unui organism internațional și interguvernamental înregistrat în România, un cetățean străin care este funcționar sau angajat al unui stat străin în România și nici membrii familiilor acestora;
prevederi din Actul (Norme Metodologice din 2004) la data 31-ian-2012 pentru Art. 7, alin. (1), punctul 23. din titlul I, capitolul III
11. Prin centrul intereselor vitale se înțelege statul cu care relațiile personale și economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. Astfel, se va acorda atenție familiei sale, soțului/soției, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreținerea persoanei fizice și care sosesc în România împreună cu aceasta, relațiilor sale economice și relațiilor sale sociale. Prin relații economice se poate înțelege: angajat al unui angajator român, implicarea într-o activitate de afaceri în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în România. Prin relații sociale se poate înțelege: membru într-o organizație caritabilă, religioasă, participări la activități culturale sau de altă natură.
24.persoană juridică română - orice persoană juridică care a fost înființată în conformitate cu legislația României sau care are locul de exercitare a conducerii efective în România;
24.persoană juridică română - orice persoană juridică care a fost înființată în conformitate cu legislația României;)
241.persoană juridică înființată potrivii legislației europene - orice persoană juridică constituită în condițiile și prin mecanismele prevăzute de reglementările europene;
25.persoană juridică străină - orice persoană juridică care nu este persoană juridică română;
25.persoană juridică străină - orice persoană juridică care nu este persoană juridică română și orice persoană juridică înființată potrivit legislației europene care nu are sediul social în România;
Distincția între persoanele fizice și cele juridice este menținută din perpectiva tipului de impozit plătit de acestea:
TITLUL II: Impozitul pe profit
CAPITOLUL I: Dispoziții generale
Art. 13: Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili.
a)persoanele juridice române;
b)persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu/mai multor sedii permanente în România;
prevederi din partea 2^1 (Norme Metodologice din 2004) la data 06-feb-2004 pentru Art. 13, litera B. din titlul II, capitolul I
3. Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundațiile, asociațiile, organizațiile și orice entități similare, înființate și organizate în conformitate cu legislația unei alte țări, devin subiect al impunerii atunci când își desfășoară activitatea, integral sau parțial, prin intermediul unui sediu permanent în România, așa cum este definit acesta în Codul fiscal, de la începutul activității sediului.
c)persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;
c)persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;
d)persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;
e)persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.
f)persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene.
TITLUL III: Impozitul pe venit
CAPITOLUL I: Dispoziții generale
Art. 39: Contribuabili
Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu și sunt numite în continuare contribuabili:
a)persoanele fizice rezidente;
b)persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;
c)persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România;
d)persoanele fizice nerezidente care obțin venituri prevăzute la art. 89.
Art. 40: Sfera de cuprindere a impozitului
(1)Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri:
a)în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României;
b)în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), numai veniturilor obținute din România, care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de venituri prevăzute la art. 41;
b)în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor anului în care aceștia devin rezidenți în România;)
c)în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfășoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;
d)în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfășoară activitate dependentă în România, venitului salarial net din această activitate dependentă;
e)în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obțin veniturile prevăzute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2)Persoanele fizice care îndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu al patrulea an fiscal.
(2)Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor anului în care aceștia devin rezidenți în România.
(3)Fac excepție de la prevederile alin. (2) persoanele fizice care dovedesc că sunt rezidenți ai unor state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile prevederile convențiilor.
(4)În cursul anului calendaristic în care persoanele fizice nerezidente, cu excepția celor menționate la art. 40 alin. (3), îndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) sunt supuse impozitului numai pentru veniturile obținute din România.
(5)O persoană este considerată rezident sau nerezident pentru întregul an calendaristic, nefiind permisă schimbarea rezidenței pe parcursul anului calendaristic.
(6)Rezidenții statelor cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri trebuie să își dovedească rezidența fiscală printr-un certificat de rezidență emis de către autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuții în domeniul certificării rezidenței conform legislației interne a acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis.
(7)Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedește schimbarea rezidenței într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenței, precum și în următorii 3 ani calendaristici.
Art. 41: Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a)venituri din activități independente, definite conform art. 46;
b)venituri din salarii, definite conform art. 55;
c)venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 61;
d)venituri din investiții, definite conform art. 65;
e)venituri din pensii, definite conform art. 68;
f)venituri din activități agricole, definite conform art. 71;
g)venituri din premii și din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h)venituri din alte surse, definite conform art. 78.
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a)venituri din activități independente, definite conform art. 46;
b)venituri din salarii, definite conform art. 55;
c)venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 61;
d)venituri din investiții, definite conform art. 65;
e)venituri din pensii, definite conform art. 68;
f)venituri din activități agricole, definite conform art. 71;
f)venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, definite conform art. 71;
g)venituri din premii și din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h)venituri din transferul proprietăților imobiliare, definite conform art. 771;
i)venituri din alte surse, definite conform art. 78.
(la data 04-iun-2005 Art. 41 din titlul III, capitolul I modificat de Art. I, punctul 3. din Legea 163/2005 )
i)venituri din alte surse, definite conform art. 78 și 791.
Art. 46: Definirea veniturilor din activități independente
(1)Veniturile din activități independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente.
(2)Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerț ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin.(3), precum și din practicarea unei meserii.
(3)Constituie venituri din profesii libere veniturile obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfășurate în mod independent, în condițiile legii.
(4)Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenție, desene și modele, mostre, mărci de fabrică și de comerț, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor și altele asemenea
Or, cabinetul medica individual este o formă de organizare a profesiei liberale, conform O.G. nr. 124/1998 privind organizarea si funcționarea cabinetelor medicale – Republicare, care nu presupune neapărat personalitatea juridică și nici înființarea în condițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
Astfel potrivit art.1 din O.G. nr. 124/1998 , cabinetul medical este unitatea cu sau fără personalitate juridică, furnizoare de servicii publice, de stat sau private, de asistență medicală umană preventivă, curativă, de recuperare și de urgență, iar potrivit art. 15 alin.1 din O.G. nr. 124/1998 se înființează potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, unitățile medico-sanitare cu personalitate juridică, dar cabinetul medical în cauză nu este unitate cu personalitate juridică. Nefiind înființat potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, nu îndeplinește nici condiția prevăzută de art. 7 alin.1 pct.24 pentru a fi persoană juridică.
În egală măsură, împrejurarea că i-a fost concesionată o clădire proprietatea comunei Ghindărești, nu atrage de plano plata taxei prevăzută de art. 249 alin.3 Cod fiscal. Taxa este stabilită în sarcina persoanelor juridice
Art. 14 alin.2 și 4 din O.G. nr. 124/1998 prevede că bunurile imobile aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, utilizate în prezent pentru activități medicale, pot fi date în folosință gratuită, închiriate, concesionate ori vândute fără licitație publică cabinetelor medicale sau, după caz, unităților medico-sanitare cu personalitate juridică, dar încheierea contractului e concesiune nu transformă cabinetul medical în persoană juridică din punct de vedere fiscal. La fel, nici împrejurarea că angajează raporturi de muncă, raporturi economice, face achiziții și plăți, eliberează facturi, chitanțe,bonuri fiscale, are cod unic de înregistrare /cod de identificare fiscala, și în funcție de cifra de afaceri plătește sau nu TVA., nu transformă cabinetul medical în persoană juridică. Exercitarea unei profesii liberale nu exclude ci chiar impunea realizarea de venituri și cheltuieli, ceea ce implică și eliberarea documentelor contabile specifice, iar împrejurarea că o persoană fizică devine persoană impozabilă din punct de vedere al obligații de plată a taxei pe valoare adăugată nu o transformă în persoană juridică.
D. care urmează a fi admisă cererea de chemare în judecată și a fi anulate Dispoziția nr. 178/23.10.2014 emisă de Primarul Comunei Ghindărești privind soluționarea contestației formulate Cabinet M. Individual Dr. S. A.-L. împotriva Deciziei de impunere nr. 2244/31.08.2011 emisă de Primarul Comunei Ghindărești, precum și Decizia de impunere nr. 2244/31.08.2011 emisă de Primarul Comunei Ghindărești, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 50 lei- taxă judiciară de timbru, fără a obliga însă pârâta la restituirea taxei pe clădire ce a fost achitată de la data emiterii deciziei și până în prezent, întrucât nici o probă nu a fost administrată în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată promovată de reclamantul CABINET M. INDIVIDUAL DR. S. A. L., cu sediul în Ghindaresti, ., Județul C., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în Ghindaresti, .. 386, Județul C..
Anulează Dispoziția nr. 178/23.10.2014 emisă de Primarul Comunei Ghindărești privind soluționarea contestației formulate Cabinet M. Individual Dr. S. A.-L. împotriva Deciziei de impunere nr. 2244/31.08.2011 emisă de Primarul Comunei Ghindărești.
Anulează Decizia de impunere nr. 2244/31.08.2011 emisă de Primarul Comunei Ghindărești.
Obligă pârâta la plata la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 50 lei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședință publică azi, 29.05.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
A. B. A. G. M.
Tehnored.A.A.B. / 4 ex.
22.06.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 659/2015. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 517/2015. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
