Contestaţie la executare. Decizia nr. 3/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 07-01-2015 în dosarul nr. 1036/254/2013**
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 3
Ședința publică din data de 07 IANUARIE 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: E. C.
JUDECĂTOR: A. B. S.
JUDECĂTOR: M. C.
GREFIER: G. M.
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ promovat de recurenta DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE GALATI PRIN ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA, cu sediul în C., ..18, în contradictoriu cu intimații T. V., T. N. S., P. E. F. toți cu domiciliul în M., ., ., județul C., M. M. SRL cu sediul în București, Business Center Novo Park, . nr.5, sector 2, G. B. SA cu sediul în București, . nr.5, Business Novo Park 3, clădire F, . 2 și BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC B. I. cu sediul în C., ., . civile nr.582/1.04.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
În referatul făcut asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța dispune rectificarea citativului în sensul că are calitate de recurent D. G. prin AJFP C..
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei M. și înregistrată pe rolul acesteia sub nr._ din data de 12.03.2013, contestatoarea G. B. SA București a formulat, în contradictoriu cu intimații Administrația Finanțelor Publice M., Agenția Națională de Administrare Fiscală, T. V., T. S. – N. și ., contestație la executare împotriva executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 3276/2009 al Administrației Finanțelor Publice M., prin care a solicitat instanței să dispună anularea executării silite pornite asupra imobilului situat în mun. M., ., ., anularea vânzării silite a imobilului menționat, precum si a procesului – verbal de distribuție, care nu i-a fost comunicat până la data formulării contestației, întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare, în sensul menținerii vânzării silite efectuate de B. B. I. în dosarul de executare nr. 899/2011, și suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei contestații la executare.
În motivarea contestației la executare, contestatoarea a arătat că, la data de 08.08.2011, a adresat B. B. I. o cerere prin care a solicitat executarea silită împotriva debitorilor T. V. și T. S. – N. cu privire la imobilul proprietatea acestora situat în mun. M., ., ., înscris în cartea funciara nr._-C1-U2 (nr. CF vechi_) a municipiului M., asupra căruia contestatoarea avea un drept real de ipotecă instituit prin contractul de garanție imobiliară autentificat sub nr. 2390 din 05.09.2008 de BNP A. P., accesoriu la contractul de credit pentru investiții imobiliare nr. CGM25/_/03.09.2008, constituindu-se în acest sens dosarul de executare nr. 899/2011 al B. B. I..
După obținerea încuviințării executării silite prin încheierea nr. 1038 din data de 23.08.2011 a Judecătoriei M., întocmirea procesului – verbal de situație și emiterea somației de plată nr. 04 din 20.09.2011, comunicată debitorilor, în temeiul art. 497 alin. (2) din codul de procedură civilă executorul judecătoresc a solicitat notarea somației în cartea funciara a imobilului urmărit silit, eliberându-se extrasul de carte funciară nr._ din 21.09.2011, dată la care nu era notată existența vreunui proces – verbal de sechestru emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Urmând cursul executării silite, a susținut contestatoarea, la termenul de licitație din 30.10.2012, imobilul urmărit silit proprietatea debitorilor T. V. și T. S. – N., în temeiul art. 509 alin. (5) din Codul de procedură civilă, a fost adjudecat de . cu suma de 188.000 lei, adjudecatarul fiind un terț de bună credință; după achitarea de către acesta a diferenței de preț, la data de 05.12.2012 a fost emis actul de adjudecare nr. 33 din 05.12.2012, care reprezintă titlu de proprietate, iar la data de 14.12.2012 s-a procedat la distribuirea sumelor rezultate din vânzarea silită a imobilului, operațiune la care au fost citați creditorii și birourile executorilor judecătorești care aveau notate somații în cartea funciara, anterior notării somației de către B. B. I., precum și cei care au înștiințat ulterior executorul judecătoresc că urmăresc același bun imobil.
La data de 22.01.2013, ulterior licitației din data de 18.01.2013 la care a avut loc vânzarea silită de către ANAF, contestatoarei i s-a comunicat, la sediul Agenției Tulcea, adresa emisă de către Administrația Finanțelor Publice M. prin care i se aducea la cunoștință faptul că, la data de 18.01.2013, adică anterior primirii adresei, la ora 1130, la sediul AFP M., va avea loc licitația a III-a pentru bunul imobil reprezentând apartamentul cu 3 camere decomandate cu o suprafață utilă de 58,07 mp, bun aflat în proprietatea debitorului T. V., deși, în fapt, acest imobil era proprietatea deopotrivă atât a intimatului T. V., cât și a intimatei T. S. – N..
Ca răspuns la această adresă, contestatoarea a transmis către AFP Tulcea adresa nr. 1776 din 23.01.2013 prin care era prezentată situația de fapt, împrejurarea că nici G. B. SA și nici executorul judecătoresc nu au avut cunoștință despre executarea silită pornita de AFP, solicitând totodată încetarea urmăririi silite imobiliare, precum si comunicarea rezultatului licitației ce a avut loc în data de 18.01.2013. Urmare acestei adrese, la data de 26.02.2013 Administrația Finanțelor Publice M. a transmis adresa nr. 7710 din 15.02.2013 prin care i-a comunicat că, la data de 18.01.2013, a fost vândut imobilul situat în municipiul M., ., ., iar, în data de 28.02.2013, s-a comunicat faptul că, la data de 27.02.2013, ora 1100, seva face distribuirea sumei încasate ca urmare a valorificării bunului imobil.
Contestatoarea a apreciat că Administrația Finanțelor Publice M., cu rea-credință și cu încălcarea dispozițiilor legale, nu a luat nicio măsură pentru suspendarea executării silite sau necontinuarea acesteia până la lămurirea situației de fapt, deși G. B. SA a informat-o și a făcut dovada faptului că imobilul menționat nu mai era proprietatea debitorului T. V. încă din data de 30.10.2012, când a fost adjudecat de către terțul dobânditor de bună credință .; cu toate acestea, intimata Administrația Finanțelor Publice M. continuă sa susțină și să se prevaleze de propria-i culpă, considerând că vânzarea efectuată de aceasta este legală, deși nu a înștiințat în niciun fel despre urmărirea silită nici G. B. SA, proprietara de drepturi tabulare asupra imobilului, și nici executorul judecătoresc ce avea notată somație în cartea funciară.
Față de situația prezentată, contestatoarea a apreciat că atât vânzarea silită, cât și distribuția sumelor obținute în urma vânzării bunului imobil situat în M., ., ., sunt efectuate cu încălcarea prevederilor legale și se impune anularea actelor de executare și întoarcerea executării silite.
Referitor la solicitarea de suspendare a executării silite până la soluționarea irevocabilă a prezentei contestații la executare, contestatoarea a arătat că toate argumentele expuse anterior atestă faptul că G. B. SA este grav prejudiciată, iar prin distribuția sumelor obținute din vânzarea imobilului situația contestatoarei s-ar înrăutăți, o întoarcere a executării silite în acel ultim punct al executării fiind mult mai anevoioasă.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 112 – art. 114 și ale art. 399 și urm. din Codul de procedură civilă.
Intimata . București a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea contestației la executare întrucât intimata Administrația Finanțelor Publice M., deși a avut cunoștință de existența sarcinilor asupra imobilului urmărit, a procedat la executarea silită a acestuia fără a notifica niciunul dintre titularii drepturilor înscrise în cartea funciară.
În drept, s-au invocat disp. art. 115 din Codul de procedură civilă.
La rândul său, intimata Administrația Finanțelor Publice M.a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca nefondată întrucât susținerile contestatoarei privind pretinsele încălcări ale dispozițiilor legale în materia executării silite sunt nereale; astfel, a precizat că a inițiat executarea silită a imobilului situat în mun. M., ., ., în cadrul dosarului de executare nr. 3276/2009, în vederea recuperării datoriilor înregistrate la bugetul de stat consolidat de către intimatul T. V. și a constatat că bunul sechestrat era grevat de sarcini în favoarea mai multor creditori, printre care și contestatoarea din prezenta cauză.
Intimata Administrația Finanțelor Publice M. a mai arătat că a parcurs procedura executării silite așa cum este prevăzută de Codul de procedură fiscală, a înștiințat titularii drepturilor reale despre termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil și distribuirea prețului, iar, la data de 15.01.2013, B. B. I. s-a înscris la masa credală prin adresa nr. 1623 din 15.01.2013, fără a înștiința organul de executare fiscală despre faptul că, anterior, efectuase vânzarea imobilului, deși AFP M. figura, conform extrasului de carte funciară eliberat de OCPI C., cu procesul – verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._ din 19.03.2012 emis în dosarul de executare nr. 3276/2009.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205 – art. 208 din Codul de procedură civilă și ale art. 500 alin. (3), art. 564, art. 170, art. 171, art. 145 și art. 152 din Codul de procedură fiscală.
Întâmpinării i-au fost anexate copii certificate de pe toate actele din dosarul de executare nr. 3276/2009 al Administrației Finanțelor Publice M..
Intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat, de asemenea, întâmpinare prin care a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive, iar, pe fondul cauzei, a solicitând respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
Prin încheierea interlocutorie motivată din 08.05.2013, devenită irevocabilă prin nerecurare, instanța a respins cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoare, iar, prin sentința civilă nr. 1556 din data de 03.07.2013 a Judecătoriei M., s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive intimatei Agenția Națională de Administrare Fiscală și s-a respins contestația la executare formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală și, totodată, s-a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată în contradictoriu cu ceilalți intimați.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea G. B. SA București, iar, prin decizia civilă nr. 850 din data de 24.10.2013 a Tribunalului C. – Secția a II-a civilă, s-a admis recursul, s-a casat în parte hotărârea recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare cu motivarea că era necesară introducerea în cauză a celui de-al doilea adjudecatar, P. E. F., și cu îndrumarea ca instanța de fond să verifice dacă executarea silită pornită de organul fiscal are sau nu caracter de anterioritate în raport de executarea începută de creditorul ipotecar pe calea dreptului comun, dacă organul fiscal mai putea efectua adjudecarea și dacă sunt incidente dispozițiile art. 497 alin. (4) din Codul de procedură civilă și cărui creditor îi profită această normă procedurală; totodată, instanța de control judiciar a apreciat că prima instanță a soluționat în mod corect excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Agenția Națională de Administrare Fiscală, acesta fiind motivul pentru care a casat în parte sentința recurată.
Dosarul a fost din nou înregistrat pe rolul Judecătoriei M., însă sub nr._ ca urmare a admiterii cererii de abținere formulată de președintele completului, iar, la solicitarea instanței, contestatoarea a depus precizări scrise (filele 433 și 434) prin care a arătat că solicită introducerea în cauză a adjudecatarului P. E. F..
Acesta din urmă a depus întâmpinare prin care a arătat că, la data de 18.01.2013, a participat la vânzarea la licitație publică a imobilului situat în mun. M., ., ., ., organizată de Administrația Finanțelor Publice M., și a adjudecat imobilul cu suma de 100.890 lei, la data de 11.02.2013 a solicitat Biroului de cadastru și Publicitate Imobiliară M. intabularea dreptului său de proprietate asupra imobilului, însă cererea sa a fost respinsă cu motivarea că imobilul fusese adjudecat anterior în favoarea altei persoane, iar, la data de 28.05.2013, a fost evacuat din imobil de către ..
Prin sentința civilă nr. 582/1.04.2014 Judecătoria M. a admis în parte contestația la executare precizată formulată de contestatoarea G. B. SA București, a anulat anunțul privind vânzarea pentru bunuri imobile nr._ din 27.12.2012, procesul – verbal de licitație pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri nr. 2506 din 18.01.2013 și procesul – verbal de adjudecare pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri nr. 3471 din 24.01.2013, precum și actele de executare subsecvente acestuia, întocmite în dosarul de executare nr. 3276/2009 al Administrației Finanțelor Publice M.,a respins ca neîntemeiată contestația la executare sub aspectul celorlalte pretenții.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
„ Imobilul situat în mun. M., ., ., jud. C., proprietatea intimaților T. V. și T. S. – N., a făcut obiectul executării silite în dosarul de executare nr. 899/2011 al B. B. I. dar și în dosarul de executare nr. 3276/2009 al Administrației Finanțelor Publice M., fiind adjudecat la licitație publică în fiecare dintre cele două dosare.
Astfel, în dosarul de executare nr. 3276/2009 al Administrației Finanțelor Publice M., în care s-a început executarea silită împotriva intimatului debitor T. V. pentru recuperarea unor creanțe fiscale datorate de acesta, s-au emis mai multe somații de executare și adrese de înființare a popririi, acestea din urmă fiind comunicate instituțiilor bancare de pe raza județului C., iar, la data de 19.03.2012, s-a întocmit procesul – verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._, care a fost notat în cartea funciară a imobilului prin încheierea nr. 4430 din 22.03.2012 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Între timp, prin cererea adresată B. B. I. la data de 08.08.2011, contestatoarea G. B. SA București a solicitat executarea silită a intimaților debitori T. V. și T. S. – N. cu privire la imobilul proprietatea acestora situat în mun. M., ., ., ., înscris în cartea funciara nr._-C1-U2 a localității M., asupra căruia contestatoarea avea un drept real de ipotecă instituit prin contractul de garanție imobiliară autentificat sub nr. 2390 din 05.09.2008 de BNP A. P., accesoriu la contractul de credit pentru investiții imobiliare nr. CGM25/_/03.09.2008, și s-a constituit în acest sens dosarul de executare nr. 899/2011 al B. B. I..
Executorul judecătoresc a emis somația imobiliară nr. 04 din 20.09.2011, prevăzută de art. 497 alin. (1) din Codul de procedură civilă și, potrivit alineatului al doilea al aceluiași articol, a procedat la notarea acesteia în cartea funciară, cererea fiind admisă prin încheierea nr._ din data de 21.09.2011 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară M., așa cum rezultă din extrasul de carte funciară eliberat la acea dată (fila 94 din dosarul nr._ ), care mai atestă că, la acel moment, nu era notat niciun act de executare întocmit în dosarul de executare nr. 3276/2009 al Administrației Finanțelor Publice M..
În continuare, executorul judecătoresc a procedat la evaluarea imobilului situat în mun. M., ., ., jud. C., și, apoi, la vânzarea acestuia la licitație publică, imobilul fiind adjudecat de către intimata . București la termenul de licitație din data de 30.10.2012, iar, după achitarea de către adjudecatar a diferenței de preț, executorul a întocmit actul de adjudecare nr. 33 din 05.12.2012 și a procedat la distribuirea sumelor rezultate din vânzarea silită a imobilului, așa cum reiese din procesul – verbal nr. 35 din 14.12.2012.
Revenind la executarea silită care face obiectul dosarului de executare nr. 3276/2009 al Administrației Finanțelor Publice M., instanța reține că, după notarea în cartea funciară a procesului – verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._ din 19.03.2012 și în pofida faptului că notarea somației nr. 4 din data de 20.09.2011 emisă de B. B. I. a devenit cunoscută organului de executare fiscală, din moment ce s-a făcut referire la aceasta în anunțul privind vânzarea pentru bunuri mobile din 19.12.2012 (fila 184 din dosarul nr._ ), executorii fiscali au procedat la emiterea altor acte de executare și, în continuare, la vânzarea la licitație publică a imobilului situat în mun. M., ., ., ., fără a înștiința contestatoarea G. B. SA București și fără a lua măsuri concrete pentru chemarea acesteia, în calitate de titular al unui drept de ipotecă, la termenele fixate pentru vânzarea bunului.
În cele din urmă, în cadrul acestui dosar de executare, același imobil a fost adjudecat de intimatul P. E. F. la licitația publică organizată la data de 18.01.2013, fiind întocmit apoi procesul verbal de adjudecare pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri nr. 3471 din 24.01.2013, iar prin adresa nr. 1175 din 12.01.2013, înregistrată la G. B. SA sub nr. 157 din 22.01.2013 (fila 106 din dosarul nr._ ), contestatoarei i s-a adus la cunoștință faptul că, la data de 18.01.2013, la orele 1130, la sediul AFP M., va avea loc licitația a III-a pentru imobilul proprietatea debitorului T. V..
Potrivit disp. art. 172 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, „persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii”.
Totodată, art. 154 alin. (8) din Codul de procedură fiscală prevede că „pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de îndată biroului de carte funciară efectuarea inscripției ipotecare, anexând un exemplar al procesului-verbal de sechestru”, iar, în conformitate cu alineatul al nouălea al aceluiași articol, „biroul de carte funciară va comunica organelor de executare, la cererea acestora, în termen de 10 zile, celelalte drepturi reale și sarcini care grevează imobilul urmărit, precum și titularii acestora, care vor fi înștiințați de către organul de executare și chemați la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil și distribuirea prețului”.
În cauză, așa cum a reținut anterior, instanța constată că imobilul situat în mun. M., ., ., proprietatea intimaților T. V. și T. S. – N., a făcut obiectul a două executări silite care s-au desfășurat concomitent, una în cadrul dosarului de executare nr. 899/2011 al B. B. I. și alta în cadrul dosarului de executare nr. 3276/2009 al Administrației Finanțelor Publice M., situație în care, în acord cu îndrumările date de instanța de control judiciar, îi revine sarcina de a verifica dacă executarea silită pornită de organul fiscal are sau nu caracter de anterioritate în raport de executarea începută de creditorul ipotecar pe calea dreptului comun, dacă organul fiscal mai putea efectua adjudecarea și dacă sunt incidente dispozițiile art. 497 alin. (4) din Codul de procedură civilă și cărui creditor îi profită această normă procedurală.
Instanța apreciază, însă, că anterioritatea unei executări față de cealaltă nu trebuie analizată prin raportare la momentul începerii fiecăreia dintre ele, ci la modul în care organele de executare silită au acționat, în virtutea obligațiilor impuse de lege, pentru conservarea drepturilor părților din cele două dosare execuționale și pentru asigurarea opozabilității acestor drepturi, iar, din această perspectivă, reține că, în cadrul dosarului de executare nr. 899/2011 al B. B. I., executorul a emis somația imobiliară nr. 04 din 20.09.2011 și, în temeiul de art. 497 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a procedat la notarea acesteia în cartea funciară, cererea fiind admisă prin încheierea nr._ din data de 21.09.2011 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară M.; totodată, așa cum rezultă din extrasul de carte funciară nr._/2011, la acel moment nu era notat niciun act de executare întocmit în dosarul de executare nr. 3276/2009 al Administrației Finanțelor Publice M..
Este real că, în cadrul acestui din urmă dosar de executare, s-a emis procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._ din 19.03.2012, care a fost notat în cartea funciară a aceluiași imobil sub nr. 4430 din 22.03.2012, însă instanța constată că, deși au luat cunoștință de notarea, în cartea funciară, a somației nr. 4 din 20.09.2011 emisă de B. B. I., dat fiind că s-a făcut referire la aceasta atât în anunțul privind vânzarea pentru bunuri mobile din 19.12.2012, cât și în extrasele de carte funciară nr. 207 din 11.01.2013 și nr. 328 din 14.01.2013 (filele 184 și, respectiv, 142 – 146 din dosarul nr._ ), organele de executare fiscală au procedat la emiterea altor acte de executare și, în continuare, la vânzarea la licitație publică a imobilului situat în mun. M., ., ., ., fără a înștiința contestatoarea G. B. SA București și fără a lua măsuri concrete pentru chemarea acesteia, în calitate de titular al unui drept de ipotecă, la termenele fixate pentru vânzarea bunului din moment nu s-a depus nicio dovadă a îndeplinirii acestor obligații.
În acest context, instanța apreciază că anunțurile privind vânzarea imobilului, care precedau termenele de organizare a licitației și erau afișate de către executorul fiscal la sediul Primăriei municipiului M., nu îndeplinesc cerința comunicării prevăzute de art. 154 alin. (9) din Codul de procedură fiscală, întrucât acestea se adresau în mod generic oricărei persoane, în vreme ce textul de lege se referă la destinatari bine determinați, respectiv titulari ai unor drepturi reale sau ai sarcinilor care grevau imobilul urmărit; mai mult decât atât, nu constituie o înștiințare legală nici adresa nr. 1175 din 12.01.2013 emisă de Administrația Finanțelor Publice M., prin care contestatoarei i s-a adus la cunoștință faptul că, la data de 18.01.2013, la orele 1130, la sediul AFP M., va avea loc licitația a III-a pentru imobilul proprietatea debitorului T. V., în condițiile în care această adresă a fost înregistrată la G. B. SA sub nr. 157 din 22.01.2013 (fila 106 din dosarul nr._ ), adică după data organizării licitației.
Prin urmare, instanța consideră că vânzarea la licitație publică a imobilului, de către organul de executare fiscală, s-a făcut cu ignorarea dispozițiilor imperative ale art. 154 alin. (9) din Codul de procedură fiscală și este de natură să vatăme interesele contestatoarei G. B. SA câtă vreme somația imobiliară emisă în cadrul dosarului de executare nr. 899/2011 al B. B. I. a fost notată în cartea funciară anterior notării de către intimata Administrația Finanțelor Publice M. a procesului – verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._ din 19.03.2012, contestația la executare fiind întemeiată sub acest aspect.
Mai mult decât atât și în concordanță cu susținerile contestatoarei, instanța apreciază că executorului judecătoresc nu îi revenea obligația de a solicita eliberarea unui extras de care funciară la fiecare termen al licitației, fiind suficientă, pentru asigurarea opozabilității față de terți, notarea somației imobiliare în cartea funciară în temeiul art. 497 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Cu toate acestea, instanța constată că solicitarea contestatoarei de anulare a însăși executării silite pornite de intimata Administrația Finanțelor Publice M. nu poate fi admisă din moment ce numai actele de executare care vizează modul de desfășurare a licitației la care s-a adjudecat imobilul în cadrul dosarului de executare nr. 3276/2009 au vătămat drepturile contestatoarei, aceasta neavând interesul să obțină și anularea celorlalte acte de executare sau, cu atât mai puțin, întoarcerea executării silite, urmând să își producă pe deplin efectele, ca o consecință directă a admiterii prezentei contestații, actul de adjudecare întocmit în cadrul dosarului de executare nr. 899/2011 al B. B. I..
Nu prezintă relevanță, în opinia instanței, împrejurarea că, prin adresa nr. 1623 din 15.01.2013 (fila 140 din dosarul nr._ ), B. B. I. ar fi comunicat Administrației Finanțelor Publice M. că se înscrie la masa credală, fără a înștiința că efectuase anterior vânzarea imobilului, câtă vreme adresa se referă la un alt titlu executoriu decât cel care a făcut obiectul dosarului de executare nr. 899/2011 și la un alt dosar de executare, având numărul 236/2011.
Pentru considerentele expuse, instanța va admite în parte contestația la executare, astfel cum a fost precizată sub aspectul cadrului procesual pasiv, va anula anunțul privind vânzarea pentru bunuri imobile nr._ din 27.12.2012, procesul – verbal de licitație pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri nr. 2506 din 18.01.2013 și procesul verbal de adjudecare pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri nr. 3471/24.01.2013, precum și actele de executare subsecvente acestuia, inclusiv procesul – verbal de distribuție a sumei obținute din vânzare, întocmite în dosarul de executare nr. 3276/2009 al Administrației Finanțelor Publice M., și va respinge ca neîntemeiată contestația la executare sub aspectul celorlalte pretenții.”.
Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat recurs intimatul DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE GALATI PRIN ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA solicitând casarea sentinței recurate și respingerea contestației la executare ca nefondată. Arată, în esență, că executorul judecătoresc este cel care avea obligația de a solicita eliberarea unui extras de carte funciară și de a notifica toți creditorii, conform art. 835 NCPC, iar AFP M. a înștiințat G. B. SA cu adresa nr. 1175/12.01.2013 pentru vânzarea din 18.01.2013. AFP M. a realizat executarea silită în conformitate cu prevederile elgale și a făcut aplicarea art. 170-171 Cod procedură fiscală.
Nu au fost produse înscrisuri noi în fața instanței de recurs.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs, instanța de recurs constată că recursul formulat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Articolul 835 Cod procedură civilă, astfel cum este invocat de către recurent, nu își găsește aplicarea în cauză de față, ambele executări silite desfășurându-se sub reglementarea Codului procedură civilă de la 1865.
Potrivit art. 500 Cod procedură civilă de la 1865 executorul judecătoresc trebuia să ceară biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale și alte sarcini care grevează imobilul, cu obligația, de asemenea, de a înștiința titularii acestor drepturi despre vânzare și de a-i cita la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.
Or, contestatoarea și-a îndeplinit această obligație, din extrasul de carte funciară nr._/2011 rezultând că la momentul notării somației imobiliare la acel moment nu era notat niciun act de executare întocmit în dosarul de executare nr. 3276/2009 al Administrației Finanțelor Publice M..
Nu există nici o obligație legală a executorului judecătoresc de a solicita și obține acest extras înaintea fiecărui act de executare, dimpotrivă, este în sarcina celor care devin ulterior titulari ai altor drepturile reale și sarcini care grevează imobilul de a-i înștiința pe titularii care și-au înscris drepturile anterior despre executarea bunului respectiv.
Astfel, ea care nu și-a îndeplinit aceasta obligație nu este contestatoarea ci intimata, în raport de dispozițiile art. 154 alin. 8 și 9 Cod procedură fiscală.
Deși susține că AFP M. a înștiințat G. B. SA cu adresa nr. 1175/12.01.2013 pentru vânzarea din 18.01.2013, ceea ce echivalează cu o recunoaștere în sensul că organul fiscal avea cunoștință despre drepturile anterioare ale G. B. SA, recurenta omite să spună că această înștiințare privește cea de a treia licitație, fără a arăta de ce contestarea nu a fost înștiințată și despre primele două, iar vânzarea s-a realizat fără înștiințarea efectivă a contestatoarei, la care adresa nr. 1175/12.01.2013 a ajuns abia la data de 22.01.2013, potrivit înscrisurilor depuse de către chiar recurenta-intimată.
De asemenea, nu rezultă că cererea înscriere la distribuirea prețului formulată de B. B. I. și înregistrată la AFP AMNGALIA sub nr. 1623/15.01.2013 privește dosarul de executare în care s-au întocmit actele de executare contestate.
D. care, constatând că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt din perspectiva ordinii de efectuare a actelor de executare în cele două executări silite care au purtat asupra aceluiași imobil, și a aplicat în mod ciorect dispozițiile legale în materie, respectiv art. 154 alin. (9) din Codul de procedură fiscală,
În temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă urmează a respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul promovat de recurenta DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE GALATI PRIN ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA, cu sediul în C., ..18, în contradictoriu cu intimații T. V., T. N. S., P. E. F. toți cu domiciliul în M., ., ., județul C., M. M. SRL cu sediul în București, Business Center Novo Park, . nr.5, sector 2, G. B. SA cu sediul în București, . nr.5, Business Novo Park 3, clădire F, . 2 și BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC B. I. cu sediul în C., ., ., . civile nr.582/1.04.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.01.2015.
P., Judecator, Judecator,
E. C. A. B. S. M. C.
Grefier,
G. M.
Jud. fond C.T.
Tehnored. Jud. dec. S.A.B.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 61/2015. Tribunalul... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 223/2015.... → |
|---|
