Contestaţie la executare. Decizia nr. 1041/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1041/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 12-08-2015 în dosarul nr. 37475/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă Nr. 1041
Ședința publică de la 12 August 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. V. M.
JUDECĂTOR: A. J. N.
GREFIER: E. D.
Pe rol judecarea apelului în contencios administrativ și fiscal având ca obiect – contestație la executare, formulat de apelanta contestatoare D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE GALATI -AJFP CONSTANTA, cu sediul în C., ., nr. 18, jud. C., în contradictoriu cu intimatul P. B., cu domiciliul procesual ales in Constanta, ., ., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 2025/25.02.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;
Instanța constată că nu au fost solicitate probe noi în apel sau formulate alte cereri.
Instanța, reținând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în raport de prevederile art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, constată încheiată cercetarea judecătorească în temeiul art. 244 NCPC și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
P. sentința civilă nr. 2025/25.02.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare formulată de DGRFP G.-AJFP C. în contradictoriu cu intimatul P. B..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
La data de 05.11.2014, contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. – Administrația Finanțelor Publice C. a înregistrat pe rolul Judecătoriei C., contestație la executare, în contradictoriu cu intimatul P. B., prin care a solicitat anularea executării înseși, a somației și a încheierii din data de 24.10.2014, în dosarul de executare silită nr. 370/2014 și anularea încheierii nr._/05.09.2014 a Judecătoriei C..
În motivarea cererii, contestatoarea a invocat nulitatea executării silite, generată de necompetența executorului judecătoresc și de încălcarea dispozițiilor art. XV din O.U.G. 8/2014.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare.
La data de 22.12.2014 a fost depus la dosarul cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 716 alineat 2 Cod Procedură Civilă, dosarul de executare nr. 370/2014, în copii certificate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
P. sentința civilă nr. 263/30.01.2014, Tribunalul C. a dispus obligarea A.J.F.P. C. la restituirea către intimatul – creditor a sumei de 6.471 lei, reprezentând taxa de poluare și dobânda legală calculată de la data plății până la data restituirii efective.
La data de 02.09.2014, a fost solicitată de către creditor punerea în executare a sentinței civile nr.263, aceasta înregistrându-se ca dosar de executare nr. 370, la B.E.J. S. – C. A. și S. – C. G. – S..
P. încheierea nr._/05.09.2014, Judecătoria C. a încuviințat executarea silită.
La data de 24.10.2014, prin încheiere, organul de executare a calculat și stabilit cheltuielile de executare, la suma de 1.794 lei. La aceeași dată a fost emisă somația în dosarul de executare.
Motivele de contestație se referă la necompetența executorului judecătoresc și la aplicarea dispozițiilor art. XV din O.U.G. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal – bugetare.
Din punct de vedere al competenței teritoriale în procedura executării silite, art. 9 alineat 1 din Legea 188/2000, stabilește că pentru atribuția executorului judecătoresc prevăzută la art. 7 litera a), respectiv, „punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii”, este competent executorul judecătoresc „din circumscripția curții de apel în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea”.
Art. 651 alineat 1 stabilește în mod diferențiat competența teritorială a executorului judecătoresc, în funcție de modalitatea de executare silită aleasă de creditor și de caracterul obligației ce se execută silit.
Art. 781 cuprinde dispoziții speciale în materia popririi, stabilind o competență teritorială alternativă a executorului judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul sau terțul poprit.
Instanța observă că s-a solicitat prin cerere, în mod expres, de către creditor, executarea silită prin poprire, asupra conturilor bancare deschise la toate băncile de pe raza municipiului C., fiind sesizat un executor judecătoresc din circumscripția Curții de Apel C..
În consecință, în raport de art. 781 alineat 1 și 2 Cod procedură Civilă, instanța constată cererea de executare silită este de competența Biroul Executorilor Judecătorești S. – C. A. și S. – C. G. – S..
În ceea ce privește incidența, în cauză, a dispozițiilor art. XV din O.U.G. nr. 8/2014, instanța reține următoarele:
Norma menționată prevede că: „plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.”
Aplicarea ei se va verifica prin prisma concordanței sale cu Convenția Europene a Drepturilor Omului, dându-se eficiență principiului instituit prin art. 20 alineat 2 din Constituție.
Urmare a analizei de convenționalitate, instanța apreciază că prevederea cuprinsă în O.U.G. 8/2014 contravine dreptului fundamental la un proces echitabil consfințit prin art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și încalcă dreptul de proprietate garantat art.1 din Protocolul nr.1 la Convenție.
În ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în mod constant, că faza executării silite trebuie considerată ca făcând parte integrantă din noțiunea de „proces” în sensul art.6 din Convenție, întrucât dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți.
Curtea a reținut, de asemenea, că administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă se refuză sau se omite executarea unei hotărâri, ori se întârzie executarea sa, garanțiile art. 6 își pierd rațiunea.
În ceea ce privește protecția proprietății, garantată de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, instanța reține că, în speță, creditorul este beneficiarul unui „bun”, în accepțiunea Convenției, fiind titularul creanței rezultate din titlul executoriu, constând în sentința civilă nr.263/30.01.2014.
Urmează a se verifica dacă, există o ingerință în dreptul de proprietate al creditorului și, în caz afirmativ, justificarea și proporționalitatea sa.
P. neexecutarea obligației de plată a sumelor stabilite prin sentința civilă nr.263, de care beneficiază creditorul, are loc o ingerință în dreptul său de proprietate.
Condiția prevederii în lege a ingerinței este îndeplinită, aceasta rezultând din adoptarea O.U.G. 8/2014.
În ceea ce privește cerința proporționalității, instanța constată că, față de circumstanțele concrete ale speței, aceasta nu este respectată, nefiind menținut un just echilibru între interesul general al comunității și imperativul respectării dreptului creditorului asupra bunului său.
Astfel, instanța apreciază că, raportat la suma pe care creditorul o are de încasat în baza hotărârii definitive, și la perioada de 5 ani, stabilită prin O.U.G. 8/2014, pentru recuperarea ei efectivă, creditorul suportă o sarcină disproporționată, excesivă.
P. urmare, în considerarea argumentelor expuse, constatând că există neconcordanțe între O.U.G. 8/2014 și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța, în aplicarea principiului prevăzut de art. 20 alineat 2 din Constituție, va acorda prioritate Convenției.
În consecință, pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, DGRFP G.-AJFP C., a declarat apel.
Apelantul apreciază hotărârea supusă controlului judiciar ca fiind nelegală și netemeinică, invederând că – potrivit art.13 din HG nr.520/2013,AJFP C. este structură fără personalitate juridică proprie, fără patrimoniu, DGRFP G. dobândind prin lege calitatea de debitor în executarea silită în curs, împrejurare față de care competența de a efectua acte de executare silită aparține doar executorului judecătoresc din circumscripția Curții de Apel G..
Susține că executarea silită prin poprire este lovită de nulitate absolută deoarece este efectuată cu încălcarea dispozițiilor art.XV din OUG nr.8/2014, normă legală care urmărește un interes public și care suspendă de drept executarea. Cum restituirea taxei de poluare la care este obligat organul fiscal este supusă unui termen instituit prin lege, creanța nu este exigibilă, iar executarea silită este efectuată în contra dispozițiilor imperative ale legii.
Legal citat, intimatul nu au depus întâmpinare, nu a formulat cereri în apărare.
Examinând hotărârea supusă controlului judiciar, prin prisma criticilor formulate de apelant – cu luarea în considerarea a disp.art.477 c.pr.civ., Tribunalul constată fondat apelul dedus judecății.
Concluzia în acest sens este susținută prin următoarele considerente:
În temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă 263/30.01.2014 pronunțată de Tribunalul C. în ds._, împotriva debitoarei DRGFP - AJFP C. - la cererea creditorului P. B. prin procurist C. I., a fost pornită executarea silită în vederea realizării creanței în cuantum de 6471 lei - taxa de poluare și a dobânzii aferente.
Deschiderea dosarul de executare silită nr.370/2014 al B. S. C. A. și S. C. G. a fost dispusă prin încheierea din data de 2.09.2014, iar încuviințarea executării silite a fost dispusă de Judecătoria C. prin încheierea nr._/5.09.2015, pronunțată în dosarul nr._/212/2014.
P. încheierea emisă în ds.370/2014, s-a stabilit cuantumul dobânzii aferentă debitului în sumă de 6.471 lei, calculat pentru perioada 5.03._14, ca fiind de 7.030,74 lei, iar prin somația emisă la aceeași dată debitorul a fost încunoștințat despre obligația de a achita, în termen de 1 zi de la primire, debitul în valoare totală de 15.295,74 lei (6.471 lei-taxă poluare, 7030,74 lei- dobândă și 1.794 lei – cheltuieli de executare).
Dacă criticile de ordin procedural expuse de apelant prin prisma textelor de lege ce guvernează competența teritorială în procedura executării silite se constată a fi nefondate, Tribunalul apreciază că sunt pe deplin justificate criticile de nelegalitate invocate sub aspectul incidenței în cauză a OUG nr.8/2014.
Potrivit art. XV din OUG 8/2014:
(1)Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.
(2)Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuți la alin. (1) se soluționează, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administrația Fondului pentru Mediu.
(3)Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).
(4)În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
(5)Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de institutul Național de S..
(6)Procedura de efectuare a plății titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului și schimbărilor climatice și al ministrului finanțelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).
(7)Plățile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).
Astfel se poate observa că dispozițiile legale menționate stabilesc în sensul că procedura de restituire a acestor sume este reglementată de OG 92/2003, dar și faptul că în cursul termenului stabilit de art. XV al.1, orice procedură de executare este suspendată de drept.
Instanța de contencios constituțional a statuat în sensul concordanței dispozițiilor legale menționate cu legea fundamentală, respingând excepțiile de neconstituționalitate ( Decizia nr. 75/2014 publicată în M.Of.33/15.02.2015, Decizia nr.676/2014 publicată în M.Of.93/4.02.2015).
Curtea Constituțională a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispozițiile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 stabilind tranșele, reactualizează cu indicele prețului de consum executarea pe cinci ani, îndeplinind astfel cerințele stabilite în jurisprudența Curții Constituționale.
A statuat că astfel cum reiese din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2014, măsura contestată urmărește un scop legitim - menținerea echilibrului bugetar și respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecției mediului - și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Ca atare, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic. În cauză, măsura suspendării de drept a procedurilor de executare este una necesară pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eșalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătorești, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidența acesteia.
Fără a ignora principiul preeminenței dreptului comunitar și practica jurisprudențială a instanței de contencios european invocată de judecătorul fondului, Tribunalul reține că prin Hotărârea pronunțată în cauza D. D. D. și alții contra României, Curtea de la Strasbourg observa că reclamanții aveau drepturi ferme si intangibile în temeiul unor hotărâri judecătorești definitive și consideră ca plata eșalonată a sumelor datorate reclamanților nu poate fi considerata nerezonabilă, astfel ca cererea este în mod vădit nefondată și trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 lit. a) si art. 35 § 4 din Convenție.
În egală măsură, controlul judiciar relevă că nu poate fi vorba de o atingere adusă substanței dreptului protejat de art.6 din Convenție, sens în care sunt și considerentele deciziilor Curții Constituționale, sus menționate, prin care se reține că „pentru a evita devalorizarea sumelor ce fac obiectul titlurilor executorii, ordonanța de urgență criticată prevede că acestea se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S., ceea ce garantează o executare în totalitate a creanței. Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume”.
Dând eficiență considerentelor de fapt și de drept enunțate, în temeiul art. 480 al.2 c.pr.civ., Tribunalul va admite apelul dedus judecății, va schimba în tot hotărârea atacată, și – în temeiul art.711 c.pr.civ., va admite contestația la executare, dispunând anularea încheierii nr._/5.09.2014 pronunțată în ds._/212/2014, precum și a actelor execuționale emise de B. S. C. A. și S. C. G. în dosarul nr.370/2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta - contestatoare DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. cu sediul în C., ., nr.18, jud. C., în contradictoriu cu intimatul P. B. cu domiciliul procesual ales in Constanta, ., ., .
Schimbă sentința civilă nr 2025/25.02.2015 pronunțată de Judecătoria C., în sensul că:
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. cu sediul în C., ., nr.18, jud. C., în contradictoriu cu intimatul P. B. cu domiciliul procesual ales in Constanta, ., ., J. C..
Dispune anularea încheierii nr_/05.09.2014 pronunțată în dosarul civil nr._/212/2014, a încheierii din 24.10.2014 si a somației din 24.10.2014 emise de B. S. C. A. si S. C. G. –S. în dosarul de executare silita nr 370/2014.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.08.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,L. V. M. A. J. N.
GREFIER,
E. D. |
Jud.fond. L.I. P.
Tehnored.jud.decizie.A.J. N.
29.09.2015/4 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 724/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 03/2015.... → |
|---|
