Pretentii. Sentința nr. 689/2015. Tribunalul CONSTANŢA

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta prin av. S. M. Muhscină, în baza împuternicirii avocațiale depusă dosar, lipsă fiind pârâții.

Procedura de citare este legal îndeplinită în baza art. 155 NCPC.

În referatul cauzei se evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual. Totodată arată că a fost depusă documentația aferentă HCJ nr. 120/2008.

Instanța constată că prin întâmpinare s-a invocat inadmisibilitatea excepției de nelegalitate pe considerentul că este act normativ.

Apărătorul reclamantei formulează concluzii de admitere a excepției raportat la art. 4 al. 4 din Legea nr. 554/2004 și în subsidiar respingerea excepției ca nefondată.

Având în vedere că nu mai sunt alte probe de administrat, instanța unește excepția inadmisibilității invocării excepției de nelegalitate cu fondul și acordă cuvântul pe fond, pe excepția de nelegalitate și pe excepția de inadmisibilitate.

Reclamanta prin apărător solicită admiterea excepției inadmisibilității excepției de nelegalitate raportat la art. 4 al. 4 din Legea nr. 554/2004 iar, în subsidiar respingerea excepției de nelegalitate a HCJ nr. 120/2008, ca nefondată.

Cu privire la celelalte excepții invocate prin întâmpinare de către pârâți solicită respingerea ca nefondate a excepției lipsei calități procesual active a reclamantei, excepției lipsei calități procesual pasive a pârâților, totodată solicită respingerea excepție prescripției dreptului material la acțiune pentru pretenția aferentă anului 2010 în principal, în speță nu se aplică dispozițiile Decretului 167/1958 având în vedre că nu ne aflăm într-un litigiu de natură civilă și în subsidiar raportat la art. 16 având în vedre plata parțială efectuată de către pârâți.

Pe fondul cauzei formulează concluzii de admitere a acțiunii astfel cum a fost precizată.

Față de dispozițiile art. 394 NCPC, instanța închide dezbaterile asupra fondului cauzei și rămâne în pronunțare pe fond.

TRIBUNALUL

Asupra acțiunii în contencios administrativ de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._ reclamanta Direcția Generală de Asistentă Socială și Protecția Copilului C. în contradictoriu cu pârâtul C. L. S. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 130.867,40 lei, aferentă perioadei ianuarie 2010- decembrie 2013, reprezentând contribuția acesteia la finanțarea activității de protecție a copiilor aflați în sistem rezidențial, de asistentă maternală, persoanelor majore care beneficiază de protecție în temeiul prevederilor art. 51 din Legea nr. 272/2004, modificată prin Legea nr. 257/2013, precum și întreținerea persoanelor adulte protejate în centrele specializate aflate în subordinea reclamantei, pentru beneficiarii proveniți de pe raza unității administrativ teritoriale a Primăriei comunei S., cu obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere de 0,30 % pentru fiecare zi de întârziere, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu derularea procesului.

In motivarea cererii s-a arătat că reclamanta Direcția Generală de Asistentă Socială și Protecția Copilului C. este instituție publică de interes local cu rol de a asigura aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, a celor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie socială, astfel cum este prevăzut la art.1 al anexei nr. 1 din H.G. nr. 1434/2004.

S-a mai învederat faptul că în perioada ianuarie 2010- noiembrie 2013, reclamanta și-a îndeplinit obligațiile asumate prin internarea în centrele aflate în subordine pentru copii și adulți, beneficiari ai serviciilor de protecție și asistență socială, proveniți de pe raza administrativ teritorială aparținând pârâtului.

Mai precizează reclamanta faptul că prin hotărârea nr. 120 din 03.04.2008 a Consiliului Județean C. a fost stabilită în sarcina colectivităților locale obligația stabilirii prin hotărâre a contribuției anuale la finanțarea activității de protecție a categoriilor menționate la art.1, 2 si 3, precum și la întreținerea unei persoane adulte protejată într-o instituție aflată în subordinea D.G.A.S.P.C. C., iar pârâtul nu a adus la îndeplinire obligațiile stabilite în sarcina sa prin Hotărârea Consiliului Județean C. .

Reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C. mai precizează că deși a notificat pârâtul debitor pentru plata contribuției datorate, potrivit adreselor depuse la dosarul cauzei, aceasta a refuzat îndeplinirea obligațiilor stabilite prin lege ce îi incumbau.

In drept: s-au invocat prevederile art. 54 din Legea nr. 448/2006, art.33 din H.G. nr. 268/2007, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, art.5 alin.3, art.118 din Legea nr. 272/2004, Legea nr. 292/2011, Legea nr. 47/2006, O.G. 86/2004 și O.G. nr. 68/2003.

Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția necompetenței funcționale, lipsei calității procesuale active și pasive apreciind că, față de dispozițiile art. 33 din HG nr. 268/2007 și art. 6 din legea nr. 272/2004 nu are obligații privind plata sumelor care se cuvin persoanelor care beneficiază de protecție socială, prescripția dreptului la acțiune pentru perioada ianuarie – decembrie 2010, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

În probațiune a solicitat administrarea probeli cu înscrisuri.

În drept a invocat dispozițiile art. 205 NCPC.

Prin sentința civilă nr. 1033/28.03.2014, Tribunalul C. a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei C..

In considerent s-a reținut că instanța de contencios administrativ are o competență specială, derogatorie de la dreptul comun și care intervine doar în cazurile și condițiile expres prevăzute de legiuitor, iar în cauză acțiunea promovată nu se circumscrie obiectului special al Legii nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la 26.05.2014 sub nr._, instanță în fața căreia reclamanta și-a modificat acțiunea în sensul că a fost majorat cuantumul pretențiilor la suma de 135.259,88 lei introdus în cauză în calitate de pârât și ., s-a renunțat la capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,30 % pentru fiecare zi de întârziere din contribuția lunară; de asemenea, s-a îndreptat eroarea materială din cuprinsul acțiunii introductive în sensul că pârâtul inițial este C. L. al Comunei S., și nu C. L. al Primăriei S..

Totodată a arătat că înțelege să precizeze perioada pentru care a solicitat obligarea pârâtului la plata pretențiilor din cuprinsul cererii de chemare în judecată, ca fiind ianuarie 2010- septembrie 2013 și nu decembrie 2013, cum din eroare a fost redactat.

Prin sentința civilă nr._/27.10.2014 Judecătoria C. a admis excepția necompetenței materiale și a declina competența de soluționare în favoarea Tribunalului C. – Secția C. Administrativ și Fiscal și, constatând ivit conflict negativ de competenta, a trimis cauza Curții de Apel Constanta în vederea stabilirii competenței.

Prin sentința civilă nr. 62/11.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. s-a constatat că Tribunalul C. - Secția de C. Administrativ și Fiscal este competentă să soluționeze pricina.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției de C. Administrativ și Fiscal la data de 20.02.2015.

Pârâții au invocat excepția de nelegalitate a HCJ nr. 120/2008, excepție pentru soluționarea căreia a fost introdus în cauză emitentul actului, C. Județean C., și a fost administrată proba cu înscrisurile care au stat la baza emiterii hotărârii.

Reclamanta a invocat excepția inadmisibilității invocării excepției de nelegalitate, față de împrejurare4a că hotărârea contestată reprezintă un act normativ.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 17.10.2014, față de dispozițiile art. 248 NCPC și văzând că probatoriul a fost administrat, instanța a unit excepțiile cu fondul cauzei.

Față de dispozițiile art. 248 NCPC va soluționa cu precădere excepțiile lipsei calității procesuale active și pasive ș prescripției, prescripției dreptului la acțiune pentru perioada ianuarie decembrie 2010, inadmisibilității invocării excepției de nelegalitate și excepția de nelegalitate.

Pentru a reține calitatea procesuală activă a reclamantei, tribunalul are în vedere dispozițiile HG nr.1434/2004 privind atribuțiile și Regulamentul-cadru de organizare și funcționare ale Direcției generale de asistentă socială si protecția copilului, care prevede la art. 2 „http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp197744/_.HTM - #Direcția generală este instituția publică cu personalitate juridică, înființată în subordinea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București, prin comasarea serviciului public de asistență socială și a serviciului public specializat pentru protecția copilului de la nivelul județului, respectiv al sectorului municipiului București, prin preluarea, în mod corespunzător, a atribuțiilor și funcțiilor acestora”, iar la art. 3 „http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp197744/_.HTM - #Direcția generală realizează la nivel județean, respectiv la nivelul local al sectoarelor municipiului București, măsurile de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie”.

Se rețin și dispozițiile art. 1 și 2 din Regulamentul-cadru din 2 septembrie 2004 de organizare și funcționare a Direcției generale de asistență socială și protecția copilului, potrivit cu care: „Art. 1http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #(1)Direcția generală de asistență socială și protecția copilului, denumită în continuare Direcția generală, are rolul de a asigura la nivel județean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului București, aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie.

(2)În vederea realizării atribuțiilor prevăzute de lege Direcția generală îndeplinește, în principal, următoarele funcții:

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #c)de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziție;

f)de reprezentare a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București, pe plan intern și extern, în domeniul asistenței sociale și protecției copilului.

Art. 2

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #Direcția generală îndeplinește următoarele atribuții principale:

a)în domeniul protecției persoanei adulte:

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #1.completează evaluarea situației socioeconomice a persoanei adulte aflate în nevoie, a nevoilor și resurselor acesteia. Asigură furnizarea de informații și servicii adecvate în vederea refacerii și dezvoltării capacităților individuale și ale celor familiale necesare pentru a depăși cu forțe proprii situațiile de dificultate, după epuizarea măsurilor prevăzute în planul individualizat privind măsurile de asistență socială;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #2.acordă persoanei adulte asistență și sprijin pentru exercitarea dreptului său la exprimarea liberă a opiniei;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #3.depune diligente pentru clarificarea situației juridice a persoanei adulte aflate în nevoie, inclusiv pentru înregistrarea tardivă a nașterii acesteia;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #4.verifica și reevaluează trimestrial și ori de câte ori este cazul modul de îngrijire a persoanei adulte în nevoie pentru care s-a instituit o măsură de asistență socială într-o instituție, în vederea menținerii, modificării sau revocării măsurii stabilite;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #5.asigură măsurile necesare pentru protecția în regim de urgență a persoanei adulte aflate în nevoie, inclusiv prin organizarea și asigurarea funcționării în structura proprie a unor centre specializate;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #6.depune diligentele necesare pentru reabilitarea persoanei adulte conform planului individualizat privind măsurile de asistență socială;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #7.îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege;

b)în domeniul protecției drepturilor copilului:

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #1.întocmește raportul de evaluare inițială a copilului și familiei acestuia și propune stabilirea unei măsuri de protecție specială;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #2.monitorizează trimestrial activitățile de aplicare a hotărârilor de instituire a măsurilor de protecție specială a copilului;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #3.identifică și evaluează familiile sau persoanele care pot lua în plasament copilul;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #4.monitorizează familiile și persoanele care au primit în plasament copii, pe toată durata acestei măsuri;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #5.identifică, evaluează și pregătește persoane care pot deveni asistenți maternali profesioniști, în condițiile legii; încheie contracte individuale de muncă și asigură formarea continuă de asistenți maternali profesioniști atestați; evaluează și monitorizează activitatea acestora;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #6.acordă asistență și sprijin părinților copilului separat de familie, în vederea reintegrării în mediul său familial;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #7.reevaluează, cel puțin o dată la 3 luni și ori de câte ori este cazul, împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecție specială și propune, după caz, menținerea, modificarea sau încetarea acestora;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #8.îndeplinește demersurile vizând deschiderea procedurii adopției interne pentru copiii aflați în evidența sa;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #9.identifică familiile sau persoanele cu domiciliul în România care doresc să adopte copii; evaluează condițiile materiale și garanțiile morale pe care acestea le prezintă și eliberează atestatul de familie sau de persoană aptă să adopte copii;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #10.monitorizează evoluția copiilor adoptați, precum și a relațiilor dintre aceștia și părinții lor adoptivi; sprijină părinții adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligației de a-l informa pe acesta că este adoptat, de îndată ce vârsta și gradul de maturitate ale copilului o permit;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #11.îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege;

c)alte atribuții:

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #9.propune consiliului județean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului București, înființarea, finanțarea, respectiv cofinanțarea instituțiilor publice de asistență socială, precum și a serviciilor pentru protecția copilului;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp132836/_.HTM - #11.asigură acordarea și plata drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor cu handicap”.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, pentru perioada_11 era în vigoare Legea nr. 47/2006 care prevedea:

Art. 31

(2)Autoritățile administrației publice locale răspund de înființarea, organizarea și furnizarea serviciilor sociale.

Art. 33

(2)Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la același alineat, consiliile locale și primăriile de la nivelul comunelor, care nu dispun de capacitatea și resursele necesare înființării unui serviciu public de asistență socială, angajează personal cu competențe în domeniul asistenței sociale, cu contract individual de muncă.

Art. 37

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp983568/_.HTML - #(1)Asistența socială se finanțează, în principal, din fonduri alocate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp983568/_.HTML - #(2)Modul de finanțare a asistenței sociale se stabilește prin legile speciale care reglementează acordarea de prestații sociale și furnizarea serviciilor sociale.

Art. 40

(3)De la bugetele locale ale municipiilor, orașelor și comunelor se asigură finanțarea:

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp983568/_.HTML - #a)serviciilor sociale realizate de consiliile locale, singure sau în parteneriat cu formele de asociere ale societății civile;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp983568/_.HTML - #(4)Consiliile locale de la toate nivelurile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetele proprii, distinct, fondurile necesare pentru servicii sociale și prestații sociale, stabilite prin legi speciale și hotărâri ale consiliilor locale.

La data de 23.12.2011 a intrat în vigoare Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, care prevede:

Art. 132

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp393800/_.HTML - #Serviciile sociale se finanțează din următoarele surse:

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp393800/_.HTML - #http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp393800/_.HTML - #c)bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului București;

Art. 136

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp393800/_.HTML - #(2)Autoritățile administrației publice locale au obligația să asigure sumele din bugetele proprii și alte venituri extrabugetare, în completarea celor alocate din bugetul de stat.

Față de aceste aspect va respinge excepțiile lipsei calității procesuale active și pasive.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune reține că termenul de prescripție este de 3 ani conform DL 167/1958 pentru următoarele aspecte:

Se reține că în cauză pârâții au efectuat o . plăți către reclamantă, astfel, prin plățile efectuate a fost recunoscută obligația acestora de a suporta o parte din cheltuielile efectuate de reclamantă, aspect care a întrerupt cursul prescripției, astfel, față de dispozițiile art. 16 din decretul 167/1958 termenul de 3 ani pentru intervenirea prescripției nu a fost îndeplinit.

Cu privire la excepția de nelegalitate av art. 5 și 6 din HCJ nr. 120/2008, reține următoarele:

Potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004 „(1)Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.

(2)Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul”.

Excepția de nelegalitate este una din formele de exercitare a controlului judecătoresc al actelor administrative și tinde la înlăturarea unui act administrativ nelegal ce are incidența într-o cauză aflată pe rolul instanței judecătorești.

Ea constituie o apărare ce poate fi invocată oricând de oricare dintre părțile litigante, precum și de instanță din oficiu, iar prin înlăturarea sa nu se tinde la anularea actului administrativ nelegal ci tinde numai la înlăturarea lui din soluționarea litigiului.

În motivarea excepției de nelegalitate pârâta a arătat că hotărârea nu le-a fost comunicată niciodată iar reclamanta nu a invocat această hotărâre prin adresele prin care solicita achitarea debitului.

Arată că este nelegală impunerea în sarcina autorităților locale a altor impozite și taxe în afara celor prevăzute de lege, aspect ce rezultă din cuprinsul legii nr. 273/2006, însă contrar acestor dispoziții legale pârâtul C. Județean C. a impus plata unor sume neprevăzute în buget.

Se reține că este admisibilă excepția de nelegalitate față de împrejurarea că HCJ 120/2008 este act administrativ individual și nu normativ.

O astfel de calificare are la bază definirea actelor normative ca fiind acea categorie de acte juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept nedeterminați și a actelor individuale ca fiind acea categorie de acte care urmărește stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept în speță Direcția Generală de Asistentă Socială și Protecția Copilului.

Prin Hotărârea nr. 120/2008 a Consiliului Județean C. a fost aprobat costul anual pentru întreținerea unui copil protejat și aflat în sistem rezidențial, a copiilor protejați în sistemul de asistență maternală, precum și a costului anual pentru persoanele majore, care beneficiază de protecție în temeiul prevederilor Legii nr. 272/2004, potrivit anexei ce a făcut parte integrantă din respectiva hotărâre.

Potrivit art. 5 din hotărâre „ Consiliile locale vor stabili prin hotărâre contribuția anuală a colectivității locale la finanțarea activității de protecție a categoriilor menționate la art. 1, 2 și 3, raportată la numărul beneficiarilor de protecție ce provin din raza unității administrativ teritoriale. Contribuția nu poate fi mai mică de 25% din costul anual pentru fiecare copil protejat”, iar potrivit art. 6 „neplata contribuției lunare în termenul stabilit atrage plata de penalități de întârziere în cuantum de 0,30% pentru fiecare zi de întârziere din contribuția lunară”.

Față de precizările reclamantei, în sensul renunțării la cererea privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,30% pe zi, prevăzute de art. 6 din HCJ nr. 120/2008, tribunalul apreciază că acest articol nu este aplicabil în cauză, motiv pentru care excepția de nelegalitate a acestuia nu are legătură cu pretențiile ce se judecă, excepția fiind nefondată.

În ceea ce privește art. 5 din HCJ nr. 120/2008, tribunalul reține următoarele:

Hotărârea a fost adoptată în conformitate cu art. 3 din HG nr. 457/2000, Legii nr. 272/2004 și Legii nr. 448/2006.

La data adoptării hotărârii niciunul din aceste acte normative nu era abrogat, susținerea pârâtei, în sensul că HG nr. 457/2000 era abrogată implicit nu este întemeiată.

Art. 3 și 4 din Normele Metodologice prevăzute de HG nr. 457/2000 stabileau în sarcina autorităților județene și locale cuantumul sumelor ce urmau să fie suportate din bugetele proprii pentru fiecare persoană protejată.

În speță se reține că pretențiile reclamantei vizează perioada 2010-septembrie 2013, iar HCJ nr. 120/2008 urma să fie aplicată numai pentru anul 2008, potrivit HG nr. 457/2000, astfel, se constată că această hotărâre nu are legătură cu fondul cauzei, excepția de nelegalitate invocată de pârâtă urmând să fie respinsă ca nefondată.

Astfel, va respinge excepția inadmisibilității invocării excepției de nelegalitate și va respinge excepția de nelegalitate.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

In conformitate cu dispozițiile art. 23 din Legea nr. 215/2001, privind administrația publică locală, ahttp://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp1639274/_.HTM - #utoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp1639274/_.HTM - #Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.

La data de 3 aprilie 2008, a fost emisă Hotărârea nr. 120 de către C. Județean C. a fost aprobat costul anual pentru întreținerea unui copil protejat și aflat în sistem rezidențial, a copiilor protejați în sistemul de asistență maternală, precum și a costului anual pentru persoanele majore, care beneficiază de protecție în temeiul prevederilor Legii nr. 272/2004, potrivit anexei ce a făcut parte integrantă din respectiva hotărâre.

Potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C., ca și instituție publică de interes local, și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege privind realizarea serviciilor de protecție și asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, a celor cu handicap, precum și a celorlalte persoane aflate în nevoie socială.

Prin adresa nr. D 9960/12.02.2013, emisă de Direcția Generală de Asistenta Socială și Protecția Copilului, comunicată Primăriei comunei S. s-a arătat că figurează în evidentele reclamantei, copii lipsiți de ocrotire părintească, precum și persoane cu handicap aflate în sistemul de protecție prevăzut de dispozițiile Legii nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului si ale Legii nr. 448/2006, privind protecția persoanelor cu handicap, ce își au domiciliul în raza administrativă a localității S., județul C. și căreia îi revine obligația de a asigura finanțarea acestor costuri potrivit acestor acte normative.

In același sens au fost emise către aceeași autoritate locală administrativă și adresele nr. D_/24.04.2013, precum și nr. D_/02.08.2012.

Reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 308.992,84 lei, aferentă perioadei ianuarie 2010- decembrie 2013, reprezentând contribuția acesteia la finanțarea activității de protecție a copiilor aflați în sistem rezidențial, de asistentă maternală, persoanelor majore care beneficiază de protecție în temeiul prevederilor art. 51 din Legea nr. 272/2004, modificată prin Legea nr. 257/2013, precum și întreținerea persoanelor adulte protejate în centrele specializate aflate în subordinea reclamantei, pentru beneficiarii proveniți de pe raza unității administrativ teritoriale a Primăriei comunei S..

Având în vedere mobilitatea dispozițiilor legale privind asistența socială urmează ca cererea reclamantei să fie analizată în funcție de legislația în vigoare pentru fiecare perioadă în parte.

Astfel se reține, în ceea ce privește protecția minorilor, incidența dispozițiilor art. 127 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, potrivit cu care „(1)Prevenirea separării copilului de familia sa, precum și protecția specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi se finanțează din următoarele surse:

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp264872/_.HTML - #c)bugetul local al comunelor, orașelor și municipiilor”.

În ceea ce privește protecția persoanelor cu handicap se rețin dispozițiile art. 33 din legea nr. 448/2006, potrivit cu care „http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp1180484/_.HTML - #(1)Autoritățile administrației publice locale au obligația de a organiza, administra și finanța servicii sociale destinate persoanelor cu handicap, în condițiile legii” și ale art. 54 alin. 4 și 5 care prevedea că „(4)Decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată.

prevederi din Actul (Ordinul 468/2009) la data 20-oct-2009 pentru Art. 54, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 4

Art. 1

Se aprobă Instrucțiunile pentru aplicarea art. 54 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 2

(1) În situația în care unei persoane cu handicap nu i se pot asigura protecția și îngrijirea la domiciliu sau în cadrul altor servicii din raza de domiciliu, aceasta poate fi admisă într-un centru rezidențial public din alt județ/sector al municipiului București decât cel de domiciliu.

(2) Solicitarea conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului din unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap își are domiciliul, privind admiterea acesteia într-un centru rezidențial public din alt județ decât cel de domiciliu, reprezintă actul administrativ în baza căruia se realizează decontarea cheltuielilor.

(3) În situația expirării valabilității actului de identitate al persoanei asistate, sunt aplicabile dispozițiile legislației în vigoare privitoare la evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

prevederi din Art. 33 din capitolul III, sectiunea 3 (Norme Metodologice din 2007) la data 15-feb-2010 pentru Art. 54, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 4

Art. 33

(1) În sensul prevederilor art. 54 alin. (4) din lege, decontarea cheltuielilor se face în baza unui cost mediu lunar al cheltuielilor stabilit de consiliile judetene, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. La stabilirea costului mediu lunar al cheltuielilor se iau în calcul cheltuielile de personal si cheltuielile cu bunuri si servicii.

(2) Obligatia de decontare a cheltuielilor prevazute la alin. (1) revine consiliului judetean sau consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti în a carui/caror raza teritoriala îsi are domiciliul persoana cu handicap, prin directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului.

(3) Decontarea cheltuielilor se face lunar pentru luna anterioara. Se deconteaza costul mediu lunar al cheltuielilor, din care se scade contributia lunara de întretinere datorata de persoana cu handicap.

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp1180484/_.HTML - #(5)Modalitatea de decontare va fi stabilită prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi”.

Potrivit art. 33 din normele metodologice din 14 martie 2007 de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap aprobate prin HG nr. 258/2007 „http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp67790/_.HTML - #http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp67790/_.HTML - #(2)Obligatia de decontare a cheltuielilor prevazute la alin. (1) revine consiliului judetean sau consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti în a carui/caror raza teritoriala îsi are domiciliul persoana cu handicap, prin directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului.

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp67790/_.HTML - #(3)Decontarea cheltuielilor se face lunar pentru luna anterioara. Se deconteaza costul mediu lunar al cheltuielilor, din care se scade contributia lunara de întretinere datorata de persoana cu handicap”.

În perioada 2010 – 22.12.2011 asistența socială a fost reglementată de Legea nr. 47/2006 care prevedea la art. 40 că autoritățile locale au obligația finanțării serviciilor sociale, „(3)De la bugetele locale ale municipiilor, orașelor și comunelor se asigură finanțarea:

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp983568/_.HTML - #a)serviciilor sociale realizate de consiliile locale, singure sau în parteneriat cu formele de asociere ale societății civile;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp983568/_.HTML - #(4)Consiliile locale de la toate nivelurile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetele proprii, distinct, fondurile necesare pentru servicii sociale și prestații sociale, stabilite prin legi speciale și hotărâri ale consiliilor locale”.

La data de 23.12.2011 a intrat în vigoare legea nr. 29/2011 privind asistența socială, lege care prevede la art. 39 că „http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp1508318/_.HTML - #Responsabilitatea dezvoltării, administrării și acordării serviciilor sociale este partajată astfel:

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp1508318/_.HTML - #a)elaborarea politicilor publice, programelor și strategiilor naționale în domeniu, reglementarea, coordonarea și controlul aplicării lor, precum și evaluarea și monitorizarea calității serviciilor sociale - în responsabilitatea autorităților administrației publice centrale;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp1508318/_.HTML - #b)organizarea, administrarea și acordarea serviciilor sociale - în responsabilitatea autorităților administrației publice locale, atribuții ce pot fi externalizate către sectorul neguvernamental, instituțiile de cult, alte persoane fizice și juridice de drept public sau privat, în condițiile legii;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp1508318/_.HTML - #c)finanțarea serviciilor sociale, în condițiile legii - din bugetul local, din contribuția beneficiarului și/sau, după caz, a familiei acestuia, bugetul de stat, precum și din alte surse”.

Potrivit art. 136 din Legea nr. 292/2011 „(1)Din bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, respectiv din bugetele locale ale sectoarelor municipiului București se alocă fonduri pentru:

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp393800/_.HTML - #a)finanțarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenționate în condițiile legii, ori co-finanțate în baza contractelor de parteneriat;

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp393800/_.HTML - #f)alte finanțări sau cofinanțări prevăzute de lege.

http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp393800/_.HTML - #(2)Autoritățile administrației publice locale au obligația să asigure sumele din bugetele proprii și alte venituri extrabugetare, în completarea celor alocate din bugetul de stat”.

Referitor la cuantumul cheltuielilor solicitate se reține incidența HG nr. 23/2010 care prevede la art. 6 că „2)Finanțarea serviciilor sociale conform standardelor de cost prevăzute în anexele nr. 1 și 2 se asigură de la bugetul de stat în limita bugetelor aprobate anual cu această destinație în legea bugetului de stat și din bugetele proprii ale autorităților administrației publice locale”, iar potrivit art. 7 „http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp2622040/_.HTML - #Consiliile județene, respectiv consiliile locale răspund de repartizarea sumelor și de aprobarea bugetelor pentru serviciile sociale cu sau fără personalitate juridică, aflate în administrare”.

Potrivit art. 4 alin. 2 din normele metodologice de stabilire a nivelului contribuțiilor comunităților locale la finanțarea activității de protecție a copilului aflat în dificultate, a celui cu handicap, precum și a persoanei majore care beneficiază de protecție în condițiile art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997, republicată, aprobate prin HG nr. 457/2000 (în vigoare și în prezent) „http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp1246870/_.HTML - #(2)Contribuția anuală a comunităților locale pentru fiecare copil protejat sau persoană majoră, care beneficiază de protecție în condițiile art. 19 din ordonanță, nu poate fi mai mică de 25% din costul anual pentru fiecare copil protejat sau persoană majoră, stabilit în conformitate cu prevederile art. 3”.

Reclamanta Direcția Generală de Asistentă Socială si Protecția Copilului C., a făcut dovada raporturilor obligaționale reglementate în mod expres de lege, a depus la dosarul cauzei modul de calcul al sumelor pretinse necontestate de către pârât, a dovedit refuzul nejustificat al pârâților de a contribui la cheltuielile serviciilor sociale, situație în care, urmează a fi admisă cererea de chemare în judecată așa cum a fost precizată, cu obligarea pârâților la plata sumei de 135.259,88 lei, aferentă perioadei: ianuarie 2010 – septembrie 2013, reprezentând contribuția pârâților la finanțarea activității de protecție a copiilor protejați în sistem rezidențial, a copiilor protejați in sistemul de asistentă maternală, a persoanelor majore care beneficiază de măsuri de protecție în temeiul prevederilor Legii nr. 272/2004.

In temeiul dispozițiilor art. 406 alin.1 Cod proc.civ. urmează a se lua act de renunțarea reclamantei Direcția Generală de Asistentă Socială și Protecția Copilului C. la judecata capătului de cerere privind obligarea pârâților la plata penalităților de întârziere aferente debitului solicitat prin cererea de chemare în judecată.

Față de disp. art. 453 NCPC va obliga pârâții către reclamantă la plata sumei de 25 lei reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale active.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. S..

Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada ianuarie – decembrie.

Respinge excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a HCJ nr. 120/2008.

Respinge excepția de nelegalitate a HCJ C. nr. 120/2008, invocată de reclamantă în contradictoriu cu C. JUDEȚEAN C., cu sediul în C., județul C..

Admite acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ, SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI C., cu sediul în C., ., județul C., în contradictoriu cu pârâții C. L. AL PRIMĂRIEI S., . cu sediul în Com. S., ., județul C..