Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 411/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 411/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 2131/198/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 411
Ședința publică din 07.05.2014
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE – M. D.
JUDECĂTORI – N. E.
- G. C.
GREFIER R. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – C., cu sediul în București, .. 401 A, împotriva sentinței civile nr. 1/06.01.2014, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent V. N., domiciliat în Râmnicu V., .. 3, ..B, ..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, faptul că cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001, art. 15 (1) lit. i din Legea nr. 147/1997 și art. 1 (2) din OG nr. 32/1995.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere că s-a solicitat soluționarea cauzei conform art. 242 cod. pr. civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.5025/ 30 octombrie 2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria B. a admis excepția privind necompetența teritorială a instanței și a declinat spre competentă soluționare cauza privind pe petentul V. N., în contradictoriu cu intimata C. SA C., în favoarea Judecătoriei Găești, județul Dâmbovița.
Prin sentința civilă nr. 1/06.01.2014, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, instanța de fond a admis plângerea formulată de petentul V. N., în contradictoriu cu intimata C. SA - C., dispunând anularea procesului verbal de contravenție . nr._/24.10.2011.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
La data de 06.05.2011, ora 16:21, autovehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare_ a circulat pe autostrada A1, km 70+460m, pe raza localității P., județul Dâmbovița, iar în urma verificărilor în baza de date a intimatei, nu a fost identificată rovinietă valabilă pentru categoria respectivă de vehicul și numărul de înmatriculare menționat, fapt pentru care a fost întocmit procesul verbal de contravenție . nr._/24.10.2011, prin care a fost constatată săvârșirea contravenției prev.de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, petentul fiind sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei.
De asemenea, în temeiul art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, petentul a fost obligat la plata sumei de 28 euro, în echivalent lei, reprezentând tariful de despăgubire.
Situația de fapt reținută a rezultat din coroborarea procesului verbal contestat cu planșele foto depuse la dosarul cauzei.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța a reținut că procesul verbal a fost comunicat petentului pe hârtie, nesemnat ; acesta purtând mențiunea că a fost generat și semnat electronic, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a HG nr. 1259/2001.
Instanța a reținut că procesul verbal a fost comunicat contravenientului în copie, potrivit art.25 alin. 1 din OG nr.2/2001, varianta tipărită pe hârtie a acestora, echivalând cu o copie a procesului verbal. Chiar dacă o astfel de comunicare, în copie, răspunde exigenței legale privind comunicarea procesului verbal, instanța nu se raportează la această copie pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de legalitate de către procesul verbal.
Potrivit art.17 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța a verificat existența semnăturii agentului constatator.
Având în vedere că procesul verbal poartă mențiunea că au fost semnate electronic, instanța a reținut că acesta putea fi întocmit exclusiv în formă electronică, potrivit Legii nr. 455/2001. Potrivit art. 4 pct. 3 din Legea 455/2001, semnătura electronică reprezintă date în formă electronică care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de autentificare. Potrivit art. 4 pct. 3 coroborat cu art. 5 din Legea 455/2001, instanța reține că în cauză este vorba de o semnătură electronică extinsă.
Cu privire la certificatul digital depus de intimată, instanța a reținut că acesta nu face dovada semnării electronice a procesului verbal. Certificatul digital reprezintă un document electronic emis anterior întocmirii procesului verbal, conținând cheia publică necesară verificării semnăturii electronice, potrivit art. 2 alin. 1 lit. d din Normele tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aprobate prin HG nr. 1259/2001.
Instanța reține că semnătura electronică extinsă este codul generat pe baza cheii private, deținută și controlată exclusiv de către semnatar, cod care poate fi verificat cu ajutorul cheii publice, conform informațiilor conținute în certificatul digital.
În aceste condiții, s-a reținut că certificatul digital nu face dovada semnării electronice, atât pentru motivele tehnice enunțate anterior, cât și pentru considerentul că un înscris, chiar electronic, emis anterior, nu poate face vreo dovadă cu privire la un fapt juridic ulterior, în speță semnarea efectivă a procesului verbal. Singura concluzie pe care o poate trage instanța din existența certificatului digital este că agentul constatator ar fi putut semna înscrisuri electronice, deținând instrumentele necesare cerute de lege. Împrejurarea că agentul constatator ar fi putut semna înscrisuri electronice nu reprezintă nici măcar un început de dovadă cu privire la faptul că a semnat în mod efectiv procesul verbal.
Instanța a mai reținut că nu s-a făcut dovada că înscrisul electronic conținând procesul verbal a fost generat de către agentul constatator, și nici dovada că acest înscris a fost semnat electronic de către agentul constatator: Întrucât instanța este ținută să constate adevărul juridic, așa cum rezultă din probele depuse la dosarul cauzei, reține că procesul verbal nu a fost semnat de agentul constatator menționat în cuprinsul acestuia.
În temeiul art. 17 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul verbal fiind nul absolut, în lipsa semnăturii agentului constatator, iar pe cale de consecință, instanța l-a anulat și a exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale stabilită.
Cu privire la tariful de despăgubire, instanța a reținut că acesta poate fi imputat contravenientului numai odată cu constatarea și sancționarea legală a unei contravenții și întrucât a anulat procesul verbal de contravenție, instanța a dispus exonerarea petentului de la plata tarifului de despăgubire.
La data de 02 aprilie 2014, în termen legal, intimata C. SA - C. a declarat recurs împotriva sentinței instanței de fond, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs, depuse în scris la dosarul cauzei, recurenta intimată apreciază că instanța de fond, în mod eronat a reținut că procesul verbal contestat nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de OG nr. 2/2001, reținând că lipsește semnătura agentului constatator.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau a altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată. Semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere.
Nicio o dispoziție nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice.
De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din OG nr. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.
În plus, OG nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de constatare a contravenției, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a MAI – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și C. SA.
Recurenta mai susține faptul că, autovehiculul petentei fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu roviniete valabile și s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acesteia nu exista înregistrată rovinietă.
Pentru considerentele expuse, se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul menținerii procesului verbal .
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, OG nr. 15/2002, OG nr. 2/2001; solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
Tribunalul, analizând recursul în baza motivelor invocate, a probelor administrate, a considerentelor reținute de instanța de fond și în baza dispozițiilor legale incidente, apreciază că acesta este nefondat, după cum urmează :
Din considerentele sentinței recurate, rezultă că în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța de fond a verificat legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, realizând o aplicare corectă a dispozițiilor art. 17 din actul normativ menționat, prin sancționarea cu nulitatea absolută a procesului verbal contestat, pentru lipsa unor elemente esențiale ale acestuia, cu referire la lipsa semnăturii agentului constatator.
Contrar susținerilor recurentei expuse în dezvoltarea motivelor din cererea de recurs, tribunalul reține că procesului verbal de contravenție contestat, nu îi sunt aplicabile dispozițiile speciale din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică întrucât, procesul-verbal de contravenție constituie o specie a actului administrativ, fiind astfel un act de drept public cu o evidentă natură de act autentic, acesta neputând fi încheiat decât în condițiile și doar de persoanele strict abilitate de lege.
Dispozițiile art. 1171 si art. 1173 din vechiul cod civil (dispoziții aflate în vigoare până la data de 15.02.2013 potrivit art. 230, lit. a din Legea nr. 71/2011, aplicabile în cauză) diferențiau actul sub semnatură privată de actul autentic, acesta din urmă fiind acel act care s-a făcut cu solemnitățile prevăzute de lege de către un funcționar public abilitat în acest sens (în prezent înscrisul autentic fiind reglementat de disp. art. 269 din N.c.pr.civ.).
Procesul verbal de contravenție are un astfel de caracter de act autentic câtă vreme acesta nu poate fi încheiat decât de către o persoană, agent constatator, care să fie abilitat prin lege și învestit să exercite o astfel de activitate ce implică autoritatea publică a statului, situație ce rezultă din dispozițiile art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cu care „contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod genericagenți constatatori”.
Pe de altă parte, potrivit art. 9 alin. 1 lit. a și art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 (actul normativ care prevede și sancționează contravenția reținută în procesul verbal contestat) „(1)Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 8 se fac de catre: a) personalul imputernicit din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - S.A.; (2) Începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției”.
Aceste prevederi speciale ale O.G. nr. 15/2002 în raport cu reglementarea de drept comun dată de O.G. nr. 2/2001 în materie de contravenții, permit, prin excepție, ca doar constatareacontravențiilor prevăzute și sancționate de O.G. nr. 15/2002 să poată fi realizată și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, situație ce trebuie obligatoriu consemnată în procesul-verbal de constatare a contravenției, nu și întocmirea procesului verbal de contravenție sub forma unui înscris în format electronic ori semnarea electronică a unui astfel de act.
Astfel, prin Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică invocată de către recurentă, respectiv prin prevederile art. 1 din acest act normativ, legiuitorul a stabilit fără echivoc domeniul său de aplicare, statuând că „prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”.
Din interpretarea acestui text rezultă în mod evident faptul că prevederile acestei legi se aplică doar înscrisurilor în formă electronică cărora le poate fi atașată sau logic asociată o semnătură electronică.
Prin disp. art. 4 din același act normativ, sunt definite o . concepte, tocmai pentru a conferi actului legii un grad cât mai ridicat de claritate și predictibilitate, avându-se în vedere nivelul tehnic relativ ridicat al acesteia.
Ori procesul-verbal de contravenție contestat, astfel cum a fost comunicat intimatei-petente, nu reprezintă un înscris în format electronic în sensul disp. art. 4, pct. 2 din Legea nr. 455/2001, astfel încât acestuia să-i poată fi atașată sau logic asociată o semnătură electronică.
Nicio dispozitie a Legii nr. 455/2001, a actului sancționator avut în vedere la întocmirea procesului verbal contestat, respectiv O.G. nr. 15/2002, ori a reglementării de drept comun în materie de contravenții, respectiv O.G. nr. 2/2001, nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții și nici posibilitatea întocmirii acestui act sub forma unui înscris în formă electronică.
Prin urmare procesului verbal de contravenție nu îi pot fi aplicabile nici dispozițiile art. 6 și 7 din Legea nr. 455/2001 invocate de recurentă, relative la efectul similar unui act autentic, efect recunoscut doar înscrisului în formă electronică cãruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, semnătură care să fie recunoscută de cãtre cel cãruia i se opune.
Așadar, în mod legal instanța de fond, pentru lipsa olografă a semnăturii agentului constatator, a dispus anularea procesului verbal contestat, consecința fiind aceea a exonerării petentei de plata amenzii contravenționale aplicate și de la obligația de plată a tarifului de despagubire.
Față de cele ce preced, se concluzionează că soluția instanței de fond este legală și temeinică, astfel încât, în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul și se va menține sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – C., cu sediul în București, .. 401 A, împotriva sentinței civile nr. 1/06.01.2014, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent V. N., domiciliat în Râmnicu V., .. 3, ..B, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 07 mai 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. D. N. E. C. G.
GREFIER,
MOCANESCU R.
Judecător fond P. M.
Judecătoria Găești
Dosar nr._
Red. C.G./ SEM
2 ex./06.06.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 612/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 26/2014.... → |
|---|
