Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 507/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 507/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 15-10-2014 în dosarul nr. 1790/284/2013
Dosar nr._ apel – pl. contraventionala
R O MA N I A
TRIBUNALULDAMBOVITA
SECTIA A II-A CIVILA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 507
Ședința publică din data de 15 octombrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte – I. E.
Judecător – E. F.
Grefier – B. E.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta – petentă . International SRL, cu sediul în București, ., . și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, ., ., împotriva sentinței nr. 50/21.01.2014 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I., cu sediul în București, .. 38, sector 1, având ca obiect „plângere contravențională”.
Cererea de apel a fost timbrată cu 20 lei, taxă judiciară de timbru achitată conform chitanței nr. ACC_/02.09.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că intimatul nu a depus la dosar relațiile solicitate de instanță la termenul anterior; după care,
Tribunalul, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat și văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, potrivit disp. art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față:
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Răcari sub nr._ la data de 10.09.2013, petenta . INTERNAȚIONAL SRL a contestat procesul verbal de contravenție . nr._/21.08.2013, în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I., solicitând anularea acestui proces verbal de contravenție și exonerarea sa de plata amenzii contravenționale.
Motivează petenta că a fost sancționată cu amendă contravențională de 14.000 lei pentru că la data de 21.08.2013 autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ care efectua transport public de persoane pe traseul București – Brezoaia fiind oprit în trafic pe raza localității Brezoaia, s-a constatat că nu deține licență de traseu pentru acea cursă. Se mai arată că inspectorul de trafic i-a suspendat petentei dreptul de utilizare și certificatul de înmatriculare conform art. 17 alin. 1 din HG 69/2012.
Susține petenta că fapta contravențională nu există și că deține documente valabile, anume licența de transport.
Se cere constatarea nulității procesului verbal de contravenție fiind încălcate dispozițiile art. 19 alineatul 1 din OG nr.2/2001, iar pe fondul cauzei să se constate că societatea deține licența de transport.
În cazul în care totuși se apreciază că societatea petentă este vinovată se solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
S-au atașat următoarele înscrisuri: proces verbal de contravenție . nr._/21.08.2013 și dovada comunicării; licența de transport a firmei . nr._, copia conformă a autovehiculului_, licența de traseu . nr._ și graficul de circulație aferent licitației traseu, licența de traseu . nr._ și graficul de circulație aferent licenței de traseu, licența de traseu . nr._ și graficul de circulație aferent licenței de traseu, contract de leasing, proces verbal . nr._/26.06.2013, împuternicire avocațională.
În drept prevederile art.5 alin.2, art. 13 alin.2 și art. 31 din OG nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, HG 69/2012 și ale Codului de proc. civ.
Prin sentința civilă nr. 50/21 ianuarie 2014, instanța de fond a respins plângerea formulată de petenta S.C. C&I G. INTERNATIONAL S.R.L., împotriva procesului verbal de contravenție . numărul_/21.08.2013, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORT RUTIER – I..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, următoarele:
- la data de 21.08.2013 pe raza comunei Brezoaiele, județul Dâmbovița a fost oprit microbuzul cu numărul de înmatriculare_ aparținându-i societății petente . INTERNAȚIONAL SRL pe care îl conducea șoferul B. P., microbuz care efectua transport rutier de persoane pe traseul București – Brezoaia. În urma controlului s-a constatat că acest transport rutier se efectua fără a se deține licență de transport pentru acea cursă și avea 6 persoane cu bilete eliberate pentru călătorie. Soferul a prezentat licențele de traseu cu numerele LT_,_,_ și graficele aferente pentru cursele cu sosire în Brezoaia la orele 7,43, 13,43 și 19,43 și 19,43 iar pentru sosire la ora 17,30 nu avea licențe de transport.
- procesul verbal de contravenție a fost legal întocmit, iar pe fondul cauzei nu sunt motive care să determine admiterea plângerii petentei, dată fiind săvârșirea faptei contravenționale și sancțiunea corespunzătoare de către agentul constatator, ținându-se cont de dispozițiile articolului 21 alineatul 3 din OG nr. 2/2001.
Împotriva sentinței instanței de fond, la data de 06 martie 2014, petiționara . INTERNAȚIONAL SRL, a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitind admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacata si pe cale de consecința admiterea acțiunii formulata în fond de apelanta, intrucit:
- din actele depuse, reiese, fără putința tăgada ca petiționara deține licența de transport, cât si licența de traseu pe ruta București - Brezoaia, astfel încât, cererea formulată în fata instanței de fond era întemeiata în fapt si în drept.
- procesul verbal de contravenție nu a fost întocmit în condiții de legalitate, întrucât modul generic în care agentul constatator a descris fapta sancționată nu permite sa se stabilească daca a fost încălcată norma legala prevăzuta la art.3 pct. 1 din H.G. nr.69/2012. Astfel, din cuprinsul actului de constatare nu exista mențiuni din care sa reiasă ca a fost efectuat un transport de persoane (date cu privire la identitatea persoanelor transportate), sau daca eventualul transport de persoane s-a realizat contra cost (mențiuni cu privire la tariful perceput) ; în lipsa acestor mențiuni, se află în imposibilitatea de a constata săvârșirea faptei așa cum este descrisă în art.3 pct. 1 din HG nr. 69/2012. Agentul constatator menționează date cu privire la persoanele transportate, si anume ca erau 6 persoane în autovehicul, dar în momentul identificării unui martor asistent, acesta nu a putut identifica niciunul.
- procesul verbal de constatare si sancționare al contravenției trebuie sa aibă la baza întocmirii sale mijloace de proba temeinice în ceea ce privește vinovăția petentului în săvârșirea faptei, mențiunile agentului constatator inserate în actul sancționator neputând singure servi drept temei pentru aplicarea sancțiunii contravenționale în absenta altor mijloace de proba.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 - 482 Cod procedura civila și art. 223 alin. 3 din noul Cod de procedură civilă.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a probelor si considerentelor instanței de fond precum si prin prisma textelor legale incidente, se apreciază ca acesta este nefondat pentru motivele ce vor fi expuse in continuare.
Relativ la temeinicia procesului verbal atacat, urmează a se avea in vedere si cele statuate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza I. P. împotriva României (cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).
Astfel, Curtea a reținut ca, ., invocarea de câtre instanțe a prezumpției de legalitate si validitate a procesului-verbal de contravenție, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea caracter neașteptat, având in vedere dispozițiile naționale incidente in materia contravenționala, Curtea Europeana a Dreptului Omului a subliniat importanta ca, in cadrul unui proces având ca obiect plângere contravenționala, instanța naționala sa-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-si expune cauza in condiții de egalitate cu partea adversa, căzând exclusiv in sarcina parții responsabilitatea modalității efective in care a înțeles sa uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea a constatat in aceasta cauza ca singurele probe pe baza cărora instanțele naționale puteau pronunța o hotărâre erau cele depuse de agentul constatator iar, in condițiile in care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului sa-si dovedească afirmațiile, acesta nu a fost plasat ., astfel încât nu a fost încălcat art. 6 CEDO.
După cum se observă, în cauză apelanta petenta prin probele administrate, respectiv înscrisuri, nu a reușit sa răstoarne prezumția de legalitate a procesului verbal atacat..
In contextul celor statuate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, se retine ca, in cauza de fata, a fost respectat dreptul la un proces echitabil al petentului, iar in lipsa altor probe, instanța nu poate decât sa dea eficienta procesului-verbal de contravenție contestat, din care rezulta ca petenta a săvârșit fapta reținută in sarcina sa.
Nu poate fi primita critica in sensul ca în cuprinsul actului de constatare nu exista mențiuni din care sa reiasă ca a fost efectuat un transport de persoane date cu privire la identitatea persoanelor transportate, sau daca eventualul transport de persoane s-a realizat contra cost mențiuni cu privire la tariful perceput, în condițiile în care în descrierea faptei se arata ca au fost eliberate biletele cu seria_ ,_,_,( fila 73 dosar fond) fapt are atesta efectuarea transportului de persoane.
Potrivit art.5 alin.2 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor “ (2) Sancțiunile contravenționale principale sunt: a) avertismentul;b) amenda contravențională;………”, iar alin.5 al aceluiași articol prevede că „Sancțiunea stabilită trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Articolul 7 din același text normativ reglementează sancțiunea avertismentului arătând în alin.3 că „Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune.” În ceea ce privește posibilitatea instanței de a aplica sancțiunea avertismentului, prin art.34 alin.1 se prevede că „(1) Instanta competenta sa soluționeze plângerea, după ce verifica dacă aceasta a fost introdusă în termen, asculta pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.”, iar art.38 alin.3 arată că „(3) Dacă sancțiunea a fost aplicată de instanță prin înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment, comunicarea acesteia se face prin încunoștințare scrisă.”
Cum sub aspectul răspunderii contravenționale sancțiunea avertismentului, reprezintă una din sancțiunile principale contravenționale, care poate fi aplicată și de către instanța de judecată, și chiar în cazul în care aceasta sancțiune nu este prevăzută în legea specială contravențională, tribunalul apreciază că pentru aplicarea avertismentului trebuiesc produse un minim de probe din care sa reiasă împrejurările concrete în care a fost săvârșită contravenția, circumstanțele in care a fost săvârșita contravenția, precum și pericolul social concret al faptei, care să impună înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, ori apelanta petentă nu a produs nici un fel de dovezi in acest sens.
Relativ la lipsa martorului asistent, se retine ca aceasta nu poate constitui decât o nulitate relativa a procesului verbal atacat.
Prin decizia XXII/2007 Înalta Curte de Casație si Justiție,a statuat ca situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță, prin acest text de lege prevăzându-se că "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal", specificându-se că numai în astfel de situații "nulitatea se constată și din oficiu", astfel ca in raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distinctă a obiecțiunilor contravenientului la conținutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
În măsura în care apelanta a nu a invocat și nu a dovedit existenta unei vătămări ce nu se poate înlătura decât prin anularea procesului verbal atacat, nu se poate retine incidenta acestei nulități.
F. de cele de mai sus, tribunalul urmează ca, văzând și dispozițiile art. 480 NCPC, să respingă apelul și să păstreze în tot sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta – petentă . International SRL, cu sediul în București, ., . și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, ., ., împotriva sentinței nr. 50/21.01.2014 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I., cu sediul în București, .. 38, sector 1.
Păstrează în tot sentința apelată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 15 octombrie 2014.
P., JUDECATOR,
I. E. E. F.
Grefier,
B. E.
Judecător fond: A. V.
Judecătoria Răcari
Dosar nr._
Red. E.F./Tehn.SEM
4 ex/14.11.2014
| ← Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 385/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 508/2014.... → |
|---|
