Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 276/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 276/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 21-05-2014 în dosarul nr. 5600/315/2013
Dosar nr._ apel- plângere contravențională
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECTIA A II-A CIVILA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA nr.276
Ședința publică din data de 21 mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: F. E.
JUDECĂTOR- E. I.
GREFIER: R. M.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul-petent G. A. M., domiciliat în Târgoviște, .. G 9, ., ., împotriva sentinței civile nr. 3717/30.09.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, intimat fiind Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Ndul Regele C. I, nr.64.
Cerere scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat: av . I. M. M. pentru apelantul - petent G. A. M., lipsă fiind intimatul IPJ Dâmbovița.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței stadiul pricinii, modul de îndeplinire a procedurii de citare și faptul că este primul termen de judecată.
Tribunalul, din oficiu, după verificarea efectuată potrivit art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 95 alin. 2 Cod procedură civilă, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece pricina.
Av.I. M. M. depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială de reprezentare a apelantului- petent și învederează instanței faptul că nu are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Av. I. M. M. având cuvântul pentru apelantul- petent solicită admiterea apelului, anularea sentinței pronunțate, iar pe fond admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
Menționează faptul că instanța de fond a reținut că agentul constatator a efectuat o constatare directă și nemijlocită a faptei contravenționale. Cu privire la acest aspect, solicită a se constata, având în vedere schița din concluziile scrise, imposibilitatea acestei afirmații, întrucât din punctul unde se afla echipajul rutier, al treilea autovehicul la semafor nu ar fi putut observa culoarea semaforului.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art.394 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 17.06.2013, sub numărul_, petentul G. A. M. a formulat plângere contravențională, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Dâmbovița, solicitând anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 12.06.2013.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că fapta reținută în cuprinsul procesului-verbal, de a pătrunde în intersecție pe culoarea roșie a semaforului, nu corespunde realității. Inițial a fost oprit de către lucrătorii de poliție cu motivul că ar fi vorbit la telefon, și, întrucât acesta a negat, iar discuția în contradictoriu a devenit mai intensă, lucrătorii de poliție i-au reproșat că ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului, ceea ce nu corespunde adevărului. S-a arătat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și art. 6 C.E.D.O., cel care formulează o plângere contravențională nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 21.08.2013, prin serviciul registratură, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 3717/30.09.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, s-a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată, formulată de petentul G. A. M..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență că:
- sub aspectul legalității procesului-verbal, s-a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar contestatorul nu a făcut referire, prin plângerea contravențională formulată, la alte motive de nulitate.
- sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, s-a constatat că fapta a fost percepută în mod direct de către agentul constatator care a întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, astfel cum rezultă din raportul depus la dosarul cauzei. Din interpretarea sistematică a prevederilor O.G. nr. 2/2001 reiese forța probantă de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, respectiv faptul că acesta, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, atât timp cât acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
- raportat la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a reținut că aceasta a statuat că forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul. Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise, în măsura în care instanța respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
- în analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private. Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
- procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că în speță fapta a fost percepută în mod direct de către agentul constatator care a întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, se apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
- contestatorul nu a dovedit existența unui motiv obiectiv pentru care agentul constatator nu ar fi putut observa semaforul și deplasarea autoturismului și nici a unui motiv de subiectivitate pentru care acesta nu ar putea fi considerat imparțial, deși a invocat un astfel de motiv. Cu toate că prin plângerea formulată, petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, se constată că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, și nici nu a dovedit împrejurările care, potrivit susținerilor sale, constituie motivul pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia,
- sancțiunea aplicată petentului pentru fapta contestată a fost în mod corect individualizată de agentul constatator, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei petentului. Astfel, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de către petent constând în nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului este suficient de ridicat pentru a atrage o sancțiune pecuniară, cu atât mai mult cu cât aceasta a fost individualizată la limita minimă prevăzută de legea specială, respectiv 4 puncte amendă, în valoare de 300 lei.
Împotriva sentinței civile nr.3717/30.09.2013 a formulat apel petentul G. A. M., solicitând admiterea apelului, cu consecința admiterii pe fond a plângerii și anulării procesului verbal, pentru următoarele considerente:
- potrivit jurisprudenței Curții Constituționale Decizia nr._/8.09.2009 procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură.Fiind singur în autoturism, petentul nu ar fi avut cum să furnizeze probe în susținerea nevinovăției sale. Dacă fapta ar fi fost săvârșită, ar fi fost surprinsă într o înregistrare video sau evidențiată în planșe foto.
- având în vedere că în speță se analizează o faptă a cărei desfășurare în timp se încadrează într un interval de câteva secunde, atât durând schimbarea culorii semaforului, ținând cont și de mărimea intersecției și de amplasarea semafoarelor, agentul constatator nu ar fi putut aprecia culoarea pe care petentul a intrat în intersecție, interpretarea sa putând fi eronată.
- în lipsa mijloacelor foto video de înregistrare a faptei, agentului constatator, i-ar fi fost la îndemână și mijlocul de probă prevăzut de legislația aplicabilă și anume proba cu un martor care să confirme cele susținute în procesul verbal.
La data de 3 februarie 2014, intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului pentru următoarele considerente:
- apelantul a fost sancționat contravențional pentru că a pătruns în intersecție pe culoarea roșu a semaforului, contravenție ce a fost constatată de lucrătorul de poliție în mod direct și nemijlocit, prin propriile simțuri, condiții în care procesul verbal de constatare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și veridicitate, sarcina probei revenind reclamantului.
- apelantul nu a reușit să răstoarne prezumția de care se bucură procesul verbal, neaducând în sprijinul afirmațiilor sale nici o probă care să le susțină.
- instanța de fond a apreciat că individualizarea sancțiunii contravenționale făcută de agentul constatator este una corectă, drept pentru care a menținut în totalitate procesul verbal .
Analizând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, a probelor si considerentelor instantei de fond precum si prin prisma textelor legale incidente,se apreciaza ca acesta este fondat pentru motivele ce vor fi expuse in continuare.
Tribunalul apreciază că în cadrul procedurii contravenționale trebuie respectată garanția prezumției de nevinovăție prevăzută de art.6 din CEDO, așa cum Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza A. împotriva României, unde prin hotãrârea din 4 octombrie 2007 a condamnat statul Român pentru nerespectarea acestei prezumții de nevinovăție. Curtea a statuat că, "deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională decât pe cale penală, autorii infracțiunilor nu trebuie să se afle . pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil in materie penală". O asemenea poziție este firească, intrucât, in caz contrar, autorul unei contravenții, din punctul de vedere al protecției juridice de care se bucură, s-ar afla pe o treaptă inferioară autorului unei infracțiuni in sensul Codului penal român, ceea ce este inadmisibil din moment ce ambele fapte țin de materia penală in sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.Calendar
Curtea a mai apreciat ca, daca dezincriminarea contraventiei nu pune probleme in sine, nerespectarea garantiilor fundamentale, cum ar fi prezumtia de nevinovatie, care protejeaza indivizii contra posibilelor abuzuri ale autoritatilor, poate genera o problema pe terenul art. 6 din Conventie,reiterand importanta, in cadrul unei proceduri ce poate fi calificata ca "penala" a unei astfel de garantii chemata sa restabileasca echilibrul intre autorul prezumat al unor fapte interzise de lege si autoritatile indreptatite sa le constate si sa le sanctioneze.
Cum toate contraventiile sunt în materie penala, prin urmare toate procesele verbale de contravenție declara pe contravenienți vinovați extrajudiciar, adica le incalca prezumtia de nevinovatie, motiv pentru care revine instanței de judecată obligația de a asigura un proces echitabil prin asigurarea unei prezumții de nevinovăție, iar acest lucru se poate realiza doar pornind de la faptul că aceste procese verbale de contravenție nu sunt mijloace de probă prin ele însele, tocmai pentru ca instanța nu poate separa activitatile, de constatare a contraventiei de cea de sanctionare, si sa retina doar partea de constatare, pentru ca ea nu este investită de agentul constator cu aplicarea sancțiunii, ci de către contravenient cu anularea acestuia.
Curtea reamintește că în materie penală administrarea probelor trebuie privită în lumina paragrafelor 2 și 3 ale art. 6. Primul consacră principiul prezumției de nevinovăție și implică, printre altele, ca în exercitarea funcțiilor lor membrii tribunalului să nu plece de la ideea preconcepută că acuzatul a comis actul incriminat; sarcina probei aparține acuzării și dubiul profită celui acuzat.
Asa cum se arata si de catre apelant, si Curtea Constitutionala, in considerentele unor decizii pronuntate in solutionarea unor exceptii de neconstitutionalitate a . unor dispozitii din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor(Decizia nr. 1.333 din 22 octombrie 2009, prin Decizia nr. 115 din 19 februarie 2008, Decizia nr. 460 din 22 aprilie 2008, Decizia nr. 1.255 din 25 noiembrie 2008, Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009) a retinut ca că legislația contravențională din România, similară celei germane, intră sub prevederile art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Chiar dacă art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 face referire la dispozițiile Codului de procedură civilă, instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
In cazul contraventiilor constate de catre agentul constatator in mod direct, nu se impune de plano ca agentul constatator sa produca si alte probe in sprijinul celor retinute in procesul verbal de contraventie .
Daca in cazul in care procesul verbal este semnat fara obiectiuni, sau chiar se recunoaste fapta, se poate conferii( de principiu) procesului verbal de contraventie prezumptia de legalitate si veridicitate.
Situatia este deosebita fundamental in cazul in care procesul verbal este intocmit in lipsa sau contravenientul nu semneaza procesul verbal, refuza sa faca obiectiuni, semneaza procesul verbal cu obiectiuni sau nu recunoaste fapta, caz in care este evidenta pozitia de negare a celor consemnate de agentul constatator, petentul avind o atitudine manifesta de negare.
In aceasta din urma situatie se pune problema ca cele consemnate de agentul constatator sa fie completate de alte probe, caci in acest caz prin pozitia de negare a petentului, practic ne aflam in cazul in care se pun in balanta sustinerile agentului constatator si ale petentului, ori fata de practica Curtii Europene a Drepturilor Omului in care se apreciaza ca “nerespectarea garantiilor fundamentale – printre care prezumtia de nevinovatie – care protejeaza indivizii in fata posibilelor abuzuri ale autoritatilor, impune in privința aceasta o problema pe baza art. 6 din Conventie”, incalcand dispozitiile acestuia. Curtea mai constata faptul ca finalitatea art. 6 din Conventie nu este de a inlatura prezumtiile, ca cea de legalitate, din materie contraventionala, ci de a determina statele ”sa includa aceste prezumtii in limite rezonabile luand in calcul gravitatea mizei si pastrand dreptul la aparare.Curtea a apreciat ca, daca dezincriminarea contraventiei nu pune probleme in sine, nerespectarea garantiilor fundamentale, cum ar fi prezumtia de nevinovatie, care protejeaza indivizii contra posibilelor abuzuri ale autoritatilor, poate genera o problema pe terenul art. 6 din Conventie. Reiterand importanta, in cadrul unei proceduri ce poate fi calificata ca "penala" a unei astfel de garantii chemata sa restabileasca echilibrul intre autorul prezumat al unor fapte interzise de lege si autoritatile indreptatite sa le constate si sa le sanctioneze, concluzioneaza ca procesul reclamantului nu a fost unul echitabil, conform exigentelor art. 6 din Conventie.Or, în această ipoteză, instanța nu trebuie să oblige pe petiționar să facă dovada contrară celor reținute în procesul verbal întrucât în acest fel procesul nu se va desfășura pe poziții de egalitate dintre petiționar și agentul constatator, când acordându-i agentului constatator o poziție superioară se înfrânge dreptul la un proces echitabil și nu numai la garantarea prezumției de nevinovăție.
In conditiile in care petentul a contestat săvârșirea contravenției ce i-a fost imputată încă de la momentul întocmirii procesului-verbal, fapt rezultat din obiecțiunile înscrise la rubrica „mențiuni”, mențiuni consemnate de către agentul intimatei pe baza susținerilor petentului, agentul intimatei, încă din acel moment cunoștea că cele constatate de acesta erau contestate de către persoana acuzată, astfel ca trebuia să fie diligent și să realizeze și alte mijloace de probă în afară de constatarea sa proprie.
Cum în cauză nu s-a procedat astfel, se apreciază că numai simpla constatare făcută de agentul constatator, în lipsa oricăror alte probe din partea intimatei, nu este suficientă pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție de care apelantul, beneficiază, în cauză nascindu-se un dubiu în ceea ce privește vinovăția apelntului petent, dubiu care, potrivit principiului de drept in dubio pro reo, profită acestuia, astfel că se impune anularea procesul-verbal de contravenție ca netemeinic.
F. de cele de mai sus, tribunalul urmeaza, ca vazând si dispozitile art. 480 NCPC sa admita apelul, sa schimbe în tot sentința atacată, în sensul că va admite plângerea și va anula procesul verbal de contravenție . nr._ din 12.06. 2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat apelantul-petent G. A. M., domiciliat în Târgoviște, .. G 9, ., împotriva sentinței civile nr. 3717/30.09.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, intimat fiind Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ., nr.64.
Schimbă în tot sentința atacată în sensul că admite plângerea și anulează procesul verbal de contravenție . nr._ din 12.06. 2013.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21 mai 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
F. E. E. I.
Grefier
R. M.
Judecătoria Târgoviște
Judecător fond M. M. I.
Dosar nr._
Red.EF
Tehn.RM/ 4 ex/18.06.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 675/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 413/2014.... → |
|---|
