Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 126/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 126/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 28-01-2014 în dosarul nr. 2540/120/2013*
Tribunalul Dâmbovița
Mun. Târgoviște, Calea București
Nr. 3, jud. Dâmbovița
Telefon: 0245/_
Fax: 0245/_
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR.126
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: N. E.
GREFIER: C.-E. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei formulată de reclamantul S. Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex”, cu sediul în București, ..19, ., în numele și pentru membrii de sindicat, angajați ai Poliției Locale a Municipiului Târgoviște: A. L. – CNP_, Aldica S. – CNP_, B. S. M. – CNP_, B. N. – CNP_, B. Lucreția L. – CNP_, B. D. J. – CNP_, B. I. – CNP_, B. N. – CNP_, B. M. – CNP_, Caibăr S. – CNP_, Catangiu E. D. – CNP_, C. R. M. – CNP_, C. S. M. – CNP_, C. M. R. – CNP_, C. S. – CNP_, C. V. P. – CNP_, C. C. – CNP_, D. C. – CNP_, D. C. I. – CNP_, D. F. –CNP_, Durjan I. – CNP_, D. G. C. – CNP_, E. C. L. – CNP_, F. C. – CNP_, G. I. C. – CNP_, G. A. L. – CNP_, G. G. – CNP_, G. I. – CNP_, G. L. – CNP_, G. V. – CNP_, G. G. M. – CNP_, Hirjoi G. – CNP_5, Hirjoi I. – CNP_, I. I. S. – CNP_, I. N. – CNP_, I. B. I. – CNP_2, I. C. – CNP_, I. Ninel – CNP_, K. F. – CNP_, L. R. V. – CNP_, M. A. M. – CNP_, Mărăcinaru I. – CNP_, M. N. – CNP_, M. C. – CNP_, M. C. – CNP_, M. Ș. – CNP_, M. F. A. – CNP_, N. F. – CNP_, N. C. – CNP_, N. M. – CNP_, O. V. – CNP_, O. M. – CNP_, O. F. G. – CNP_, Otan A. – CNP_, P. I. – CNP_, Pantilin I. – CNP_, P. T. – CNP_, P. A. – CNP_, P. C. – CNP_, P. A. – CNP_, P. E. – CNP_6, P. A. – CNP_, R. S. I. – CNP_, S. G. T. – CNP_, S. I. C. – CNP_, S. L. M. – CNP_, S. S. – CNP_, S. D. – CNP_, Tichie M. – CNP_, Tita N. – CNP_3, T. D. – CNP_, T. M. – CNP_, V. S. – CNP_, V. D. – CNP_9, Chiscoi C. D. – CNP_, B. V. – CNP_, I. V. – CNP_, L. L. M. – CNP_, L. C. – CNP_, R. P. M. – CNP_, în contradictoriu cu pârâții M. Târgoviște, cu sediul în mun. Târgoviște, .-3, județul Dâmbovița, C. L. Târgoviște, cu sediul în mun. Târgoviște, .-3, județul Dâmbovița, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici(Legea nr.188/1999).
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 21.01.2014, care face parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat pronunțarea la data de 28.01.2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra cererii de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă, la data de 25.03.2013 sub nr._, reclamantul S. Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex”, a chemat în judecată pârâții M. Târgoviște prin Primar și C. local al M. Târgoviște, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata sumelor corespunzătoare stimulentului zilnic de hrană în cuantum de 13 lei/zi/salariat, începând cu data de 01.04.2010 și până la data de 05.10.2012, plata sumelor corespunzătoare stimulentului de sărbători – Paști și C., în cuantumul unui salariu mediu brut pe economie, pentru fiecare sărbătoare în parte/salariat, începând cu sărbătoarea Paștelui 2010 și până la 05.10.2012; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul arată că, în ceea ce privește contractul/acordul colectiv de muncă nr.150/2007, a fost încheiat și însușit de pârât și a produs efecte din momentul în care a fost înregistrat la Direcția de Muncă și protecție Socială Dâmbovița, fără obiecțiuni din partea acesteia, numai refuzul înregistrării făceau inaplicabile clauzele cuprinse în contractul invocat. În continuare, se arată de reclamant, contractul colectiv de muncă a fost încheiat pe o perioadă de 4 ani de la data înregistrării și, ulterior, a fost prelungită valabilitatea acestuia prin Sentința nr.2500/09.12.2011, până la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni, situație în care, contractul ce face obiectul dosarului a produs efecte până la dat de 05.10.2012.
Cu privire la plata sumelor corespunzătoare stimulentului zilnic de hrană în cuantum de 13 lei/zi/salariat, începând cu data de 01.04.2010 și până la data de 05.10.2012, acesta este prevăzut de art.31 alin.15 din contract, iar plata sumelor corespunzătoare stimulentului de sărbători – Paști și C., în cuantumul unui salariu mediu brut pe economie, pentru fiecare sărbătoare în parte/salariat, a solicitat acordarea acestui drept începând cu sărbătoarea Paștelui 2010 și până la 05.10.2012, potrivit art.31 alin.9 din același contract.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Contractului/Acord colectiv de muncă nr.150/05.10.2007, dispozițiile Legii nr.53/2003 – Codul Muncii, Legea nr.62/2011, Constituția și Drepturile Omului.
În dovedirea cererii, reclamantul S. Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex” a depus la dosar tabelul nominal cu membrii de sindicat, contractul/acord colectiv de muncă nr.150/2007, sentința civilă nr.2500/09.12.2011 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița – Secția civilă, în dosarul nr._, sentința civilă nr.2528/13.12.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița – Secția civilă, în dosarul nr._, sesizarea privind existența premiselor declanșării unui conflict colectiv de muncănr.0011/09.11.2012.
La data de 18.04.2013, pârâtul M. Târgoviște prin primar a formulat întâmpinare, invocând excepția necompetenței Secției civile – litigii de muncă, având în vedere că, pentru categoria de salariați având calitatea de funcționari publici, devin aplicabile disp. art.109 din Legea nr.188/1999, republicată, cauza fiind de competența secției de contencios administrativ, pe fondul cauzei solicitând respingerea acțiunii, învederând că drepturile salariale ce se acordă personalului plătit din fonduri publice se stabilesc exclusiv prin lege, fiind fără relevanță cele negociate prin contracte sau acorduri încheiate la nivelul conducerii instituțiilor bugetare cu sindicatele, cu atât mai mult cu cât, în art.3 lit. b din Legea nr.330/2009 și art.3 lit. b din Legea nr.284/2010, s-a stabilit ca principiu al sistemului de salarizare, supremația legii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii.
Arată pârâta, că în același sens, a fost și soluția Curții de Apel Ploiești, pronunțată în cauza ce a făcut obiectul cauzei nr.4459,_, care a reținut că acordarea drepturilor salariale prevăzute în contractul colectiv de muncă, pretinse de reclamant în prezenta cauză, au fost încălcate disp. art.12 din Legea nr.130/1996, coroborate cu prevederile art.3 alin.2 din Contractul colectiv de muncă la nivel național nr.2895, valabil pentru perioada 2007-2010, astfel contractul colectiv de muncă nr.150/05.10.2007 conține clauze ce exced prevederilor legale, ceea ce face ca acestea să fie lovite de nulitate absolută.
În continuare, pârâtul învederează că acordarea stimulentului de sărbători este nelegală, întrucât, potrivit Legii nr.193/2006 și a Normelor de aplicare, acestea nu s-au acordat sub forma tichetelor-cadou, nu au fost prevăzute într-o formă distinctă în bugetul de venituri și cheltuieli, și nici nu există un regulament intern de acordare, iar suma prevăzută prin clauzele Contractului colectiv de muncă nu respectă valoarea tichetelor-cadou. De asemenea, în ceea ce privește acordarea stimulentului de hrană, arată pârâta, se poate face numai cu respectarea Legii nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă și a Normelor de aplicare, aceasta presupunând aprobarea prin buget, ca poziție distinctă de cheltuieli și respectarea procedurii de achiziție și acordare a tichetelor cu valori stabilite prin hotărâre de guvern.
Cu privire la sentința pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._, invocată de reclamant în susținerea cererii, pârâtul arată că această hotărâre a fost desființată de Curtea de Apel Ploiești, prin Decizia pronunțată la data de 10.04.2012 care, admițând recursul, a respins acțiunea ca neîntemeiată.
În probațiune, au fost atașate următoarele înscrisuri: Decizia nr.S37/21.07.2009, Decizia nr.1125/22.06.2010, sentința nr.2528/13.12.2010 și extras de pe site-ul Ministerului Justiției, care face dovada admiterii recursului și a modificării în parte a sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată, sentința nr.1330/2010 și dovada menținerii de către Curtea de Apel Ploiești a soluției pronunțată de instanța de fond, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Cauza a fost transpusă de la Secția I civilă la Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la completul care judecă în aceeași zi – F11, prin repartizare ciclică, prin încheierea pronunțată la data de 01.10.2013.
La data de 22.11.2013 reclamantul S. Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex” a depus cerere precizatoare prin care solicita introducerea în cauză a 6 membri, respectiv: Chiscoi C. D. – CNP_, B. V. – CNP_, I. V. – CNP_, L. L. M. – CNP_, L. C. – CNP_, R. P. M. – CNP_, care a fost comunicată pârâților, cu mențiunea de a depune întâmpinare, potrivit dispozițiilor instanței, luate prin încheierea din data de 03 decembrie 2013.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului prin prisma susținerilor părților și având în vedere textele de lege incidente în materie urmează a respinge acțiunea, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin cererea dedusă judecății, reclamanții menționați în preambulul hotărârii, funcționari publici în cadrul Poliției Locale a Municipiului Târgoviște, reprezentați prin S. Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex”, au solicitat obligarea pârâților la plata unor drepturi de natură salarială, respectiv stimulent zilnic de hrană în cuantum de 13 lei/zi pentru perioada 01.04._12 și a stimulentului de sărbători (Paști și C.) echivalentul unui salariu mediu brut pe economie, pentru aceiași perioadă, drepturi acordate prin contractul/acordul colectiv de muncă încheiat cu primăria Târgoviște, înregistrat la DMSSF Dâmbovița sub nr. 150/05.10.2007.
Problema supusă astfel analizei instanțe de contencios, competentă a soluționa un astfel de litigiu în raport de calitatea de funcționari publici a reclamanților în cauză, este aceea dacă, în cazul personalului bugetar, mai exact în cazul funcționarilor publici, prin contract colectiv de muncă/acord de muncă, pot fi acordate drepturi salariale, de natura celor pretinse de reclamanți, altele decât cele prevăzute expres de lege pentru perioada în litigiu.
În analiza cererii instanța constată ca fiind incidente următoarele dispoziții legale:
- dispozițiile art. 3 din O.U.G. nr. 1/2010 potrivit cu care „Prin contractele sau acordurile colective și individuale de muncã nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de naturã salarialã care excedeazã prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009”.
- dispozițiile art. 10 din O.U.G. nr. 1/2010 potrivit cu care „În conformitate cu prevederile art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, la stabilirea salariilor personalului bugetar începând cu 1 ianuarie 2010 nu vor fi luate în considerare drepturi salariale stabilite prin contractele și acordurile colective și contracte individuale de muncã încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii lor sau prin acte administrative emise cu încãlcarea normelor în vigoare la data emiterii lor și care excedeazã prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009”.
- dispozițiile art. 37, alin. 1 din Legea nr. 284/2010 potrivit cu care, „Prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi în bani sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi”.
- dispozițiile art. 72, alin. 1 din Legea nr. 188/1999 potrivit cu care, „Autoritățile și instituțiile publice pot încheia anual, în condițiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții funcționarilor publici, care să cuprindă numai măsuri referitoare la: a) constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă; b) sănătatea și securitatea în muncă; c) programul zilnic de lucru; d) perfecționarea profesională; e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale”.
- dispozițiile art. 31 din Legea nr. 188/1999 privind funcționarii publici, potrivit cu care, „(1) Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: a) salariul de bază; b) sporul pentru vechime în muncă;
(2) Funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
(3) Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici”.
- dispozițiile art. 12 din Legea nr. 130/1996 potrivit cu care „Contracte colective de munca se pot incheia si pentru salariatii institutiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale.
(2) Contractele colective de munca ale salariatilor institutiilor bugetare se pot incheia la nivelul unitatilor administrației sau al serviciilor publice locale, pentru institutiile din subordinea acestora, si la nivel departamental, pentru institutiile subordonate”.
- dispozițiile art. 138, alin. 1, 3 și 4 din Legea nr. 62/2011 în vigoare începând cu data de 31.08.2012 potrivit cu care, „Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani și în natură, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal.)
3) Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective, dar numai între limitele legale.
(4) Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt lovite de nulitate”.
Din examinarea acestor prevederi legale, rezultă, pe de o parte sfera limitată a chestiunilor ce pot face obiectul încheierii unui acord între autoritățile ori instituțiile publiceși sindicatul reprezentativ al funcționarilor publici sau cu reprezentanții funcționarilor publici din cadrul respectivei instituții sau autorități, iar pe de altă parte, imposibilitatea acordării personalului bugetar, și implicit și funcționarilor publici în cauză, începând cu anul 2010, a unor alte drepturi de naturã salarialã care excedeazã prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009, ori Legii nr. 284/2010 care a înlocuit vechea reglementare.
Or, drepturile de natură salarială solicitate de reclamanți în temeiul contractului/acordului colectiv de muncă încheiat cu primăria Târgoviște, înregistrat la DMSSF Dâmbovița sub nr. 150/05.10.2007, nu mai pot fi acordate acestora începând cu anul 2010, întrucât nici unul din aceste drepturi nu mai este prevăzut de lege a se acorda acestei categorii speciale de personal bugetar.
Împrejurarea că aceste drepturi de natură salarială au fost reglementate prin acord colectiv de muncă adoptat anterior intrării în vigoare a OUG nr. 1/2010, respectiv a Legii nr. 330/2009 și a Legii nr. 284/2010, nu implică o conservare a acestora și după . noii legislații în domeniul salarizării personalului bugetar, acordul colectiv de muncă neputând produce efecte în contra dispozițiilor legale nou intrate în vigoare, mai ales în condițiile în care, în mod expres legea a limitat efectele produse de un astfel de acord/contract colectiv de muncă în ceea ce privește negocierea salariilor sau a altor drepturi de naturã salarialã, ce exced prevederilor legii salarizării personalului bugetar.
În consecință, în raport de aceste considerente tribunalul va respinge cererea formulată de funcționarii publici din cadrul Poliției Locale a Municipiului Târgoviște reprezentați prin S. Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex” în contradictoriu cu U.A.T. M. Târgoviște reprezentat prin Primar și C. L. al Municipiului Târgoviște.
Văzând și disp. art. 20, alin. 1 din Legea nr. 554/2004,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul S. Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex” cu sediul în mun. București, ..19, ., în numele și pentru membrii de sindicat, angajați ai Poliției Locale a Municipiului Târgoviște, respectiv: A. L. – CNP_, Aldica S. – CNP_, B. S. M. – CNP_, B. N. – CNP_, B. Lucreția L. – CNP_, B. D. J. – CNP_, B. I. – CNP_, B. N. – CNP_, B. M. – CNP_, Caibăr S. – CNP_, Catangiu E. D. – CNP_, C. R. M. – CNP_, C. S. M. – CNP_, C. M. R. – CNP_, C. S. – CNP_, C. V. P. – CNP_, C. C. – CNP_, D. C. – CNP_, D. C. I. – CNP_, D. F. –CNP_, Durjan I. – CNP_, D. G. C. – CNP_, E. C. L. – CNP_, F. C. – CNP_, G. I. C. – CNP_, G. A. L. – CNP_, G. G. – CNP_, G. I. – CNP_, G. L. – CNP_, G. V. – CNP_, G. G. M. – CNP_, Hirjoi G. – CNP_5, Hirjoi I. – CNP_, I. I. S. – CNP_, I. N. – CNP_, I. B. I. – CNP_2, I. C. – CNP_, I. Ninel – CNP_, K. F. – CNP_, L. R. V. – CNP_, M. A. M. – CNP_, Mărăcinaru I. – CNP_, M. N. – CNP_, M. C. – CNP_, M. C. – CNP_, M. Ș. – CNP_, M. F. A. – CNP_, N. F. – CNP_, N. C. – CNP_, N. M. – CNP_, O. V. – CNP_, O. M. – CNP_, O. F. G. – CNP_, Otan A. – CNP_, P. I. – CNP_, Pantilin I. – CNP_, P. T. – CNP_, P. A. – CNP_, P. C. – CNP_, P. A. – CNP_, P. E. – CNP_6, P. A. – CNP_, R. S. I. – CNP_, S. G. T. – CNP_, S. I. C. – CNP_, S. L. M. – CNP_, S. S. – CNP_, S. D. – CNP_, Tichie M. – CNP_, Tita N. – CNP_3, T. D. – CNP_, T. M. – CNP_, V. S. – CNP_, V. D. – CNP_9, Chiscoi C. D. – CNP_, B. V. – CNP_, I. V. – CNP_, L. L. M. – CNP_, L. C. – CNP_, R. P. M. – CNP_, în contradictoriu cu pârâții U.A.T. M. Târgoviște reprezentat prin Primar, cu sediul în mun. Târgoviște, .-3, județul Dâmbovița și C. L. al Municipiului Târgoviște, cu sediul în mun. Târgoviște, .-3, județul Dâmbovița.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Dâmbovița.
Pronunțată în ședința publică, azi, 28 ianuarie 2014.
Președinte, Grefier,
Jud. N. ErculescuClaudia-E. G.
Red. NE/tehnored. CEG
5 ex./28.02.2014
..02.2014
S. Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex”
U.A.T. M. Târgoviște reprezentat prin Primar
C. L. al Municipiului Târgoviște
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 128/2014. Tribunalul... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 136/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
